Premierul din exil

Dacă ar fi găsit vreun buncăr liber, vreun adăpost blindat, vreo cazemată sau o fortificație antinucleară, foarte probabil, de ieri, toată lumea l-ar fi găsit pe premierul României acolo. Dar, pe repede înainte, n-a descoperit nimic neocupat. Așa că s-a mutat cu arme și bagaje, așa cum el singur a spus, chiar în sediul ministerului Apărării Naționale, "într-o unitate militară". De ce? Nu se știe exact.
Puțini știu însă că numai în Orientul Mijlociu, în general, așa ceva se întâmplă. Saddam Hussein, Muammar Gaddafi sau lideri Hezbollah și Hammas cam la fel acționau. Și exemplele pot continua. De pildă, doar în Tel Aviv, în mod oficial, biroul premierului este chiar în sediul ministerului Apărării. Ca atare, nu este deloc exclus ca ideea să-i fi venit primului ministru chiar în timpul ultimei vizite private făcută, când l-a întâlnit pe Benjamin Netanyahu în carne și oase, adăpostit și bine fortificat, în Israel. Bineînțeles, în Tel Aviv, totul se desfășoară astfel numai din serioase rațiuni de securitate. Cumva, într-un mod absolut bizar, premierului român asta i-a surâs. Vedem că se consideră a fi într-un real pericol, prins într-un adevărat război pe care, în mod rațional, pare că nu-l vede decât el.

Ca atare, premierul României, reprezentant al unui stat UE și NATO, nervos, spune că a făcut totul pentru că a fost victima unei "înscenări de presă". Ce nu recunoaște însă primul ministru este că punerea în scenă i-a făcut-o chiar un baron al partidului al cărui președinte este și care se află acum în pușcărie. Presa doar a relatat.

Așa cum știm, baronul premierului României a povestit cum în Guvern se face trafic de influență. Și nu prin vreun cotlon. Ci chiar în "biroul oval" și în cancelaria primului ministru. Se chemă miniștrii, se dau ordine, se pun șefi în Poliție și chiar procurori șefi în DNA. Iar la capătul firului se află cea mai periculoasă rețea de corupție care-și are rădăcinile tot la premier în partid și la ușa blocului. În plus, se dau și multe telefoane și sms-uri descriptive. Baronul este arestat. Iar premierul ce face? Ca și în cazurile precedente- Grăjdan sau Bălan- nu răspunde și nici nu explică. Din câte spune, acum, nici nu poate să demonstreze că baronul n-a fost în biroul său. Așa că, de data asta, alege varianta rușinoasă: o ia pur și simplu la sănătoasa. Însă nu fuge singur. O ia la goană prin București cu tot cu biroul după el. Și se oprește între zidurile MApN. Acolo se simte "protejat".

Cazul premierului autoexilat în pereții Apărării seamnănă însă izbitor de tare cu un altul de anul trecut, fix din aceeași perioadă. Atunci, două judecătoare corupte de la Tribunalul București se blocau cu intenție în liftul instituției, între etaje, pentru că le spusese cineva că în lifturile capitonate cu tablă și aluminiu nu se pot face interceptări cu tehnica deținută la ora actuală. Ba mai mult, judecătoarele își cumpăraseră, în mod special, și telefoane mobile de generație veche, tot din același motiv. Să nu fie prinse. Au fost însă arestate. Păstrând proporțiile, și atunci, ca și acum, s-a râs mult de tot. Pentru că, trebuie să recunoaștem, este amuzant să vedem oameni cu asemenea responsabilități purtându-se ca niște imberbi.

Trecând peste tragi-comicul situației, gestul premierului României, candidat la Președinție, este unul fără precedent. Niciun premier din ultimii 25 de ani nu și-a abadonat cu intenție sediul Guvernului, în ciuda oricăror dificultăți prin care a trecut. Niciunul n-a fugit cu biroul, cu secretara, cu șeful de cabinet, faxul, registrul și telefonul din dotare din disperare că cineva l-ar putea prinde. Făcând ce? Asta-i chestiunea.
Sediul Guvernului este și acum obiectiv militar, dacă premierul pare cumva să uite asta. Și posedă și registru de intrare și ieșire. Sigur, nu e adăpost antiaerian și poate nu are în pereți instalații de bruiaj. Dar are buncăr dedesubt unde, la o adică, premierul "amenințat" s-ar fi putut refugia. La nevoie, chiar și de baronii infractori care, cu forța, îl cotropesc și nu mai contenesc.

