vineri, august 22, 2014

EXCLUSIV. Victor Ponta către Dorin Cocoș: "Da, domnu' director! Ordonați!"

Interceptarea de mai jos, din data de 16 Iulie 2008, între Dorin Cocoș și Victor Ponta, a fost prinsă în dosarul cauzei Alro, aflat acum câțiva ani în instanță. Numărul de telefon apelat de Dorin Cocoș este cel al lui Victor Ponta. Discuția dintre cei doi are loc la două săptămâni după ce procurorul obținuse la de Curtea Supremă de Justiție autorizația de incerceptare. Iar totul a fost declasificat după două luni.
Victor Ponta se afla în acea zi la Sibiu unde urma să participe la Raliul Sibiului. Victor Ponta- copilot, Edwin Keleti- pilot în Echipajul 99, așa cum arată referințele din acea dată despre Raliul Sibiului (dublu click).

Din discuția destul de sibilinică reiese totuși că Dorin Cocoș avea de rezolvat "o chestie" cu "asociatul" lui Victor Ponta care se afla în acea zi în Austria, chestie cu care până atunci asociatul lui Ponta nu fusese de acord, motiv pentru care chiar îl înjurase pe Victor Ponta.
"Asociatului" lui Ponta "din nou i s-a trimis chestia aia" și acum ar fi trebuit să trimită "chestia", "de data asta", "așa cum trebuie". Ca atare, Victor Ponta se declară de acord să-i stabilească o întâlnire lui Dorin Cocoș cu "asociatul". În plus, Victor Ponta este de acord și cu solicitarea lui Dorin Cocoș de a-i transmite "asociatului" următoarele : "Bă, dacă-ți vine chestia aia nu o face până mâine. Ține-o pe loc până mâine, poimâine, când discutăm".

Pe lângă nota criptică, ascunsă a discuției, important de subliniat este și tonul familiar al conversației dintre cei doi, relația de subordonare a lui Victor Ponta față de Dorin Cocoș, apelativul "domnu' președinte" pe care Dorin Cocoș îl folosește în discuția cu Victor Ponta dar și concluzia: "OK! Bine.Așa facem!"

În Iulie 2008, Victor Ponta era deputat PSD, vicepreședinte al PSD, nu avea funcție guvernamentală și abia în Februarie 2010 a devenit președinte al PSD. 
Dorin Cocoș era la acea vreme soțul Elenei Udrea. 
Elena Udrea era în Iulie 2008 secretar executiv PDL.
Așa a început totul.



Notă. Aici (dublu click) puteți citi un editorial Hotnews scris de jurnalistul Dan Tapalagă despre cum România este predată lui Victor Ponta prin liantul Elena Udrea.

vineri, august 15, 2014

Iraq. Istoria greșelilor.



Sursa: PBS/Frontline

Notă. În 8 August 2014, Forțele Aeriene ale SUA au lansat un atac aerian asupra militanților islamiști din Irak. În 11 August 2014, președintele irakian Fuad Masum a desemnat un nou prim-ministru în persoana lui Haider Al Abadi,  fost ministru al Comunicațiilor. Nouri al Maliki a demisionat din funcția de premier la cererea SUA. Și-a prezentat demisia pe 14 August 2014.
Tot documentarul Frontline/PBS merită coroborat cu memoriile fostului director CIA, George Tenet, "În mijlocul furtunii/Anii mei la CIA".

joi, iulie 31, 2014

Cazul Duicu. Cum a dispărut premierul Victor Ponta cu tot cu cabinet din dosarul DNA

27 Iunie 2014. Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive în cazul baronului Adrian Duicu, confirmată de judecători și semnată de procurorul DNA.

Locație susținută de DNA: cabinetul prim-ministrului
Acțiune susținută de DNA: de la cabinetul primului-ministru l-a sunat pe Ștefan Ponea
Acțiune susținută de DNA: la solicitarea prim-ministrului, numitul Petre Tobă s-a prezentat la Guvern. 


Sursa: DNA, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive

28 Iulie 2014, peste doar o lună. Rechizitoriul de trimitere în judecată a baronului Adrian Duicu, semnat de procurorul DNA.

