joi, aprilie 17, 2014

Exclusiv. Detaliile unui cutremurător scandal de corupție. Judecător: "Extrem de grav este că a fost traficată influență la un nivel înalt al statului român"

Pentru că zonele din media controlate de Dan Voiculescu (condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare cu executare, trimis în judecată pentru complicitate la șantaj)  și Sebastian Ghiță ( "mai toxic decât Voiculescu", "noul Vîntu" ) fac eforturi impresionante pentru a abate atenția opiniei publice și a oamenilor cinstiți de la subiectul cu adevărat grav care-l are în centru pe premierul Victor Ponta, prin inflamarea intenționată a concluziilor politice ale comisiei parlamentare Nana și divagarea discuțiilor înspre disputa președintele Băsescu și un senator PSD, am decis să public pe acest blog toate documentele referitoare la acest scandal de corupție fără precedent în România.

Rețeaua de corupție din cabinetul/ cancelaria/ de la ușa Primului Ministru al României, Victor Ponta.

Vorbim aici despre fapte extrem de grave, acțiuni întreprinse, confirmate de judecători și procurori la cel mai înalt nivel al statului român, vorbim despre trafic de influență - infracțiune de corupție, așa cum este ea definită în legea 78/2000, despre influența fără dubiu a celei mai periculoase rețele de corupție din România în acest scandal- rețeaua Voicu- M. Iliescu, despre infiltratea de oameni în Ministerul de Interne, DNA și Parchetul General, și despre niște răspunsuri pe care premierul României, Victor Ponta, nici acum, după 9 zile, nu le-a dat opiniei publice, deși are această obligație.

8 Aprilie 2014. Motivarea judecătorilor Curții de Apel București în cazul arestării șefului CJ Mehedinți, Adrian Duicu:

"In anticamera Sefului cancelarului Primului Ministru sau chiar in cabinetul premierului ( apare ca fiind neclar pina in prezent) inculpatul Duicu s-a intilnit cu numitul Petre Toba unde a discutat despre numirea in functie de conducere a coinculpatului Ponea, dupa cum i-a comunicat acestuia din urma.
Inculpatul Duicu arata in data de 13.06.2013, intr-o discutie cu inculpatul Ponea  ca Un sfert de ora in biroul oval s-a vorbit despre familia dvs“. In acest moment procesual apare ca fiind neclar daca inculpatul se refera la biroul premierului sau la cel al sefului cancelariei, dar in mod cert discutia a avut loc si cu numitul Petre Toba, dupa cum arata inculpatul Duicu.

Inculpatul Duicu pretinde ca prin sintagma l-a chemat acolo sefu al mare pentru a desemna persoana care l-a chemat pe Petre Toba la Guvern sa discute depre inculpatul Ponea ar fi Seful Cancelariei Primului Ministru. Curtea are rezerve ca o astfel de persoana ar avea competente sa-l cheme pe seful Politiei romane la Guvern si de asemenea ca seful cancelariei ar fi cel care foloseste “biroul oval“ dar aceste elemente vor fi clarificate pe parcursul anchetei."
  
"Extrem de grav este si faptul ca inculpatul a traficat influenta sa pe care o are sau cel putin pretinde ca o are la un nivel inalt al statului roman, aducind in discutii cu cumparatorul de influenta Ponea pe Primul Ministru al Romaniei, secretari si subsecretari de stat, Ministru de interne sau Seful Politiei Romane, Petre Toba. Este neclara activitatea acestor persoane in acest moment procesual, ancheta fiind la inceput.

Inculpatul Duicu are  legaturi cu presedintele Tribunalului Mehedinti care ii da consultatii juridice in dosarele in curs( dupa cum arata inculpatul coroborat cu inregistrarile telefonice) si promite sprijinul pentru numirea in functii de conducere in PICCJ sau DNA a unei procuroare locale.
Toate aceste elemente creaza convingerea instantei ca inculpatul Duicu are o perceptie fundamental gresita asupra functiei pe care o detine, ignorind cu desavirsire caracterul infractional al faptelor savirsite si pe care nu le recunoaste.
Inculpatul Ponea, sef al Politiei Judetene a inteles sa acceada in functii de conducere la nivel central nu pe cai licite, examene, concursuri ci prin traficarea propriei surori, judecatoare cerind in acelasi timp functii la Bucuresti si pentru sotia sa, procuroare.

