miercuri, octombrie 29, 2014

Noi nu ne dăm bătuți. Niciodată, niciodată! Ne ridicăm. Încă o dată!




"Noi nu ne dăm bătuți. Niciodată, niciodată!
Ne ridicăm mereu. Încă o dată și încă o dată!
Noi nu ne dăm bătuți. 
Chiar dacă durează o viață.
Ne ridicăm. Încă o dată!

Ce ne facem cu puterea
Celor care nu ne simt durerea
Să ia mana de pe lumea noastră
Speranța este ultima fereastră

Noi nu ne dăm bătuți. Niciodată, niciodată!
Ne ridicăm mereu. Încă o dată și încă o dată!
Noi nu ne dăm bătuți.
Chiar dacă durează o viață.

Ne ridicăm. Încă o dată!

Ce ne facem cu adevărul
În el ni se ascunde viitorul
Noi stăm aici până nu ne mai mințiți
Voi ce vă faceti când ne facem auziți?"


miercuri, octombrie 22, 2014

Victorie de etapă. Înfrângere pentru Sebastian Ghiță.

Instanța Tribunalului București a admis astăzi chemarea în garanție și implicit în proces a lui Sebastian Ghiță, a Ridzone Computers SRL (RTV) și a unei părți din conducerea RTV în procesul cu Dan Voiculescu.
Instanța Tribunalului București a admis astăzi și toate probele pe care le-am depus în dosar.

După ce l-am întrebat pe 18 Februarie 2014 pe Sebastian Ghiță de ce a făcut totul și ce fel de om este dacă a putut să facă asta, Sebastian Ghiță mi-a propus, prin avocatul său, o înțelegere financiară confidențială pe care, evident, am refuzat să o semnez.
De atunci mă judec în instanță cu cei mai puternici oameni din România: Sebastian Ghiță și Dan Voiculescu.

Nu voi fi niciodată, dar niciodată, la mâna niciunui politician, a niciunui oligarh, a nimănui, indiferent de cât de puternici ar fi acești oameni, așa cum n-am fost niciodată până acum în 18 ani de meserie. Sunt un om cinstit și așa voi rămâne întotdeauna.

Mulțumesc public tuturor oamenilor care au fost și sunt alături de mine!

vineri, octombrie 03, 2014

Victor Ponta, Victoria Nuland vorbește despre tine!

Victoria Nuland, Departamentul de Stat SUA:

"În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi, vedem lideri din regiune care în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii"

Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi democraţia neliberală, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare"

"Putem fi puternici doar protejând pluralismul politic, societatea civilă şi dreptul de contestare în interiorul graniţelor noastre; doar atunci când guvernele noastre sunt curate, transparente şi responsabile în faţa poporului în slujba căruia se află"

*Discursul integral al oficialului Departamentului de Stat al SUA poate fi accesat aici (dublu click).

joi, septembrie 18, 2014

BOMBA DE PRESĂ. Oligarhul Sebastian Ghiță, Elena Udrea și cele 20 de milioane de euro!

Preluare integrală a investigației comune a platformelor Hotnews/ Rise Project

"Cum au câștigat firmele lui Sebastian Ghiță  20 de milioane de euro de la o institutie de stat condusă de un fost angajat Asesoft. Ce legatură are contractul cu Elena Udrea"


"Firmele lui Sebastian Ghita au castigat de la Agentia pentru Protectia Mediului un contract IT de 20 de milioane de euro prin procedura de licitatie restransa accelerata, declansata in 2009, exact atunci cand Elena Udrea era ministru interimar la Mediu. Beneficiarul celor 20 de milioane de euro este un consortiu format din companiile Asesoft International, TeamNet International si Star Storage. Primele doua erau controlate in anul 2009 direct de Sebastian Ghita, actual deputat PSD de Prahova. 