Locație susținută de DNA: sediul Guvernului. (a dispărut localizarea exactă- cabinetul premierului)
Acțiune susținută de DNA: aflat în sediul Guvernului l-a sunat pe Ștefan Ponea  (a dispărut localizarea exactă- cabinetul premierului)
Acțiune susținută de DNA: a fost convocat Petre Tobă de către Vlad Stoica, șeful Cancelariei (a dispărut solicitarea prim-ministrului).
DNA: date nu mai există. Se folosesc circumstanțe generalizante-  "în sediul Guvernului" baronul Duicu a purtat o discuție, chiar o întrevedere, cu Petre Tobă.

Sursa: DNA, rechizitoriul de trimitere în judecată a baronului Adrian Duicu.

Procurorul DNA care a instrumentat tot dosarul și care a semnat ambele documente DNA se numește Ioan Amariei. Despre nereguli și neclarități în ancheta DNA puteți citi  doar AICI (dublu click) și AICI (dublu click).

miercuri, iulie 30, 2014

Cazul Duicu. Adevărurile nespuse ale celui mai controversat dosar de corupție al DNA

O analiză atentă a tuturor documentelor DNA cu privire la cazul Duicu arată, fără putință de tăgadă, că ceva în neregulă s-a întâmplat în instrumentarea acestui dosar. Multe lucruri se bat cap în cap, nu pot fi logic explicate, în documente chiar și procurorul pe alocuri se contrazice și așa, cel mai important dosar de corupție al DNA al actualei guvernări, care practic devoala o întreagă rețea ce trafica influența la cel mai înalt nivel al statului român cu țintă clară Justiția, s-a răsuflat fără niciun fel de justificare. Nimeni nu înțelege de ce.

O privire retrospectivă arată că acum trei luni, când baronul PSD Adrian Duicu a fost arestat, ancheta DNA a început în forță. Acuzațiile DNA- în principal, trafic de influență- au fost confirmate în mod repetat de judecători, baronul a rămas în arest, iar audierile au început imediat, toate indiciile devoalate de DNA ducând de la bun început spre șeful Guvernului, Victor Ponta și, implicit, spre ministrul Justiției, ruda lui, Robert Cazanciuc.
Premierul s-a speriat. Poate că avea și motive. Simțindu-se cu musca pe căciulă, de frica faptului că a fost interceptat și prins într-un trafic de influență, s-a refugiat, în buncărul MApN.  Greu a fost convins să iasă de acolo. A cerut garanții ferme. Nu e clar până acum dacă acestea s-au dat. Ceva însă l-a convins să se întoarcă în Guvern.

Ministrul Justiției- și el cu aceeași mare muscă pe căciulă- a adoptat o altă tactică- minciuna. În vorbe, în ieșiri oficiale și, culmea, în înscrisuri- o altă faptă penală. Nici acum nu s-a oprit, deși toate probele din ancheta penală îl contrazic vehement.

La mijlocul anchetei însă, inexplicabilul s-a produs. Practic, procurorul DNA n-a mai vrut să afle, să ancheteze și să probeze nimic. În linii mari, delicata anchetă s-a oprit. Nici măcar contractele baronului de la Consiliul Județean nu au mai fost investigate. S-a mai oferit un denunț. De către baron. Și cam atât.

În esență, miezul fierbinte al dosarului Duicu îl reprezenta un trafic de influență foarte important. Schimb pe schimb. Omorârea unui dosar ANI în Justiție pentru baron, în schimbul numirii în funcții din Justiție a unor oameni cu probleme și nu numai. A dorit și era cât p'aci să reușească penetrarea structurilor anticorupție și de forță ale statului român.

Traficul de influență între baron și șeful IPJ, Ștefan Ponea a fost probat și a fost clar ca lumina zilei de la bun început, acesta fiind motivul principal al măsurilor arestărilor preventive succesive, confirmate de către Justiție.
Subteranele și părțile componente ale acestui lanț al traficului de influență au fost marea problemă, mărul fierbinte al DNA. Două inele sunt și acum lipsă din probatoriul DNA: Victor Ponta și Robert Cazanciuc. În mod voit, procurorul nu a mai vrut să se atingă de ei. I-a ocolit.