Rămâne însă întrebarea: de ce face premierul asta? Răspunsul este destul de simplu. Nu de ieri, de astăzi, ci de mai mult timp, premierul României se simte urmărit, spionat, ascultat, pur și simplu, terorizat. Iar acum, în cazul baronului său, peste care s-a adăugat și presiunea cercetaților penali ai partidului, premierul României pur și simplu a cedat nervos. Nu este totuși foarte clar și exact ce anume îi provoacă premierului și anturajului său această stare de temere, însă ea de astăzi a devenit publică. Și de aici se naște fractura logică: dacă nu ai motive, dacă nu ai făcut sau faci nimic, atunci de ce să te temi?  Asta, pentru un om normal, nu se poate explica.

Climaxul clinic la care pare să fi ajuns premierul României este foarte posibil ca, de fapt, să fi fost determinat de o succesiune amețitoare de fapte și acțiuni pe care șeful Executivului nu le-a putut explica, în mod rațional, încă din prima zi de mandat. De la episodul Grăjdan, petrecut chiar în prima ședință de Guvern, aproape tot inexplicabilul justificat de premierul României a fost etichetat public drept minciună, fugă de răspundere, acuzație și, uneori, chiar suspiciune de corupție. Pentru că, trebuie să recunoaștem, de foarte multe ori, evidența l-a dărâmat.
Așa, premierul s-a îngropat singur în plagiat, în acuzații de corupție în cazul privatizării CFR Marfă- Gruia Stoica, prietenul său, fiind acum în pușcărie, în altă acuzație de corupție și lipsă de răspundere în cazul Rompetrol, în probe de corupție chiar în Guvern în cazul ordonanței ASF iar exemplele, și aici, pot continua. Frică și teamă de suspiciuni de corupție i-a fost premierului și în timpul protestelor Roșia Montană, iar în cazul candidaturii lui Dan Diaconescu în Gorj, în același colegiu cu el, la fel...s-a temut. În Marțea Neagră, să ne aducem aminte: premierul a fugit. Iar la aterizarea Victoriei Nuland, premierul a decolat. Pe Joe Biden l-a mințit.
Șirul boacănelor politice cu rezonanță și greutate ale premierului este destul de lung. Astăzi însă, în mod fizic și practic, primul ministru a luat-o la goană. Un lucru este cert: sub presiune, în defensivă, șeful Excutivului nu rezistă la stres. Pentru un candidat la Președinție, asta, în mod evident, îl face vulnerabil, atacabil, neconvingător și surprinzător de slab.

Mai mult, de ceva timp, dacă observăm atent, șeful Guvernului de la București privește, compară și raportează orice situație numai la Est sau la războiul din Ucraina. Niciodată la Occident pe care pare că nu-l mai zărește deloc. A făcut asta în cazul condamnării lui Adrian Năstase, făcând o paralelă ireală cu cazul Timoșenko, și a făcut-o din nou, ultima dată ieri. A vorbit despre Victor Ianukovici fugit în exil în Federația Rusă, când el însuși, premier al României, de bună voie și nesilit de nimeni și-a părăsit la propriu biroul din Guvern și a tulit-o prin București.

De altfel, tot ieri s-a văzut că nici întrebările jurnaliștilor despre statul de drept sau mesajul Statelor Unite despre lupta anticorupție și oligarhi, premierul României nu le mai suportă. A zis textual că nu aude întrebarea pe care a auzit-o în direct toată țara și care a fost repetată. Apoi, a atacat ziaristul. Pentru ca, după câteva ore, să recunoască că-și vede prietenul oligarh, în locul său, premier al unui Executiv de la București.

Când pe "noul Vîntu", omul "mai toxic decât Voiculescu", campionul contractelor cu statul și din bani publici, fără vreo meserie anume, ți-l legi voit și de gât și de picioare, și o mai iei și cu el bărbătește, matur, la goană și la sănătoasa, în surghiun și-n pribegie, parcă...nu-i așa? Nici ție viitorul nu-ți sună bine deloc.

SUA, al treilea mesaj public pentru oligarhi

Mai întâi, primul semnal public a venit chiar din partea șefului Departamentului de Stat, Secretarul de Stat al SUA, John Kerry. Pe 1 Februarie 2014, în discursul ținut în Munchen, Germania.