A nesocotit in mod grav demnitatea ce i-a fost acordata fiind un exemplu negativ pentru toti politistii onesti din subordine.
Inculpatul Duicu a recunoscut toate interceptarile lecturate in fata sa in sedinta numai ca a precizat ca nu a savirsit vreo infractiune.
Inculpatii s-au folosit de demnitatile si functiile detinute pentru satisfacerea unor interese personale sau a incercat introducerea in penitenciar a unui opozant politic, ca in cazul inculpatului Duicu.
Functiile lor de autoritate, in care au fost investiti cu increderea publicului, au fost percepute de inculpati doar ca modalitati de promovare in functii de conducere a lor si familiilor lor ( inculpatul Ponea) sau de satisfacere a unor interese pecuniare.

Inculpatul Duicu a incercat sa-si consolideze influenta la nivelul jud Mehedinti sprijinind instalarea in diferite functii de conducere sau executie a unor oameni obedienti, a fraudat concursuri de ocupare a unor functii si, mai grav, a luat masuri impreuna cu inculpatul Popescu pentru inlaturarea din functie a opozantilor ideilor sale.
A pervertit ideea de ales local inselind asteptarile a largi sectoare de populatie care l-au votat, actionind in interesul sau sau al familiei sale.
Lasarea in libertate a inculpatilor prezinta o stare de pericol pentru ordinea publica astfel incit se impune luarea masurii arestarii preventive, orice alta masura preventiva mai blinda fiind vadit insuficienta."

8 Aprilie 2014. Referatul procurorilor DNA în cazul arestării șefului CJ Mehedinți, Adrian Duicu.
Personaje: Adrian Duicu- șef CJ Mehediți - PSD, Ștefan Ponea- șef IPJ Mehedinți, Doru Dumitrescu - subsecretar de stat Ministerul de Interne, Elisabeta Ponea- procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Relația Doru Dumitrescu, în prezent, subecretar de stat în Ministerul de Interne, avansat de Victor Ponta- rețeaua Cătălin Voicu- Mitică Iliescu. Mitică Iliescu este născut în Mehedinți, Cătălin Voicu derula multe afaceri în Mehedinți și Giurgiu. Rețeaua Cătălin Voicu- Mitică Iliescu își are originile în Mehedinți.


Doru Dumitrescu, și în prezent subsecretar de stat în Guvernul Ponta, Ministerul de Interne. 
-         A fost trecut în rezervă, la cerere, din Ministerul de Interne, pe 1 Octombrie 2009. A fost una dintre ultimele decizii semnate în calitate de Ministru de Interne de către Dan Nica, revocat în aceeași zi din funcție de către Președintele Băsescu.Tot în acea zi, s-a prăbușit și coaliția PDL-PSD și întreaga guvernare. Motivul: infiltrarea rețelei de corupție Cătălin Voicu- M. Iliescu în instituțiile statului, Ministerul de Interne.  
-         Pe 1 Decembrie 2009, noul ministru de Interne, Vasile Blaga îi încetează lui Doru Dumitrescu activitatea în Ministerul de Interne, acesta având legături cu rețeaua Cătălin Voicu- Dumitru Iliescu. Însă  Dumitrescu ripostează, acuză “disperarea liderilor PDL de controlare a votării” și anunță că va ataca  în contencios “decretul ilegal ” al președintelui Băsescu.
-         Câștigă procesul și este reîncadrat în Ministerul de Interne ca adjunct al secretarului de stat, șef al Departamentului de Ordine Publică.
-         La o lună după ce baronul Duicu intră în contact cu Doru Dumitrescu, premierul Victor Ponta îl avansează în funcție pe chestorul Dumitrescu. Pe 22 Aprilie 2013 (dublu click pe dată), prin semnătură de premier, îl face subsecretar de stat.
-         Pe 31 Iulie 2013 (dublu click pe dată), fără nicio explicație publică, premierul Victor Ponta îl demite pe Doru Dumitrescu.
-         În 17 Ianuarie 2014(dublu click pe dată), premierul Victor Ponta îl pune din nou în funcție  pe Doru Dumitrescu, ca nou șef al Departamentului Schengen, după demisia lui Marian Tutilescu.
-         Fiul chestorului Tutilescu, Cătălin Tutilescu, prim-comisar la Garda de Mediu – CJ Mehedinți a ajuns martor în dosarul baronului de Mehedinți, Adrian Duicu.