Strategia de instrumentare a DNA în acest foarte important dosar de corupție a fost de la bun început greșită. S-a bătut toba în ceea ce-l privește pe premierul Victor Ponta și ministrul Robert Cazanciuc, au început audierile, pentru ca după audierea șefului IGPR, Petre Tobă, care atenție- nu semnase niciun act parte a traficului de influență- și care oricum, brusc, sfătuit sau nu, a avut o pană de memorie, procurorul pare că a decis că nu mai vrea să afle absolut nimic în plus.

Traficul de influență- componenta Duicu- a fost desăvârșit, materializat însă printr-un act. O hârtie semnată de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc și trimisă Oanei Hăineală, președinte pe atunci al CSM, care nu a dorit s-o înregistreze.
Cum se face că taman pentru numirea Elisabetei Ponea la DNA a semnat Robert Cazanciuc? Adică exact pentru ceea ce insista baronul Duicu la premierul Ponta, în traficul de influență. DNA n-a vrut aici să afle nimic în plus.

Știau ministrul Justiției și premierul că pentru asta baronul omora un dosar în Justiție al ANI? Nici asta procurorul DNA n-a vrut să știe. N-a audiat pe nimeni. O certitudine există: dosarul ANI a fost demolat.

Crede cumva procurorul DNA că o chemare intempestivă a unui șef al IGPR la Guvern este decisă, comandată de șeful de cabinet al premierului? Dacă da, procurorul DNA nu prea are ce căuta în magistratură.

A verificat procurorul DNA dacă premierul era în acea zi în Guvern? Nu. Au făcut-o jurnaliștii. Și premierul a fost în Guvern, ba chiar a avut întâlniri. Procurorul n-a fost interesat nici de acest aspect. 

Ba, mai mult, din act în act, același procuror DNA l-a mutat pur și simplu pe Duicu din biroul premierului Ponta pe undeva prin sediul Guvernului. Referatul arestării preventive arată negru pe alb că baronul era fix în cabinetul premierului Ponta, însă, după câteva luni, rechizitoriul semnat de același procuror îl teleportează cu forța pe corpolentul baron în spațiul nedefinit și imens al Palatului Victoria, îndepărtându-l voit de premier
Până acum, niciodată în acte oficiale ale DNA așa ceva nu s-a întâmplat.

În plus, deși din rechizitoriul DNA rezultă că procurorul nu a avut probe directe pe premierul Ponta, culmea, la un moment dat, același procuror se contrazice în propriul probatoriu așternut. A scris și a confirmat, de exemplu, că premierul a fost identificat la un moment dat, în altă zi, la masă, într-un restaurant cu baronul Duicu. Din interceptări, asta spunea și baronul Duicu, dar să zicem că spusele baroului nu sunt esențiale.
Însă rândurile așternute de procuror pot da un indiciu neașteptat în sensul că probe care să-l indentifice pe premier există. Premierul Ponta nu putea fi indentificat prin celula telefonului baronului, ci doar prin propria celulă telefonică. Sau prin înregistrări ambientale din locația respectivă. Adică din restaurant.
În plus, vorbele baronului Duicu, așa cum rezultă din tot firul anchetei, mereu au fost urmate de fapte și acțiuni ce s-au dovedit a fi adevărate, confirmate și probate (cazul chemării lui Petre Tobă la Guvern). Indicii au fost suficiente. Asta e cert. 

Mai mult, într-un mandat de siguranță națională ar fi fost de altfel și foarte puțin probabil ca toate persoanele cu care intra în contact baronul să nu poată fi identificate și interceptate. Ca atare, sunt două posibilități: ori procurorul DNA în mod intenționat nu s-a folosit în anchetă de toate probele pe care le avea la dispoziție, inclusiv de cele cu premierul Ponta, ori declasificarea mandatului de siguranță națională nu s-a făcut complet și în integralitate. Oricum ar fi, nu e bine deloc.