John Kerry (mai multe aici- dublu click) : "Vedem o tendință îngrijorătoare în prea multe părți ale Europei Centrale și de Est și Balcani. Aspirațiile cetățenilor sunt din nou călcate în picioare de corupție, interese oligarhice, interese care folosesc banii pentru a înnăbuși Opoziția, pentru a cumpăra politicieni și mass-media și de a slăbi independența judiciară și drepturile organizațiilor non- guvernamentale. (...) Dar nu faceți nicio greșeală. Noi vom continua să vorbim atunci când valorile și interesele noastre sunt încălcate de orice țară din regiune"

Apoi, al doilea semnal public venit a fost în raportul Departamentului de Stat referitor la România și publicat pe 27 Februarie 2014, chiar pe siteul Departamentului de Stat. ( mai multe aici- dublu click) :
"Amenințările personale și profesionale la adresa jurnaliștilor au subminat libertatea presei. (...) În timp ce mass-media independente au fost active și au exprimat o varietate de opinii, în mod deschis, fără restricții, politicieni și persoane cu legături strânse cu politicieni și grupuri politice fie dețin sau indirect controlează numeroase zone din mass-media la nivel național și local. Informația și tonul editorial al acestor zone, în mod frecvent, exprimă punctele de vedere ale patronilor. Au existat, de asemenea, acuzații că patronii opresc de la difuzare subiecte care sunt în contradicție cu interesele lor sau amenință autorii unor astfel de subiecte".

Ieri, 10 Aprilie 2014, a venit al treilea semnal public din partea SUA pe același subiect. De data asta el a fost exprimat tot public de către Victoria Nuland, Secretarul adjunct de Stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice în audierea din Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american. (mai multe aici- dublu click):
"Vedem, de asemenea, cum crește o ligă tot mai mare de oligarhi și politicieni corupți care lucrează împreună, inclusiv dincolo de granițele naționale, pentru a se proteja și ajuta reciproc în menținerea influenței și a-și păstra banii/ circuitele financiare care alimentează sistemul lor preferat. Corupția de acest fel nu numai că putrezește democrațiile din interior, dar le face vulnerabile la influențele corupte din afara țării care caută influență economică și politică nejustificată asupra politicilor de stat și de luare a deciziilor. Cu alte cuvinte, în mai multe zone ale Europei, lupta împotriva corupției trebuie să fie o prioritate națională de nivel înalt în scopul de a proteja și apăra democrația și suveranitatea statului.

Așa cum ne luptăm să menținem securitatea, prosperitatea și valorile care sunt vitale pentru aspirația noastră comună pentru o întreagă Europă liberă și în pace, așa lupta împotriva corupției trebuie să fie o linie mult mai centrată pe efort. Pe parcursul anului care vine, veți vedea obiectivul nostru de a intensifica această linie în munca pe care o facem în Balcani, Europa Central și de Est, în strânsă colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste țări să promoveze o guvernare curată, responsabilă, o societate civilă liberă și dinamică, și o presă independentă și să ajutăm guvernele și cetățenii să expună și să elimine corupția oriunde se ascunde".  

Cazul Ponea - DNA. Când Ministrul Justiției se încurcă în minciuni, fostul șef al CSM trebuie să spună adevărul

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri după amiază pentru Gândul.info, în legătură cu nominalizarea Elisabetei Ponea pentru o funcție de conducere în DNA că "propunerile" sale au fost "pentru procurorii aflați în funcție". Întrebat de Gândul dacă a discutat vreun moment cu procurorarea Ponea despre promovarea ei la DNA, ministrul nu a mai răspuns, potrivit Gândul. Foarte probabil, Robert Cazanciuc pur și simplu s-a blocat sau n-a mai știut ce să spună. Și, ca atare, și-a luat un scurt timp de gândire sau de consultare, văzând că ziariștii tot insistă asupra subiectului.

După vreo două ore însă de la prima declarație, pe seară, ministrul Justiției, același Robert Cazanciuc, vine totuși cu un răspuns, văzând că nu poate scăpa prea ușor din delicata problemă. Așa că, în direct, din studioul Televiziunii Române, începe încet-încet să-și aducă aminte detalii din timpul discuțiilor avute pentru numirile în DNA. Și...recunoaște că s-a întâlnit cu Elisabeta Ponea:   

"Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistrați care au fost la sediul Ministerului Justiției" în perioada în care ministrul încerca să găsească "procurori adecvați pentru diversele funcții de conducere libere, vacante la nivelul conducerii Ministerului Public". Mai spune ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcții pentru că avea, "două mandate de procuror general la Parchetul Curții de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experiență, care teoretic poate să aspire la o funcție de conducere în Ministerul Public". "Doamna Ponea nu se regăsește printre propunerile făcute de ministrul Justiției nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de față în funcții. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", încheie ministrul.