Informatia pe scurt: 
  • PSD iese de la guvernare in septembrie 2009. Elena Udrea este numitaministru interimar la mediu
  • In octombrie 2009, in functia de vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) este numit Constantin Ghioc, pe care il gasim pana in 2008 angajat la firmele lui Sebastian Ghita
  • In noiembrie 2009, in plina campanie electorala la prezidentiale, este publicat anuntul de licitatie restransa accelerata pentru  Implementarea Sistemului Integrat de Mediu. Beneficiar: ANPM
  • Valoarea contractului: 70.721.273 lei (la care se adauga TVA), adica in total aprox 20 de milioane de euro
  • Cateva firme contesta procedura, pe motiv ca le-a fost ingradit accesul la licitatie, dar fie renunta, fie le sunt respinse contestatiile
  • In octombrie 2010 este anuntat castigatorul licitatiei: asocierea Asesoft International-Teamnet International-Star Storage
  • Elena Udrea: Nu ministrul mediului se ocupa de organizarea de licitatii la nivelul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, ci conducerea ANPM. Ei erau ordonatori de credite, ei aveau propriile lor proiecte de dezvoltare
  • Fostul angajat al lui Ghita, Constantin Ghioc, nu putea fi numit legal fara sa fie propus de ministru iar licitatia nu putea fi declansata fara aprobarea ministerului, care era ordonatorul principal de credite. 
Cand Ghita a iesit oficial din ambele afaceri, in aceeasi zi din februarie 2011,Teamnet si Aseosoft se transformasera deja in corporatii, functionand pe principiul divizarii operatiunilor in firme satelit. Imediat, Ghita a fost inlocuit in actionariate de un offshore cipriot pe care tot el il detinea, dar, ulterior, structurile de proprietate ale celor doua holdinguri s-au schimbat, fiecare in felul ei: grupul Asesoft a fost preluat de rudele lui Ghita si Teamnet - de prietenii luiGhita.

A treia companie, Star Storage, este un mai vechi partener al Teamnet International, ambele participand impreuna si in consortiul care s-a angajat, tot la sfarsitul lui 2009, sa creeze portalul eRomania pentru 10 milioane de euro.

Procedura de "licitatie restransa accelerata" a fost demarata sub ministrul interimar, Elena Udrea, care a ocupat aceasta functie in intervalul octombrie - decembrie 2009, dupa retragerea PSD de la guvernare pe fondul campaniei prezidentiale din acel an. 

Autoritatea contractanta este Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), institutie la care, in timpul interimatului Elenei Udrea, a fost numit vicepresedinte un fost angajat al lui Sebastian Ghita, originar din Ploiesti:Constantin Ciprian Ghioc. Inainte, acelasi Ghioc fusese consilier principal la corpul de control al ministrului cand Ministerul Mediului era condus  de Nicolae Nermirschi (PSD). 

ANGAJATII LUI GHITA

In prezent, sub guvernul Ponta, Ciprian Ghioc indeplineste functia de director general al Autoritatii de Management (AM) a POS Mediu - organismul care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, subordonat Ministerului Mediului. Sotia lui Ciprian Ghioc, Mirela, este directoare in holdingul Asesoft International si beneficiara a unui imprumut privat de 30.000 RON, acordat chiar de fondatorul corporatiei IT, mogulul Sebastian Ghita. 


Si Ciprian Ghioc a lucrat ani de zile in grupul Asesoft International: el a fost directorul Asesoft Smart (una dintre firmele holdingului) din septembrie 2003 pana in noiembrie 2008, cand PSD a intrat la guvernare alaturi de PDL. Acela e momentul in care Ghioc a fost propulsat intr-un post public, fiind apoi mentinut si avansat in structura ministerului chiar si dupa ce PDL a ramas singur la guvernare, cu Udrea sef intermar la Mediu. 