Avere Doru Dumitrescu (2013): 16,3 ha de teren în Mehedinți, 7474 mp de teren în Ilfov, 2 case de locuit în Mehedinți ( una de 444 mp), 295.000 de lei, 9.500 de euro, 5765 unități FNI, un credit la bancă de 146.000 de euro, un credit la MAI de 155.000 de lei luat în 2013, salariu lunar de 8485 lei de la Ministerul de Interne, salarii obținute prin hotărâre judecătorească (2010-2012) de 250.000 de lei de la Ministerul de Interne.

Curriculum Vitae- Doru Dumitrescu, omul din Mehedinți al lui Dumitru Iliescu.


Relația Ionel Georgescu, Cătălin Voicu, Adrian Duicu, Victor Ponta.

Ionel Georgescu, Mehedinți, fost șef DGA, propus de PSD pentru DGIPI, în dosarul Adrian Duicu, transmițând CV-ul Elisabetei Ponea. Referat DNA:

Ionel Georgescu, Mehedinți, fost șef DGA, propus de PSD pentru DGIPI, în dosarul și anturajul lui Cătălin Voicu. Declarație Costel Cășuneanu în fața autorităților, inculpat în dosar. Referat DNA:

Ionel Georgescu, Mehedinți, fost șef DGA, propus de PSD pentru DGIPI, în dosarul Adrian Duicu și Cătălin Voicu:
IONEL GEORGESCU
 -   Vecin al premierului Victor Ponta.   
 -   În 2009, propus cu toată insistența și succesiv de PSD pentru șefia DGIPI. A plecat din Ministerul de Interne, pe 5 Octombrie 2009, odată cu prăbușirea coaliției PDL-PSD din cauza scandalului privind numirea șefului DGIPI și schimbării a trei miniștri de Interne, în plin scandal Cătălin Voicu și infiltrării rețelei în Ministerul de Interne. Tot atunci, pe 1 Octombrie 2009, și fostul șef al DGIPI, Gelu Drăjneanu a demisionat din funcție.
-         20 Aprilie- 5 Octombrie 2009, Director General Direcția Generală Anticorupție- Ministerul de Interne
-         Până în Aprilie 2009, director adjunct General Direcția Generală Anticorupție- Ministerul de Interne
-        Înainte- Șef Poliția Judiciară DNA
Avere ( anul 2009): 1 apartament și o casă de locuit în Mehedinți, 1 apartament în București, 1 Nissan, a imprumutat cu 60.000 de euro o persoană în nume personal, datorii la bănci de 177.000 de euro. Avea salariu  lunar de 10.000 de lei în 2009.

Declarațiile Președintelui Traian Băsescu despre corupția din Ministerul de Interne și infiltrarea rețelei Cătălin Voicu- Mitică Iliescu.

8 Aprilie 2014." Aş face o menţiune pentru DGIPI şi pentru DGA. Este esenţial să protejăm personalul Ministerului Afacerilor Interne de corupţie. Şi dacă nu aş spune-o, tot nu m-aţi crede că nu o gândesc şi ca şef al statului nu-mi pot permite să vin în faţă dumneavoastră să nu vă spun ce gândesc. În mod categoric în MAI, în Poliţie, de multe ori şi la ISU, există elemente de corupţie. (...) Vă cer în mod categoric, în mod deosebit structurilor MAI responsabile cu lupta împotriva corupţiei în interiorul instituţiei, să se activeze mult mai puternic. Această instituţie va deveni o instituţie de elită atunci când va scăpa de petele de corupţie care sunt pe toată structura, de sus până jos. (...) Însă vă atenţionez că este necesară curăţarea internă. Şi un mesaj pentru cei care acum se află la nivelul judeţelor şi urmăresc acest bilanţ. (...). Din păcate, şi nu este o invenţie de azi, niciun guvern în ultimii 20 de ani nu a fost interesat să depolitizeze complet conducerea inspectoratelor. Influenţa organizaţiilor de partid locale, influenţa structurilor politice locale a fost pentru unii determinantă în evoluţia în carieră. Vreau să ştiţi că este greşit. Este greşit şi este marea vulnerabilitate şi pentru Poliţie, şi pentru Jandarmerie, şi pentru DGIPI"