Așadar, dacă la început era una, acum două sunt ideile principale pe care merge ministrul Justiției în complicatul caz Ponea. Ambele idei sunt însă false, din puncte de vedere cu totul diferite.

În primul rând, observăm că ministrul Cazanciuc neagă vehement și repetat că a propus-o pe Elisabeta Ponea pentru o funcție de conducere în DNA. Mai mult, spune textual și insistă că propunerile sale au fost doar pentru procurorii care sunt acum în funcție. Iar asta este nici mai mult, nici mai puțin, decât o grosolană minciună. Pentru că pe ministrul Justiției, nu numai că îl contrazic vorbele dar, mai ales, îl demolează faptele. Două luni - Septembrie și Octombrie 2013- același ministru al Justiției, Robert Cazanciuc a insistat, prin propuneri și răzgândiri în scris, verbale, uneori inexplicabile dar succesive, să facă schimbări importante în structura de conducere a DNA.

Ca atare, dacă ministrul Justiției nu dorește să spună adevărul mizând foarte probabil pe memoria scurtă a opiniei publice, neatractivă pentru un subiect atât de tehnic dar fundamental, merită să rememorăm toate cele întâmplate. Pentru că, mai presus de vorbe, întotdeauna rămân faptele.

Pe 17 Septembrie 2013, apare prima informație, chiar din Ministerul Justiției al lui Robert Cazanciuc, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, ziariștii află că șeful Justiției deja a înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcții în Direcția Națională Anticorupție, set de propuneri pe care îl retrage imediat și fără nicio explicație. În joc era șefia Secției I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 Septembrie 2013 și șefia Secției Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informațiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupție, gen Craiova. Tocmai de aceea, nici nu puteau fi acceptate. Având în vedere că ministrul își retrage imediat documentul, propunerilor nu li se mai dă atenția cuvenită de presă. În zilele acestea însă, tocmai de acest subiect ne lovim. 

Pe 18 Septembrie 2013, în presă apare o a doua informație. După retragerea propunerilor inițiale, ministrul trece la nominalizări verbale, doar- doar o reuși să convingă pe cineva să facă schimbările pe care le dorește în DNA. Așa, nominalizările verbale sunt: Gheorghe Bocșan pentru șefia secției I(care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) și Gheorghe Popovici ( care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc dar diligențele sale verbale s-au încheiat cu un eșec temporar.

Pe 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluție în ceea ce privește numirile în DNA. Tiberiu Nițu, coleg de an și de facultate cu Robert Cazanciuc și premierul Victor Ponta, recunoaște prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcția de șef al Secției I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni ( până în decembrie 2013) și a Elenei Matieșescu, pentru funcția de șef al Secției Judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 Septembrie.

Pe 2 Octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, șef al Secției I a DNA, finalizează dosarul Dragnea și, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcție, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secția I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea. Iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc vine noi propuneri la șefia secției cele mai importante din DNA: Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu, semnați și delegați imediat pe funcții pentru următoarele 6 luni. Acum, în treacăt fie spus, cei doi procurori nici nu mai lucrează în DNA.

După reacțiile vehemente publice, interne și, mai ales, internaționale în legătură cu decapitarea celei mai importante secții din DNA din considerente politice, pe 11 Octombrie 2013, același ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Își retrage total numirile iar șefia Secției I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM și, ulterior, semnătură a președintelui, de Gheorghe Popovici cu adjunct, Dănuț Volintiru iar adjunctul Secției a II-a devine procurorul Mariana Alexandru. 

Ca atare, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcții în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă. Așa s-a scris istoria. Nici în Justiție, ea nu se scrie cu minciună.

Puțini știu că, în tot acest asalt puternic asupra DNA, încă de la început a apărut numele Elisabetei Ponea. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile a ministrului Cazanciuc. Propusă de la bun început și în scris de șeful Justiției pentru comanda Secției Judiciare a DNA, Ponea venea după 7 ani de șefie a Parchetului Curții de Apel Craiova. Iar aceasta este a doua idee principală pe care o susține în zilele acestea ministrul, fiind în continuare într-o altă gravă și fundamentală eroare. 

Tocmai pentru că Elisabeta Ponea a ocupat atâta amar de ani o asemenea funcție a atras, din start, atenția. 