Hotararea de numire in functie a lui Ghioc
Hotararea de numire in functie a lui Ghioc
Foto: Hotnews
Cand Ciprian Ghioc a fost numit din functia de consilier principal in cea de vicepresedinte la ANPM, institutia respectiva avea postul de presedinte vacant, ca urmare a retragerii PSD de la guvernare. Practic, Ghioc a fost seful de facto al ANPM, iar situatia a ramas neschimbata pana in martie 2010. Decizia de numire a lui Ciprian Ghioc in fruntea ANPM este semnata de fostul prenier PDL,Emil Boc, si contrasemnata de Daniela Nicoleta Andreescu, fost secretar general al guvernului si o prietena asumata a cuplului Elena Udrea - Dorin Cocos.

In 2009, Ciprian Ghioc raporta in declaratia de avere si un venit lunar de 84.000 de lei in calitate de director tehnic la Avitech Co, iar sotia un venit de 34.000 de lei in calitate de director economic la 2K Telecom, controlata in 2009 de Sebastian Ghita si acum de fratele acestuia, Alexandru Ghita.

Directorul Ciprian Ghioc a fost cercetat preliminar in cazul "Tahal", un dosar-mamut de coruptie, instrumentat de DNA. Pe scurt, toate subsidiarele din Romania ale grupului israelian Tahal, precum si inalti functionari din cadrul AM POS Mediu, sunt judecati pentru fapte de coruptie si deturnare de fonduri europene. Firma lui Florin Jianu, actualul ministru al IMM-urilor, a livrat servicii de consultanta pentru accesare de fonduri europene chiar subisdiarelor Tahal acuzate penal. Intre timp, ministrul Jianu a iesit din societatea respectiva, dar la patru luni dupa ce procurorii au declansat urmarirea penala impotriva acesteia in dosarul "Cosma-Pavaleanu", din cauza unor tranzactii repetate cu doua firme fantoma.

Din postura actuala de sef AM POS Mediu, Ciprian Ghioc si-a mai pus semnatura pe un contract atribuit in septembrie 2012 unei alte firme din reteaua Ghita. 

Mihail Faca, fost presedinte ANPM pana la iesirea PSD de la guvernare in 2009, sustine ca nu el l-a numit pe Ciprian Ghioc vicepresedinte al institutiei: "Pe vremea mea, vicepresedinte era o doamna, tot de la PSD, care a plecat atunci cu noi din aparatul guivernamental". PSD-ist cu sate vechi, fost deputat de Prahova, Mihail Faca este acum secretar de stat la Ministerul Mediului si, in acelasi timp, un apropiat al lui Sebastian Ghita. Cei doi administreaza impreuna si filiala din Ploiesti a asociatiei patronale UGIR 1903. 

LICITATIE "RESTRANSA ACCELERATA" 

Anuntul de participare a fost publicat la 10 noiembrie 2009, cu putin inainte de alegerile prezidentiale, cand atentia publica era concentrata pe cu totul alte subiecte, nu pe modul de impartire al marilor contracte. La licitatie s-au inscris trei participanti: asocierea Asesoft International-Teamnet International-Star Storage, asocierea Siveco Romania - Romair-Adasa Sistemas precum si Ness Romania. 

Obiectul contractului: Implementarea Sistemului Integrat de Mediu. Valoarea contractului:  70.721.273 lei (la care se adauga TVA), adica in total aprox 20 de milioane de euro. Anuntul de atribuire a fost publicat un an mai tarziu, pe 21 octombrie 2010. Castigatorul licitatiei a fost declarat asocierea Asesoft - TeamNet - Star Storage. Durata contractului: 24 de luni. Proiectul a fost finantat de la bugetul de stat si prin credite externe.   

"Aceasta standardizare si centralizare va permite monitorizarea tuturor factorilor care influenteaza mediul, permitand astfel luarea de decizii care sa ajute la conservarea acestuia. Nu in ultimul rand se va permite accesul persoanelor sau institutiilor interesate la informatii privind calitatea mediului", se arata in caietul de sarcini publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro. 