12 aprilie 2010: " El (Catalin Voicu, n.red) nu a fost o ținta pentru institutiile statului, efectul Voicu a fost un efect colateral al unei alte acțiuni: scoaterea infecției de la Ministerul de Interne. Aduceti-vă aminte ca au inceput niste discutii cu oameni care au arhive, detin accesul la arhive sau discutii despre Mos Craciun care aduce informatii unor politicieni. Structurile statului nu cred in Mos Craciun si de la aceste intamplari, de la demisiile celor doi ministri, plus de la Mos Craciun au reactionat structurile statului. Domnul Nica mi-a promis, înainte să fie numit în funcție- că i-am spus același lucru pe care le-am spus celorlalți doi miniștri - a promis că va fi corect cu statul român. Ca și ministru...Și a tolerat să așeze o cangrenă pe structurile statului. Înainte de a-l revoca l-am invitat la două discuții și m-a mințit. Am cerut revocarea lui pentru că atunci când ministrul lasă să se instaleze așa ceva în structurile statului, este un ministru pe care nu-l mai poți ține în cabinet"

15 octombrie 2009: “Acel serviciu (n.r. DGIPI) a fost pus total de domnul Nica la dispoziţia domnului Vanghelie, a lui Mitică Iliescu (Dumitru Iliescu - n.red.), fostul general SPP, a lui Voicu (Cătălin Voicu - n.red.), parlamentarul".

2009. Aceleași ținte: DNA și Ministerul de Interne. Ce intenționa să facă gruparea Mitică Iliescu- Cătălin Voicu cu DNA, DIICOT, Ministerul de Interne- ministru Cătălin Voicu. Cum au fost dați afară, în 2009, 30 de oameni din DGIPI, Ministerul de Interne din cauza infiltrării grupării de corupție.
Referat DNA:



marți, aprilie 15, 2014

Premierul din exil

Dacă ar fi găsit vreun buncăr liber, vreun adăpost blindat, vreo cazemată sau o fortificație antinucleară, foarte probabil, de ieri, toată lumea l-ar fi găsit pe premierul României acolo. Dar, pe repede înainte, n-a descoperit nimic neocupat. Așa că s-a mutat cu arme și bagaje, așa cum el singur a spus, chiar în sediul ministerului Apărării Naționale, "într-o unitate militară". De ce? Nu se știe exact.
Puțini știu însă că numai în Orientul Mijlociu, în general, așa ceva se întâmplă. Saddam Hussein, Muammar Gaddafi sau lideri Hezbollah și Hammas cam la fel acționau. Și exemplele pot continua. De pildă, doar în Tel Aviv, în mod oficial, biroul premierului este chiar în sediul ministerului Apărării. Ca atare, nu este deloc exclus ca ideea să-i fi venit primului ministru chiar în timpul ultimei vizite private făcută, când l-a întâlnit pe Benjamin Netanyahu în carne și oase, adăpostit și bine fortificat, în Israel. Bineînțeles, în Tel Aviv, totul se desfășoară astfel numai din serioase rațiuni de securitate. Cumva, într-un mod absolut bizar, premierului român asta i-a surâs. Vedem că se consideră a fi într-un real pericol, prins într-un adevărat război pe care, în mod rațional, pare că nu-l vede decât el.

Ca atare, premierul României, reprezentant al unui stat UE și NATO, nervos, spune că a făcut totul pentru că a fost victima unei "înscenări de presă". Ce nu recunoaște însă primul ministru este că punerea în scenă i-a făcut-o chiar un baron al partidului al cărui președinte este și care se află acum în pușcărie. Presa doar a relatat.

Așa cum știm, baronul premierului României a povestit cum în Guvern se face trafic de influență. Și nu prin vreun cotlon. Ci chiar în "biroul oval" și în cancelaria primului ministru. Se chemă miniștrii, se dau ordine, se pun șefi în Poliție și chiar procurori șefi în DNA. Iar la capătul firului se află cea mai periculoasă rețea de corupție care-și are rădăcinile tot la premier în partid și la ușa blocului. În plus, se dau și multe telefoane și sms-uri descriptive. Baronul este arestat. Iar premierul ce face? Ca și în cazurile precedente- Grăjdan sau Bălan- nu răspunde și nici nu explică. Din câte spune, acum, nici nu poate să demonstreze că baronul n-a fost în biroul său. Așa că, de data asta, alege varianta rușinoasă: o ia pur și simplu la sănătoasa. Însă nu fuge singur. O ia la goană prin București cu tot cu biroul după el. Și se oprește între zidurile MApN. Acolo se simte "protejat".