Pentru că foarte probabil n-a vrut să identifice lanțul materializării traficului de influență, procurorul nu i-a audiat nici măcar în calitate de martori în acest dosar pe premierul Victor Ponta și pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.
Iar, cumva, de asta a fost sigur și premierul Victor Ponta, fapt ce ridică și mai multe suspiciuni cu privire la instrumentarea dosarului. “E un dosar pe rol, în care eu n-am nicio calitate procesuală, nici măcar ca martor n-am fost chemat. (…) N-am fost și nici nu știu dacă voi fi vreodată chemat pentru că n-am nicio calitate procesuală”, spunea premierul Victor Ponta pe 24 Iulie, într-un interviu pentru Adevărul Live (dublu click).
În timpul acesta, în DNA, încă se instrumenta dosarul care a fost trimis în judecată abia după 4 zile. De unde știa premierul Victor Ponta că n-are nicio calitate procesuală din moment ce ancheta, pe lege, e secretă și confidențială? Tot DNA trebuie să răspundă aici.

Una peste alta, în dosar au fost audiate, inițial, doar câteva persoane din Ministerul de Interne care- atenție- nu desăvârșiseră prin niciun document traficul de influență. Paradoxul cel mai mare este că nu au fost chemate nici măcar la audieri persoanele care materializaseră infracțiunea de corupție și erau parte a lanțului de trafic de influență pentru că asta indicau, de la o poștă, toate probele
Speța nu a fost disjunsă pentru ca ancheta să se poată desfășura în continuare. Ca atare, premierul și ministrul justiției au fost făcuți scăpați ca și cum nicio hârtie, nicio întâlnire, nicio acțiune, niciun fapt, nicio întâlnire, niciun indiciu n-ar fi existat.

La fel de curios este că în dosar nici Ionel Georgescu, om extrem de important din multe puncte de vedere, Radu Stroe- ministrul de interne nu au fost audiați și nici procurorul Elisabeta Ponea- subiectul unei componente a traficului de influență, nu a fost deranjat de procurorul DNA. Nici măcar o declarație de martor n-a fost chemtă să dea deși pentru ea și prin ea s-au derulat alte componente ale faptei de corupție. 
Prieteniile din Justiție ale Elisabetei Ponea și faptul că în mijlocul intrumentării dosarului Duicu aceeași procuroare a apărut într-o poziție cheie în sulfurosul scandal Bercea, nu sunt excluse să fi contat. Ba mai mult, pot exista suspiciuni că tocmai izbucnirea cazului Bercea în care procurorul Ponea are un rol important a determinat în mijlocul anchetei Duicu schimbarea întregii strategii de instrumentare a dosarului baronului de Mehedinți.

De subliniat este că procuroarea Ponea este la a doua tentativă de a ajunge în DNA. Prima oară a fost oprită, pe ultima sută de metri, chiar de fostul procuror șef al DNA, Daniel Morar ca să ajungă șefă a DNA Craiova. Anul trecut, prin Duicu, cu știința premierului Ponta și semnătura ministrului Justiției, a mai încercat odată. Deci penetrarea DNA de către extrem de dubioasa doamnă Ponea a fost insistentă. În ultimii ani vedem că a făcut tot ce i-a dat în putință să ajungă în cea mai importantă structură anticorupție a statului român. 
Acum, procuroarea este ca și dispărută de pe fața pâmântului, deși ar trebui anchetată de Justiție și CSM în ambele dosare în care, culmea, tot ea este și veriga comună. În mod inexplicabil, de trei luni, nici de ea nimeni nu s-a atins până acum.       

După ce a fost finalizat cu multe componente lipsă, nefiind clar ce anume s-a instrumentat până la urmă timp de trei luni, dosarul Duicu va fi judecat, pe fond, la Curtea de Apel, de magistratul Viorica Costiniu, soția judecătorului Florin Costiniu, arestat de DNA pentru corupție și condamnat cu suspendare în dosarul Cătălin Voicu. 
Din 2009 însă, judecătorul este arhicunoscut prin lupta pe care o dă în instanță cu DNA și prin multe decizii controversate. Ca atare, dosarul Duicu, cel mai probabil, una dintre cele mai răsunătoare spețe de corupție din actuala guvernare va muri în linie dreaptă. Dacă cineva a dorit asta, a și reușit.