Fostul angajat a lui Sebastian Ghita, Ciprian Ghioc, explica in 2009 pentru Jurnalul National, de ce s-a recurs la procedura de licitatie restransa si ce inseamna aceasta: "Restransa este deoarece poti impune o limita minima pentru numarul de oferte primite, precum si o limita maxima. Asta ca sa nu stai sa evaluezi nenumarate oferte. Termenul de "accelerat" se refera la termenul de solutionare a licitatiei. Astfel, licitatia se va finaliza in maximum 32 de zile, nu in 52. Din comisia de evaluare a documentelor de calificare fac parte trei evaluatori de la ANPM, doi de la ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Mediului, precum si patru evaluatori cooptati".

CE SPUNE ELENA UDREA

Elena Udrea la RTV
Elena Udrea la RTV
Foto: Captura RomaniaTV
"Nu ministrul mediului se ocupa de organizarea de licitatii la nivelul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, ci conducerea ANPM. Ei erau ordonatori de credite, ei aveau propriile lor proiecte de dezvoltare, cred ca nici nu aveau nevoie de aprobare de la minister. Cat eu am fost ministrul Mediului, nu m-am ocupat eu sa organizez licitatii pentru cumparare de software, am dat drumul doar la acel program cu parcurile din mediul rural.

Numele domnului Ghioc nu imi spune nimic. Cine era atunci presedintele ANPM? Eu nu-mi mai amintesc. E posibil ca, in perioada interimatului meu de la Ministerul Mediului, nu eu sa fi fost cea care a numit conducerea ANPM, ci aceasta sa fi fost numita de la cancelaria primului ministru. Dar, sincera sa fiu, nu imi mai amintesc. Ministerul Mediului nu era propriu-zis ministerul meu (n.r. - spre deosebire de Ministerul Turismului), astfel incat sa stiu absolut tot ce se petrecea acolo.

Cand a fost atribuit contractul? In 2010? Daca suspectati ceva referitor la acest contract, cred ca ar trebui sa plecati de la momentul atribuirii lui. Nu vreau sa fac speculatii referitoare la aceasta licitatie, dar daca ar fi fost ceva incorect in legatura cu ea, cei care au finalizat-o sunt raspunzatori. Acum, eu va spun ceva din culisele administratiei: daca se schimba o echipa de conducere a unei institutii si o licitatie deja pornita nu se indreapta unde vor acestia, fie o reiau, fie gasesc ei tot felul de motive sa nu se mai tina.

Cand l-am cunoscut pe Sebastian Ghita? Demult. Nici nu mai stiu. Cred ca prima oara l-am vazut acum zece-cincispreze ani. Nici nu cred ca era casatorit. L-am cunoscut la organizatia PDL Ploiesti. Era acolo un grup de tineri prieteni care se intelegeau foarte bine intre ei, el, Roberta Anastase, altii... Nici nu inteleg cum de a ajuns el pana la urma la PSD, fiindca se intelegea foarte bine cu cei de la PD
L". 

Mentionam ca Elena Udrea a devenit in ultima perioada o prezenta obisnuita la RTV, post controlat de Sebastian Ghita. Intrebat intr-un interviuHotNews.rocum explica atentia pe care i-o acorda Romania TV Elenei Udrea,Sebastian Ghita a raspuns: "Stiti ca dupa alegeri in prima ora dupa exit-poll-uri doamna Udrea a stat in direct foarte mult? Stiti ce a facut? Audienta. Doamna Udrea. Va place, nu va place este un personaj". 

CE SPUNE LEGEA 

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului este ordonator secundar de credit, ordonatorul principal fiind Ministerul Mediului, ne-a explicat un fost oficial guvernamental. Potrivit legii achizitiilor publice, ministrul  in calitate de ordonator principal de credite aproba toate achizitiile publice atat din minister cat si din institutiile subordonate. Daca institutia are si ordonatori secundari si tertiari de credite, distributia banilor pe capitole se aproba de catre ordonatorul principal. 