Cazul premierului autoexilat în pereții Apărării seamnănă însă izbitor de tare cu un altul de anul trecut, fix din aceeași perioadă. Atunci, două judecătoare corupte de la Tribunalul București se blocau cu intenție în liftul instituției, între etaje, pentru că le spusese cineva că în lifturile capitonate cu tablă și aluminiu nu se pot face interceptări cu tehnica deținută la ora actuală. Ba mai mult, judecătoarele își cumpăraseră, în mod special, și telefoane mobile de generație veche, tot din același motiv. Să nu fie prinse. Au fost însă arestate. Păstrând proporțiile, și atunci, ca și acum, s-a râs mult de tot. Pentru că, trebuie să recunoaștem, este amuzant să vedem oameni cu asemenea responsabilități purtându-se ca niște imberbi.

Trecând peste tragi-comicul situației, gestul premierului României, candidat la Președinție, este unul fără precedent. Niciun premier din ultimii 25 de ani nu și-a abadonat cu intenție sediul Guvernului, în ciuda oricăror dificultăți prin care a trecut. Niciunul n-a fugit cu biroul, cu secretara, cu șeful de cabinet, faxul, registrul și telefonul din dotare din disperare că cineva l-ar putea prinde. Făcând ce? Asta-i chestiunea.
Sediul Guvernului este și acum obiectiv militar, dacă premierul pare cumva să uite asta. Și posedă și registru de intrare și ieșire. Sigur, nu e adăpost antiaerian și poate nu are în pereți instalații de bruiaj. Dar are buncăr dedesubt unde, la o adică, premierul "amenințat" s-ar fi putut refugia. La nevoie, chiar și de baronii infractori care, cu forța, îl cotropesc și nu mai contenesc.

Rămâne însă întrebarea: de ce face premierul asta? Răspunsul este destul de simplu. Nu de ieri, de astăzi, ci de mai mult timp, premierul României se simte urmărit, spionat, ascultat, pur și simplu, terorizat. Iar acum, în cazul baronului său, peste care s-a adăugat și presiunea cercetaților penali ai partidului, premierul României pur și simplu a cedat nervos. Nu este totuși foarte clar și exact ce anume îi provoacă premierului și anturajului său această stare de temere, însă ea de astăzi a devenit publică. Și de aici se naște fractura logică: dacă nu ai motive, dacă nu ai făcut sau faci nimic, atunci de ce să te temi?  Asta, pentru un om normal, nu se poate explica.

Climaxul clinic la care pare să fi ajuns premierul României este foarte posibil ca, de fapt, să fi fost determinat de o succesiune amețitoare de fapte și acțiuni pe care șeful Executivului nu le-a putut explica, în mod rațional, încă din prima zi de mandat. De la episodul Grăjdan, petrecut chiar în prima ședință de Guvern, aproape tot inexplicabilul justificat de premierul României a fost etichetat public drept minciună, fugă de răspundere, acuzație și, uneori, chiar suspiciune de corupție. Pentru că, trebuie să recunoaștem, de foarte multe ori, evidența l-a dărâmat.
Așa, premierul s-a îngropat singur în plagiat, în acuzații de corupție în cazul privatizării CFR Marfă- Gruia Stoica, prietenul său, fiind acum în pușcărie, în altă acuzație de corupție și lipsă de răspundere în cazul Rompetrol, în probe de corupție chiar în Guvern în cazul ordonanței ASF iar exemplele, și aici, pot continua. Frică și teamă de suspiciuni de corupție i-a fost premierului și în timpul protestelor Roșia Montană, iar în cazul candidaturii lui Dan Diaconescu în Gorj, în același colegiu cu el, la fel...s-a temut. În Marțea Neagră, să ne aducem aminte: premierul a fugit. Iar la aterizarea Victoriei Nuland, premierul a decolat. Pe Joe Biden l-a mințit.
Șirul boacănelor politice cu rezonanță și greutate ale premierului este destul de lung. Astăzi însă, în mod fizic și practic, primul ministru a luat-o la goană. Un lucru este cert: sub presiune, în defensivă, șeful Excutivului nu rezistă la stres. Pentru un candidat la Președinție, asta, în mod evident, îl face vulnerabil, atacabil, neconvingător și surprinzător de slab.