Într-un județ metamofrozat de atâta corupție, într-un municipiu care mai scapă de interlopi doar pentru că zecile de clanuri mai comandă câte un asasinat și fără niciun rezultat spectaculos în Justiție și adevărata luptă anticorupție, a sta 7 ani pe o asemenea funcție și a nu deranja pe nimeni ridică foarte multe semne de întrebare. Culmea este că nici astăzi ministrul Justiției nu-și pune asemenea întrebări, ba chiar folosește asta ca argumentul principal pentru care recunoaște că a purtat discuția cu Elisabeta Ponea.

Carevasăzică, pentru Robert Cazanciuc, rezultatele n-au contat niciodată. Și atunci, ca și acum, pentru ministru, pare că valoarea unui reprezentant al Justiției o dă cu totul altceva: puterea ancorării în sistem și spatele politico-judiciar, cu ramificații neortodoxe.  

Ghinionul, dacă se poate numi așa, a fost acela că Secția Judiciară a DNA pe care ministrul o dorea inițial condusă de Elisabeta Ponea este una foarte de importantă. În secție sunt toți procurorii care susțin marile cazuri ale DNA în instanță, prin probatoriu, lege și argumentație. Tot aici se solicită pedepsele și se stabilesc recursurile. Așadar, este o un braț cheie în succesul dosarelor și în sancționarea celor vinovați. 

Mai mult, Elisabeta Ponea era de ceva vreme căsătorită și cu șeful Inspactoratului de Poliție al Județului Mehedinți, Constantin Ștefan care, prin Autoritatea Teritorială de Ordine Publică din care făcea parte, este în subordinea Consiliului Județean condus de baronul PSD, Adrian Duicu, zis și Gioni Gazolină. Acum, soțul Elisabetei Ponea, șeful IJP Mehedinți este reținut de DNA, alături de baron și un potent om de afaceri/primar, pentru trafic de influență și cumpărare de influență. DNA spune că Duicu îi promitea lui Ponea că-l va numi în funcția de Director de Ordine Publică în Inspectoratul General al Poliției Române și "că va numi o persoană din familia acestuia într-o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public". Adică  pe soția sa, în Parchete. În DNA, foarte probabil.

În schimbul tututor acestor numiri, tot procurorii mai spun că baronul Duicu i-a cerut șefului IPJ să-l scape în Justiție de raportul ANI care-l declara incompatibil. "Să-l determine pe judecător să pronunțe o hotărâre favorabilă", arată DNA. Soțul procuroarei, șef al Poliției pe județ, i-a promis că-i "va obține acest folos" baronului PSD Duicu, "în sensul ca hotărârea care se va da în cauză îi va fi una favorabilă". Sora șefului Poliției, cumnata procuroarei, este nimeni alta decât judecătoarea Adina Ponea, șefa Secției de Contencios a Curții de Apel Craiova. Încă o dată, cu omul de încredere potrivit la locul potrivit se rezolva totul.

Până la urmă, în tot acest caz, al neadevărurilor spuse de Ministrul Justiției în strânsă legătură cu o nominalizare făcută chiar de el care periclita serios Justiția în România, vulnerabilizând dosare, speță care acum este chiar în investigarea DNA, singurul care poate face lumină este Consiliul Superior al Magistraturii. Fosta șefa a CSM, cea care a primit la vremea respectivă toate propunerile scrise, verbale și foarte probabil cunoaște toate răzgândirile ministrului este datoare să spună adevărul celor întâmplate. A propus-o sau nu ministrul Justiției al cabinetului Victor Ponta pe procuroarea Ponea cu soțul reținut să conducă o secție importantă a DNA? Este simplu.

Cât despre Mehedinți, tot ce s-a întâmplat aici are o explicație pentru simplul fapt că vorbim despre o istorie aparte.

Puțini știu că aici s-au născut la propriu reprezentanții mafiei politico- judiciare cu puternice ramificații în Justiție, pentru care deschizătorul de drumuri a fost nimeni altul decât generalul de patru stele, Dumitru Iliescu. Din 1989 și până acum, zeci de ani, generalul,  prin interpuși și oameni fideli, a pus bazele celei mai impresionante rețele de corupție în sistemul de Justiție din România.

Aici s-a născut, în Strehaia. Aici, în Dolj și Mehedinți erau scăpați cei mai periculoși interlopi de pușcărie pe aceeași filieră. În Dolj era vicepreședinte PSD și Maria Schutz, cercetata penal, pentru care Mircea Geoană, candidat la Președinție, intermedia întâlniri cu Cătălin Voicu. 

Pe aici treceau marile afaceri ale mafiei, pentru un Dodo din Strehaia al lui generalului Mitică Iliescu s-a scris și semnat chiar de către Președintele României, pe 15 Decembrie 2004, un articol separat în ultimul și cel mai celebru decret de grațiere de până acum. Paguba adusă de infractor, la nivelul de acum 10 ani, era uriașă: 9 miliarde de lei. I-a fost grațiată toată pedeapsa.