E adevarat ca studiul de fezabilitate si documentele premergatoare licitatiei au fost intocmite pe vremea lui Nermischi (PSD), dar cea care si-a dat acordul atat pentru oportunitatea proiectului, suma si declansarea procedurilor de licitatie a fost ministrul mediului, adica Elena Udrea, care era interimar, sustin surse apropiate ministerului.  Apoi, numirea lui Constantin Ghioc in functia de vicepresedinte al Agentiei Nationala pentru Protectia Mediului nu se putea face fara implicarea ministrului, adica a Elenei Udrea. 

Potrivit legii 459 din 19.05.2005 referitoare la organizarea si functinarea ANPM, la art 6 aliniatul 2 se arata: "Presedintele si vicepresedintele sunt numiti si revocati din functie prin decizia primului ministru la propunerea ministrului mediului". Prin urmare, cancelaria primului ministru nu-l putea numi legal pe Ghioc in functia de vicepresedinte ANRP daca nu era propus anterior de ministru, adica de Udrea."


Sursa: O investigatie HotNews.ro 
- RISE Project

miercuri, septembrie 17, 2014

Tupeu. Sebastian Ghiță dă lecții de drept Curții Constituționale!

Când un oligarh ajunge să vorbească în numele României.

Sebastian Ghiță, oligarh, deputat PSD, membru al comisiei de control asupra SRI, prieten al premierului Victor Ponta:

 “Eu cred că Parlamentul trebuie rapid să găsească o formulă pentru a așeza lucrurile acestea pe făgașul normal. Adică, de urgență, România să reușească să aibă o lege care să permită abordarea acestor tipuri de amenințări. Am vorbit acum un an despre rețelele de crimă organizată, cele de trafic de copii, cele de trafic de femei, cele de vânzări de droguri, și astăzi vedem că tocmai Curtea Constituțională, niște oameni care în mod normal sunt responsabili și înțeleg bine ce se întâmplă, a venit cu două decizii, nu doar una. Sunt două decizii surprinzătoare care efectiv au amputat capacitatea României de a reuși să facă față acestor tipuri de amenințări. Chiar dacă noi suntem o țară sigură astăzi, noi nu suntem feriți de tot felul de probleme iar capacitatea instituțiilor fundamentale de a lupta cu problemele de tipul acesta, cu situațiile de tipul acesta, trebuie sporită, nu amputată și redusă.
Iar ceea ce a făcut Curtea Constituțională, nu știu cine a fost judecătorul raportor și nu știu de ce a făcut o astfel de recomandare și cum s-a luat o astfel de decizie, dar pare ceva de neînțeles. Și de aceea Guvernul și Parlamentul trebuie totuși să-și asume mai puternic rolul instituțional și poate prin comunicare mai bună cu judecătorii Curții, poate cu explicații mai serioase ajungem să repunem lucrurile la locul lor.
Astăzi, Romania are o problemă foarte mare. Nu vreau să învinovățesc o instituție importantă cum e Curtea Constituțională, dar sunt convins că nu prea au înțeles bine despre ce este vorba.

În primul rând, am mai spus-o, nu e vorba de supraveghere și despre ascultarea telefoanelor, este vorba despre stocarea acelei informații. Vă dau un singur exemplu: dacă un potențial terorist ajunge în România, și are pe parcursul a 1,3,7 ani o activitate, trebuie ca stat să poți să găsești undeva stocată această informație. Iar acea informație era stocată la operatorii de telefonie. Astăzi, acea informație nu mai poate fi acceptată. Iar noi, România, devenim un exportator de insecuritate. De la noi se cumpără cartele pre plătite cu care răufăcătorii acționează în toată Europa. În majoritatea țărilor din Europa, achiziționarea unei cartele telefonice se face cu indentificarea utilizatorului, a celui care cumpără. Și din acel moment, sigur că în cazul în care ceva rău se întâmplă, cum a fost atentatul de la Burgas, instituțiile pot interveni și pot să afle ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. Și pot să prevină astfel de situații și momente care ne-ar îngrozi pe toți.