Mai mult, de ceva timp, dacă observăm atent, șeful Guvernului de la București privește, compară și raportează orice situație numai la Est sau la războiul din Ucraina. Niciodată la Occident pe care pare că nu-l mai zărește deloc. A făcut asta în cazul condamnării lui Adrian Năstase, făcând o paralelă ireală cu cazul Timoșenko, și a făcut-o din nou, ultima dată ieri. A vorbit despre Victor Ianukovici fugit în exil în Federația Rusă, când el însuși, premier al României, de bună voie și nesilit de nimeni și-a părăsit la propriu biroul din Guvern și a tulit-o prin București.

De altfel, tot ieri s-a văzut că nici întrebările jurnaliștilor despre statul de drept sau mesajul Statelor Unite despre lupta anticorupție și oligarhi, premierul României nu le mai suportă. A zis textual că nu aude întrebarea pe care a auzit-o în direct toată țara și care a fost repetată. Apoi, a atacat ziaristul. Pentru ca, după câteva ore, să recunoască că-și vede prietenul oligarh, în locul său, premier al unui Executiv de la București.

Când pe "noul Vîntu", omul "mai toxic decât Voiculescu", campionul contractelor cu statul și din bani publici, fără vreo meserie anume, ți-l legi voit și de gât și de picioare, și o mai iei și cu el bărbătește, matur, la goană și la sănătoasa, în surghiun și-n pribegie, parcă...nu-i așa? Nici ție viitorul nu-ți sună bine deloc.

vineri, aprilie 11, 2014

SUA, al treilea mesaj public pentru oligarhi

Mai întâi, primul semnal public a venit chiar din partea șefului Departamentului de Stat, Secretarul de Stat al SUA, John Kerry. Pe 1 Februarie 2014, în discursul ținut în Munchen, Germania.

John Kerry (mai multe aici- dublu click) : "Vedem o tendință îngrijorătoare în prea multe părți ale Europei Centrale și de Est și Balcani. Aspirațiile cetățenilor sunt din nou călcate în picioare de corupție, interese oligarhice, interese care folosesc banii pentru a înnăbuși Opoziția, pentru a cumpăra politicieni și mass-media și de a slăbi independența judiciară și drepturile organizațiilor non- guvernamentale. (...) Dar nu faceți nicio greșeală. Noi vom continua să vorbim atunci când valorile și interesele noastre sunt încălcate de orice țară din regiune"

Apoi, al doilea semnal public venit a fost în raportul Departamentului de Stat referitor la România și publicat pe 27 Februarie 2014, chiar pe siteul Departamentului de Stat. ( mai multe aici- dublu click) :
"Amenințările personale și profesionale la adresa jurnaliștilor au subminat libertatea presei. (...) În timp ce mass-media independente au fost active și au exprimat o varietate de opinii, în mod deschis, fără restricții, politicieni și persoane cu legături strânse cu politicieni și grupuri politice fie dețin sau indirect controlează numeroase zone din mass-media la nivel național și local. Informația și tonul editorial al acestor zone, în mod frecvent, exprimă punctele de vedere ale patronilor. Au existat, de asemenea, acuzații că patronii opresc de la difuzare subiecte care sunt în contradicție cu interesele lor sau amenință autorii unor astfel de subiecte".

Ieri, 10 Aprilie 2014, a venit al treilea semnal public din partea SUA pe același subiect. De data asta el a fost exprimat tot public de către Victoria Nuland, Secretarul adjunct de Stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice în audierea din Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american. (mai multe aici- dublu click):
"Vedem, de asemenea, cum crește o ligă tot mai mare de oligarhi și politicieni corupți care lucrează împreună, inclusiv dincolo de granițele naționale, pentru a se proteja și ajuta reciproc în menținerea influenței și a-și păstra banii/ circuitele financiare care alimentează sistemul lor preferat. Corupția de acest fel nu numai că putrezește democrațiile din interior, dar le face vulnerabile la influențele corupte din afara țării care caută influență economică și politică nejustificată asupra politicilor de stat și de luare a deciziilor. Cu alte cuvinte, în mai multe zone ale Europei, lupta împotriva corupției trebuie să fie o prioritate națională de nivel înalt în scopul de a proteja și apăra democrația și suveranitatea statului.