Acum, după un deceniu, și după ce doar o parte din mafie a ajuns în pușcărie, tot aici l-a tras sufletul să candideze și pe Șerban Nicolae, fost avocat al lui Voicu, acum senator PSD în Parlamentul României. Și n-a fost singurul. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, condamnat la trei ani și șase luni cu suspendare, tot în Mehedinți și-a luat pentru Senat mandatul, deși s-a născut în Nord-Estul țării. După referendumul din vara lui 2012, mai mulți șefi de secții de votare tot din Mehedinți au fost trimiși în judecată. În unele zone, se întregistraseră prezențe de peste 150%, ba chiar de 200% la vot. Așa ceva nimeni n-a putut până acum să explice.

Pentru că în mod natural și logic aproape toate se leagă, din Mehedinți se trage și cel de-al doilea dintre cei mai destoinici locotenenți ai generalului Dumitru Iliescu. Ionel Georgescu, fostul șef al DGIPI, prietenul politicienilor și unor vedete, din cauza căruia în 2009 s-a rupt un întreg Guvern și coaliție și au picat trei miniștri de Interne, este cel care acum, în realitate, patronează județul prin puterea de influență pe care o are.

Așadar, când nu vrei să înveți absolut nimic din ea, aproape că devine o certitudine: istoria ți se repetă, în mod dureros.

Ieri seară, 3 Aprilie 2013. Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, la TVR, despre cazul Ponea.

"Grupul organizat. Adevăratele chipuri" revine.

Imaginile care dispăruseră ieri cu Victor Ponta, Alexandru Iacobescu, Sebastian Aurelian Ghiță, Vlad Dumitru Iacobescu, zis Picolo, Gabriel Anghel, zis Ceață, și Cristian Anastasescu au revenit pe siteul phon.ro. Deocamdată.
Video-ul a fost postat din nou acum o oră iar linkul cu fotografiile a redevenit accesibil. Dublu click aici.

Puteți să-i urmăriți mai jos:


Sursa: phon.ro

"Mani pulite". PSD Mehedinți. Adrian Duicu, ridicat. DNA, aplaudată.

"Grupul organizat". Adevăratele chipuri.

Legendă:
- În pulover albastru, Victor Ponta- premier al României, președinte al PSD.
- Lângă el, în cămașă albă, cel care în final îi face și fotografii- Alexandru Iacobescu- director general RTV, "omul cu banii" căruia deputatul Sebastian Ghiță i-a împrumutat, în nume personal, potrivit declarației de avere, 90,3 milioane de euro, fără să știe să explice de ce. Prietenul foarte bun al premierului Victor Ponta.
- Mai jos cu un rând de scaune, tot în cămașă albă, Sebastian Ghiță- deputatul PSD, "oligarhul", al doilea bun prieten al lui Victor Ponta.
-  Mai sus cu un rând de scaune, în pulover galben, Vlad Dumitru Iacobescu- fratele lui Alexandru Iacobescu, unul dintre "oamenii cu firmele", zis "Picolo".
- În tricou gri, la două scaune de Sebastian Ghiță, stă primarul PSD al Ploieștiului, Iulian Bădescu.
- Undeva, mai sus, încercuit mic- ofițerul SPP al lui Ponta. Acolo are voie să stea. Departe de grup.

Locație: Ploiești
Eveniment: Un banal meci al Asesoft, unde manager general este tot Alexandru Iacobescu.
Data: 21 Februarie 2014.



 Sursa: phon.ro

UPDATE 1. Pentru că nu au nimic de ascuns, astăzi, după publicarea fotografiilor de mai sus pe acest blog, niciuna din imaginile de mai sus nu mai există. Video-ul "a fost eliminat de către utilizator" iar de pe site-ul prahovean care, inițial, publicase atât fotografii cât și filmul- ce erau acolo de mai bine de o lună,  a fost ștearsă întreaga postare. Brusc. Așadar, nu mai există nimic.