Legea a fost implementată. Guvernul și Parlamentul și-au făcut datoria. Este de neexplicat decizia Curții Constituționale, n-o văd decât ca pe o lipsă de comunicare între instituții. Repet, cred, este o chestiune extrem de tehnică, și cred că de data aceasta, acei oameni n-au fost atenți și nu s-au uitat cu atenție la interesele României. Nu pot să suspectez pe cineva că a făcut ceva contra intereselor României.

În primul rând, decizia Curții au făcut (sic!) un număr de legi inaplicabile, procesul legislativ știți bine că durează, înseamnă dezbateri, înseamnă vot în comisii, înseamnă vot în Parlament, e o intreagă procedură, nu poți peste noapte să vii cu o lege și de aceea și cei de la DIICOT, și cei de la DNA, și cei de la SRI, toate instituțiile, atât cele de aplicare a legii cât și cele care au atribuții în domeniul terorismului, toate au emis puncte de vedere prin care- pot să spun chiar că au condamnat această decizie a Curții Constituționale.

Înregistrarea interveției lui Sebastian Ghiță la postul de televiziune la care-l controlează poate fi urmărită aici (dublu click, jurnalul orei 10.00).

Nu este foarte clar în numele cui vorbește oligarhul Sebastian Ghiță, aducând acuzații voalate judecătorilor Curții Constituționale dar un lucru este cert. Din intervenția sa rezultă că nici măcar nu a citit motivarea Curții Constituționale, motivare care poate fi consultată aici ( dublu click).


Curtea Constituțională: "Solicitările de acces la date nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanței judecătorești, lipsind astfel garanția unei protecții eficiente, a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date"

Citez din motivarea Curții Constituționale, votată în unanimitate de judecători:

Punctul 63. "Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţiinaţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi."

Punctul 64. "Din analiza „legilor speciale în materie”, la care art.16 alin.(1) din Legeanr.82/2012 face trimitere, Curtea constată că organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot accesa şi folosi datele stocate fără a fi nevoie de autorizarea instanţei de judecată. (...)".

Punctul 67. "Or, lipsa unor astfel de autorizări a fost criticată, printre altele, şi de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 8 aprilie 2014, această lipsă echivalând cu insuficienţa garanţiilor procesuale necesare ocrotirii dreptului la viaţa 28 privată şi a celorlalte drepturi consacrate de art.7 din Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a dreptului fundamental la protecţia datelor cu caracter personal,consacrat de art.8 din Cartă (par.62)".

Punctul 69. "Sunt relevante din perspectiva controlului de constituţionalitate efectuat, deciziile altor instanţe constituţionale europene, cu referire expresă la deciziile Curţii Constituţionale Federale a Germaniei, a Curţii Constituţionale a Cehiei, precum şi a Curţii Supreme Administrative a Bulgariei".(...)

Punctul 78. "În ceea ce priveşte efectele deciziilor sale, Curtea reaminteşte caracterul definitiv şi general obligatoriu al acestora.
Prin urmare, în cazul de faţă, având în  vedere şi Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a prezentei decizii, devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european cât şi al celui naţional, activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de 
comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice". 

Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi ale celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Prin excepţie, pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date 
prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei  ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare".

Punctul 79. Corelativ, până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reţinerea datelor, care să respecte prevederile şi exigenţele constituţionale, aşa cum au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare şi organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces la datele care au fost reţinute şi stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE şi a Legii nr.82/2012 în vederea utilizării lor în cadrul activităţilor definite de art.1 alin.(1) din Legea nr.82/2012. 

De asemenea, organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional nici pentru accesarea şi utilizarea datelor reţinute de către furnizori pentru facturare, plăţi pentru interconectare ori în alte scopuri comerciale, pe care să le folosească în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei, tocmai datorită caracterului, naturii şi scopului diferit al acestora, aşa cum este prevăzut de Directiva 2002/58/CE.