Așa cum ne luptăm să menținem securitatea, prosperitatea și valorile care sunt vitale pentru aspirația noastră comună pentru o întreagă Europă liberă și în pace, așa lupta împotriva corupției trebuie să fie o linie mult mai centrată pe efort. Pe parcursul anului care vine, veți vedea obiectivul nostru de a intensifica această linie în munca pe care o facem în Balcani, Europa Central și de Est, în strânsă colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste țări să promoveze o guvernare curată, responsabilă, o societate civilă liberă și dinamică, și o presă independentă și să ajutăm guvernele și cetățenii să expună și să elimine corupția oriunde se ascunde".  

vineri, aprilie 04, 2014

Cazul Ponea - DNA. Când Ministrul Justiției se încurcă în minciuni, fostul șef al CSM trebuie să spună adevărul

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri după amiază pentru Gândul.info, în legătură cu nominalizarea Elisabetei Ponea pentru o funcție de conducere în DNA că "propunerile" sale au fost "pentru procurorii aflați în funcție". Întrebat de Gândul dacă a discutat vreun moment cu procurorarea Ponea despre promovarea ei la DNA, ministrul nu a mai răspuns, potrivit Gândul. Foarte probabil, Robert Cazanciuc pur și simplu s-a blocat sau n-a mai știut ce să spună. Și, ca atare, și-a luat un scurt timp de gândire sau de consultare, văzând că ziariștii tot insistă asupra subiectului.

După vreo două ore însă de la prima declarație, pe seară, ministrul Justiției, același Robert Cazanciuc, vine totuși cu un răspuns, văzând că nu poate scăpa prea ușor din delicata problemă. Așa că, în direct, din studioul Televiziunii Române, începe încet-încet să-și aducă aminte detalii din timpul discuțiilor avute pentru numirile în DNA. Și...recunoaște că s-a întâlnit cu Elisabeta Ponea:   
"Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistrați care au fost la sediul Ministerului Justiției" în perioada în care ministrul încerca să găsească "procurori adecvați pentru diversele funcții de conducere libere, vacante la nivelul conducerii Ministerului Public". Mai spune ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcții pentru că avea, "două mandate de procuror general la Parchetul Curții de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experiență, care teoretic poate să aspire la o funcție de conducere în Ministerul Public". "Doamna Ponea nu se regăsește printre propunerile făcute de ministrul Justiției nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de față în funcții. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", încheie ministrul.

Așadar, dacă la început era una, acum două sunt ideile principale pe care merge ministrul Justiției în complicatul caz Ponea. Ambele idei sunt însă false, din puncte de vedere cu totul diferite.

În primul rând, observăm că ministrul Cazanciuc neagă vehement și repetat că a propus-o pe Elisabeta Ponea pentru o funcție de conducere în DNA. Mai mult, spune textual și insistă că propunerile sale au fost doar pentru procurorii care sunt acum în funcție. Iar asta este nici mai mult, nici mai puțin, decât o grosolană minciună. Pentru că pe ministrul Justiției, nu numai că îl contrazic vorbele dar, mai ales, îl demolează faptele. Două luni - Septembrie și Octombrie 2013- același ministru al Justiției, Robert Cazanciuc a insistat, prin propuneri și răzgândiri în scris, verbale, uneori inexplicabile dar succesive, să facă schimbări importante în structura de conducere a DNA.

Ca atare, dacă ministrul Justiției nu dorește să spună adevărul mizând foarte probabil pe memoria scurtă a opiniei publice, neatractivă pentru un subiect atât de tehnic dar fundamental, merită să rememorăm toate cele întâmplate. Pentru că, mai presus de vorbe, întotdeauna rămân faptele.

Pe 17 Septembrie 2013, apare prima informație, chiar din Ministerul Justiției al lui Robert Cazanciuc, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, ziariștii află că șeful Justiției deja a înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcții în Direcția Națională Anticorupție, set de propuneri pe care îl retrage imediat și fără nicio explicație. În joc era șefia Secției I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 Septembrie 2013 și șefia Secției Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informațiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupție, gen Craiova. Tocmai de aceea, nici nu puteau fi acceptate. Având în vedere că ministrul își retrage imediat documentul, propunerilor nu li se mai dă atenția cuvenită de presă. În zilele acestea însă, tocmai de acest subiect ne lovim. 