UPDATE 2. Riseproject: "În colțul din stânga, în spatele lui Victor Ponta, se relaxează domnul Gabriel Anghel, zis "Ceață", implicat în afacerile "Roșia Montană" și "Flamina". # REPUBLICALOR". Detalii,  aici: :http://www.riseproject.ro/articol/republica-lor-2/

UPDATE 3. Zoso aduce detalii noi. Pentru mai multe, intrați aici: http://www.zoso.ro/pericolele-presei-locale-cazul-phon/

UPDATE 4. Cumnatul lui Sebastian Ghiță, Cristian Anastasescu. Mai multe detalii, aici:  http://www.riseproject.ro/articol/mogulul-din-ceata/

Rise Project (dublu click):
"În 2011, pe Sebastian Ghiță îl înlocuia amicul “Ceață” în firma Glar Construct și o companie offshore în Asesoft. Concret, Minasee Holdings, înregistrată în Limassol, Cipru, a preluat de la magnatul PSD procentul de acțiuni Asesoft. Rudele lui Ghiță, la fel ca înainte, au rămas minoritari până acum trei luni, când un angajat i-a substituit și pe ei.

Adina și Cristian Anastasescu, cumnații deputatului Sebastian Ghiță  / sursa: Facebook

Offshore-ul cipriot este reprezentat în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian. Un binom format din vărul Chirilă și Cristian Anastasescu, cumnatul deputatului PSD, administrează acum Asesoft Internațional din Ploiești. Însurat cu Adina, sora Mădălinei Ghiță, Cristian Anastasescu servește și pe post de director general al corporației IT.

În paradisul fiscal din Cipru, treaba e clară. Compania offshore Minasee Holdings a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010, cu aproape două luni înainte să preia pachetul de 99,4% din acțiunile Asesoft. Încă de la început, proprietarul căsuței poștale a fost Sebastian Ghiță. Asta până în noiembrie 2011, când cumnatul său, Cristian Anastasescu, l-a înlocuit în registrul de acționari ai firmei cipriote.

Prin urmare, familia Ghiță controlează întreaga platfomă Asesoft prin intermediul companiei offshore Minasee Holdings – devenită, astfel, nucleul unui ghem complicat de interese."

Cine și cu cât a finanțat USL pentru alegeri. De unde au venit banii. (Partea I)

Lista donatorilor Uniunii Social Liberale. PERSOANE FIZICE care au făcut donații în anul 2012 a căror valoare cumulată depășește baremul de 10 salarii minime brute pe țară:

Donatori inediți sau sume impresionante:

Dan Voiculescu- 225.646 de lei ( 21 Noiembrie și 4 Decembrie 2012) înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Președinte fondator al PC, mogul, a candidat pentru funcția de senator în Colegiul nr.8 București pe care a câștigat-o. A demisionat din Parlament pe 28 Ianuarie 2012, ceea ce a determinat mutarea procesului privind privatizarea ICA, în care era judecat, de la Curtea Supremă de Justiție, la Tribunalul București. Ulterior, a fost condamnat, în primă instanță, la 5 ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă. A fost trimis în judecată de DNA, pentru complicitate la șantaj și în dosarul Sorin Alexandrescu.

Sebastian Aurelian Ghiță- 90.000 de lei ( 23,26,27, 28 Noiembrie și 6 Decembrie 2012) înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Prieten al premierului și președintelui PSD, Victor Ponta, oligarh, a candiat într-un colegiu din Prahova devenind deputat. Trimis în judecată în dosarul Tracia- Asesoft, în care faptele s-au prescris, achitat pe fond.

Alexandru Iacobescu- 25.000 de lei ( 4 Decembrie 2012) ), cu 5 zile înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Director general RTV, persoana căruia Sebastian Ghiță i-a împrumutat 90,3 milioane de euro, prieten al premierului Victor Ponta, prieten al lui Sebastian Ghiță. Nu a candidat în alegeri.

Vlad Dumitru Iacobescu- 11.000 de lei  (4 Decembrie 2012) ), cu 5 zile înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Fratele lui Alexandru Iacobescu, directorul general RTV. Potrivit Rise Project, Vlad Iacobescu controlează mai multe firme în relaționare cu Sebastian Ghiță. Nu a candidat în alegeri.

Cosma Andreea- 25.000 de lei (29 Noiembrie 2012), cu 10 zile înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Este fiica președintelui Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, urmărită penal pentru evaziune fiscal și spălare de bani, pusă sub control judiciar. Nu a candidat în alegeri. Tatăl său a fost reținut inițial de DNA, acum este pus sub control judiciar. Pentru fratele său, Vlad Cosma, DNA a cerut arestarea, Parlamentul României, prin votul PSD, nu a aprobat cererea de ridicare a imunității. Este pus sub control judiciar.  