Părți insignifiante s-au disjuns, componenta Cazanciuc- Ponta a fost ucisă prin nebăgare voită de seamă iar inexplicabilul continuă. DNA încă se mai gândește dacă va trebui să deschidă un nou dosar pe fals în înscrisuri oficiale în cazul Ponea/ Cazanciuc/ CSM - care se pedepsește cu închisoarea și unde deține toate probele. 
Va fi de acord un funcționar al ministerului Justiției sau CSM, pe un fals în înscrisuri în relaționare cu o faptă de corupție- trafic de influență, să o pățească din cauza unui ministru sau unui magistrat? Sau va denunța totul? Nu știm încă. Ancheta DNA nu a început și totul arată că nici măcar nu sunt perspective să mai demareze ceva.  

Trebuie spus că procurorul DNA căruia i-a fost dat să instrumenteze cazul Duicu este Ioan Amariei, un procuror care nu are în carieră dosare răsunătoare și nici rezultate importante, nu este în liga veteranilor DNA, fiind transferat la sfârșitul anului trecut din Parchetul General.

Cuminte, cu ochelari de cal, cu probe și indicii care se bat cap în cap față de cum a fost anchetată cauza, cu contraziceri pe care orice profan le poate sesiza, cu tactică greșită și cu schimbare de neînțeles în instrumentare, cel mai important dosar de corupție al DNA care implica la cel mai înalt nivel actuala guvernare atingând primul ministru și primul inel de putere pe acuzații foarte grave și afectând independența Justiției, a ieșit din ancheta Direcției Naționale Anticorupție mai șubred decât a pornit.
Tocmai pentru buna și corecta funcționare a Justiției, nimic nu trebuie ținut sub tăcere. Neregulile și neconcordanțele din acest dosar DNA extrem de important trebuie să fie cel mai puternic semnal de alarmă. Așa ceva, într-un mod atât de evident, niciodată nu s-a mai întâmplat.

În orice democrație și stat de drept funcționale, se știe: unde-i lege, nu-i tocmeală. Și nimeni nu e mai presus de asta. 
Ce s-a reușit în această așa- zisă anchetă a DNA s-a văzut acum în clar și se simte de la o poștă. 
Rezultatul este fără dubiu: dacă la început au clacat cu toții nervos, în final, premierul României, candidat la Președinție și ministrul Justiției- parte a primului inel de putere al statului român- au răsuflat cu adevărat ușurați în acest uriaș dosar de corupție!
Oare de ce?!


marți, iulie 29, 2014

EXCLUSIV. MINISTERUL JUSTIȚIEI și CSM, FALS ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE în dosarul Duicu/Ponea!

 Noul Cod Penal. ART. 321 Falsul intelectual
    (1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
 (2) Tentativa se pedepseşte.

1. Răspunsul în înscris oficial al Ministerului Justiției, din 5 Aprilie 2013, în baza legii 544/2001, în care se susține negru pe alb că procurorul Elisabeta Ponea NU a fost propusă pentru vreo funcție.


2. Solicitarea transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, în 4 Aprilie 2014, în baza legii 544/2001, în care am cerut în absolut toate variantele să se precizeze dacă procurorul Elisabeta Ponea a fost propusă de ministrul Justiției pentru vreo funcție.

3. Răspunsul în înscris oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, din 8 Aprilie 2014, în baza legii 544/2001, în care se scrie negru pe alb că procurorul Elisabeta Ponea NU a fost propusă de ministrul Justiției pentru vreo funcție.


                                (...)


4.Dovezile publicate de Hotnews (dublu click) prin care ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, sub semnătură, l-a propus pe procurorul Elisabeta Ponea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a ocupa o funcție în DNA, probe în dosarul Duicu, în care DNA nici măcar nu l-a audiat pe ministrul Justiției.

 Sursa: Hotnews.ro

5.Probele DNA aflate în dosar și menționate în motivarea arestării baronului PSD de Mehedinți, Adrian Duicu.

 Sursa: motivare DNA.