De altfel, chiar Legea nr.82/2012 stabileşte în art.11 că aceste ultime date reţinute sunt exceptate de la prevederile legii, având un alt regim juridic, fiind supuse prevederilor Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Punctul 80. "Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la prevederile art.152 din Codul de procedură penală, Curtea reţine că textul criticat nu reglementează procedura de reţinere şi stocare a datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de a reţine datele generate sau prelucrate, ci doar stabileşte procedura de autorizare prealabilă, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, a solicitării adresate acestor furnizori de către organele de urmărire penală, în vederea accesării şi utilizării datelor reţinute. 
Acest text care reglementează una din metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Capitolul IV, Titlul IV din Codul de procedură penală, este cel care asigură controlul judecătoresc asupra activităţilor reglementate de lege, constituind tocmai garanţia procedurală a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, prevăzut la art.26 din Constituţie, invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. Este evident că, în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art.152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor."

Punctul 81. "Aşa fiind, Curtea apreciază că dispoziţiile art.152 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile Constituţiei, astfel încât critica având acest obiect urmează a fi respinsă ca neîntemeiată".

Punctul 82. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi ale art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi (...)".


miercuri, septembrie 10, 2014

EXCLUSIV. Procurorul Mariana Alexandru, adjunctul secției a II-a, pleacă din DNA.

Mariana Alexandru, procuror șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție pleacă din DNA depunându-și, în acest sens, de săptămâna trecută, o cerere de ieșire la pensie din magistratură. Cererea de eliberare din funcție prin pensionare poartă numărul 19782/1154/2014 și a fost deja luată în discuție/aprobată de plenul CSM ( dublu click).



Deși considerat inițial și fără un fundament foarte precis un procuror destoinic, plecarea ajunctului secției a II-a a DNA poate avea legătură cu o serie de suspiciuni care l-au vizat în ultimul timp în legătură cu instrumentarea corectă și tergiversarea nejustificată a mai multor dosare de corupție extrem de importante.
Unele dintre acestea au fost întârziate fără motiv chiar 8-9 luni fără a se face cercetări deînadată deși aveau la bază denunțuri ce trebuiau verificate imediat, altele au fost declinate prin casarea prealabilă a unor fapte fără a avea la bază verificări temeinice, câteva dosare mari pur și simplu au fost ținute în sertar fără a se face niciun demers pentru finalizarea lor.  
Mai mult, se pare că procurorul dezvoltase în ultimii ani și o serie de legături care puteau periclita instituția dar și rezolvarea unor dosare de corupție, susțin surse.

De altfel, în DNA s-a dispus și un control în acest sens, rezultatele acestuia nefiindu-i favorabile procurorului.

Mariana Alexandru a fost de-a lungul timpului adjunct al secției I a DNA, a făcut echipă cu procurorul Lucian Papici la șefia secției, la sfârșitul anului trecut au fost schimbați ambii procurori iar, ulterior, Mariana Alexandru a fost numită adjunct al secției II-a a DNA.
Mariana Alexandru este soția lui Ion Alexandru, procuror militar- șeful Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a DNA.

Printre dosarele la care a lucrat efectiv procurorul Mariana Alexandru s-au remarcat doar cazul Cătălin Voicu, considerat o speță destul de ușor de instrumentat și cel al Monicăi Iacob Ridzi.

Dosarele lui Adrian Năstase, Trofeul Calității și Bunuri din China (Zambaccian 1), deși au fost considerate un succes judiciar al procurorilor Mariana Alexandru și Lucian Papici, au fost în realitate instrumentate, semnate și finalizate cu condamnări de procurorii DNA Mihaela Moraru Iorga, Dănuț Volintiru și Marius Cătălin Varctic. Ambele rechizitorii ale ambelor dosare sunt semnate și de procurorul șef secție de atunci al DNA, Doru Țuluș. ( dublu click rechizitorii AICI și AICI )

Odată ieșit din magistratură, procurorul Mariana Alexandru va beneficia de o pensie de aproximativ 16.000 de lei.