Nicușor Constantinescu - 200.000 de lei ( 21 Mai și 1 Iunie 2012), înainte de alegerile locale din 10 Iunie 2012 când a candidat la șefia Consiliului Județean Constanța pe care a și câștigat-o. Acum este urmărit penal de DNA în mai multe dosare. Inițial, a fost reținut de DNA. Trimis în judecată în dosarul "retrocedărilor ilegale".

George Becali (Gigi Becali) - 214.000 de lei( 23 Octombrie și 7 Noiembrie 2012), înainte de alegerile parlamanetare din 9 Decembrie 2012. Pe atunci proaspăt membru PNL, patron al echipei de fotbal Steaua, a candidat pentru un mandat de deputat în Colegiul nr. 25 București pe care l-a câștigat. A fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul Schimburilor de terenuri, acum este în penitenciar.  

Mihail Vlasov- 13.618 lei ( 7 Decembrie 2012) cu două zile înainte de alegerile parlamentare din 9 Decembrie 2012. Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, reținut pe 19 Martie 2014 de către DNA pentru infracțiunea de trafic de influență. Potrivit DNA, Vlasov a pretins de la un denunțător suma de 1 milion de euro, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Internațional, promitând că îi va determina pe aceștia să pronunțe o soluție faborabilă denunțătorului. A fost arestat preveniv pentru 30 de zile. Nu a candidat în alegeri.

De menționat că nici Victor Ponta și nici Crin Antonescu nu se află pe lista donatorilor USL, potrivit documentului Autorității Electorale Permanente. Pe listă se află doar soțiile care nu au candidat în alegerile din 2012.

Daciana Octavia Sârbu- 160.000 de lei ( 21 Noiembrie și 7 Decembrie 2012), înainte de alegerile parlamentare din 9 Decembrie 2012. Soția premierului și președintelui PSD nu a candidat fiind europarlamentar.

Adina Ioana Vălean- 10.000 de lei ( 28 și 29 Noiembrie 2012) ), înainte de alegerile parlamentare din 9 Decembrie 2012. Soția președintelui PNL nu a candidat fiind europarlamentar.

Alți donatori pentru USL : Calimente Adrian, Calimente Mihăiță, Dolineaschi Andrei, Adam Ioan, Niță Constantin, Roman Petre, Căncescu Aristotel Adrian, Eugen Nicolicea, Lăpușan Remus, Nicoară Petre, Uioreanu Horia, Uioreanu Elena Ramona, Cernea Remus, Voicu Mădălin, Mitrea Manuela, Hasotti Puiu, Vasilescu Lia Olguța, Voicu Mihai, Voinea Florea, Durbacă Eugen, Ciucă Liviu Bogdan, Popescu Dumitru Dian, Greblă Toni, Iana Gheorghe, Popeangă Vasile, Călinoiu Ion, Cârciumaru Florin, Toma Ion, Pocora Cristina Ancuța, Neacșu Marian, Ciupercă Silvian, Stanciu Anghel, Pandele Florentin Gabriel, Stroe Radu, Firea Gabriela, Ursache Mircea, Nicolae Șerban, Chelaru Ioan, Bădescu Iulian, Oprea Ștefan Radu, Roșca Mircea, Savu Daniel, Nosa Iuliu, Taloș Mirel, Mîrza Gavril, Stan Ioan, Fiscuci Marian, Răducanu Ioan, Ardelean Ben-Onu, Grapini Maria, Belacurencu Trifon, Bălan Ion, Silistru Doina, Birchall Ana, Crețu Gabriela, Frâncu Emilian, Miron Tudor Mitrea, Naghi Gabriel, Victor Ciorbea, Mutu Gabriel, Florea Damian, Mironescu Răzvan, Sturzu Mihai.  

Total: 14.362.087,76 lei = 3.227.435,4 euro

Lista donatorilor Uniunii Social Liberale .PERSOANE JURIDICE care au făcut donații în anul 2012 a căror valoare cumulată depășește baremul de 10 salarii minime brute pe țară:

Donatori inediți:

-         O multitudine de firme de pe raza județului Constanța, unde președinte al Consiliului Județean este Nicușor Constantinescu, urmărit penal și, inițial, reținut de DNA și unde primar al orașului este Radu Mazăre, urmărit penal de DNA. Ambii în mai multe dosare, în altele deja trimiși în judecată.

-         SC. RCS&RDS S.A- 84.000 de lei (25 Mai și în 21 Noiembrie 2012), înainte de alegerile locale din 10 Iunie și parlamentare din 9 Decembrie.

Total: 2.193.124,50 lei= 492.837 euro

Mai jos, documentul Autorității Electorale Permanente ce poate fi consultat.

  Usl