Pe 18 Septembrie 2013, în presă apare o a doua informație. După retragerea propunerilor inițiale, ministrul trece la nominalizări verbale, doar- doar o reuși să convingă pe cineva să facă schimbările pe care le dorește în DNA. Așa, nominalizările verbale sunt: Gheorghe Bocșan pentru șefia secției I(care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) și Gheorghe Popovici ( care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc dar diligențele sale verbale s-au încheiat cu un eșec temporar.

Pe 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluție în ceea ce privește numirile în DNA. Tiberiu Nițu, coleg de an și de facultate cu Robert Cazanciuc și premierul Victor Ponta, recunoaște prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcția de șef al Secției I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni ( până în decembrie 2013) și a Elenei Matieșescu, pentru funcția de șef al Secției Judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 Septembrie.

Pe 2 Octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, șef al Secției I a DNA, finalizează dosarul Dragnea și, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcție, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secția I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea. Iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc vine noi propuneri la șefia secției cele mai importante din DNA: Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu, semnați și delegați imediat pe funcții pentru următoarele 6 luni. Acum, în treacăt fie spus, cei doi procurori nici nu mai lucrează în DNA.

După reacțiile vehemente publice, interne și, mai ales, internaționale în legătură cu decapitarea celei mai importante secții din DNA din considerente politice, pe 11 Octombrie 2013, același ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Își retrage total numirile iar șefia Secției I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM și, ulterior, semnătură a președintelui, de Gheorghe Popovici cu adjunct, Dănuț Volintiru iar adjunctul Secției a II-a devine procurorul Mariana Alexandru. 

Ca atare, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcții în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă. Așa s-a scris istoria. Nici în Justiție, ea nu se scrie cu minciună.

Puțini știu că, în tot acest asalt puternic asupra DNA, încă de la început a apărut numele Elisabetei Ponea. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile a ministrului Cazanciuc. Propusă de la bun început și în scris de șeful Justiției pentru comanda Secției Judiciare a DNA, Ponea venea după 7 ani de șefie a Parchetului Curții de Apel Craiova. Iar aceasta este a doua idee principală pe care o susține în zilele acestea ministrul, fiind în continuare într-o altă gravă și fundamentală eroare

Tocmai pentru că Elisabeta Ponea a ocupat atâta amar de ani o asemenea funcție a atras, din start, atenția. 
Într-un județ metamofrozat de atâta corupție, într-un municipiu care mai scapă de interlopi doar pentru că zecile de clanuri mai comandă câte un asasinat și fără niciun rezultat spectaculos în Justiție și adevărata luptă anticorupție, a sta 7 ani pe o asemenea funcție și a nu deranja pe nimeni ridică foarte multe semne de întrebare. Culmea este că nici astăzi ministrul Justiției nu-și pune asemenea întrebări, ba chiar folosește asta ca argumentul principal pentru care recunoaște că a purtat discuția cu Elisabeta Ponea.

Carevasăzică, pentru Robert Cazanciuc, rezultatele n-au contat niciodată. Și atunci, ca și acum, pentru ministru, pare că valoarea unui reprezentant al Justiției o dă cu totul altceva: puterea ancorării în sistem și spatele politico-judiciar, cu ramificații neortodoxe.  
Ghinionul, dacă se poate numi așa, a fost acela că Secția Judiciară a DNA pe care ministrul o dorea inițial condusă de Elisabeta Ponea este una foarte de importantă. În secție sunt toți procurorii care susțin marile cazuri ale DNA în instanță, prin probatoriu, lege și argumentație. Tot aici se solicită pedepsele și se stabilesc recursurile. Așadar, este o un braț cheie în succesul dosarelor și în sancționarea celor vinovați. 

Mai mult, Elisabeta Ponea era de ceva vreme căsătorită și cu șeful Inspactoratului de Poliție al Județului Mehedinți, Constantin Ștefan care, prin Autoritatea Teritorială de Ordine Publică din care făcea parte, este în subordinea Consiliului Județean condus de baronul PSD, Adrian Duicu, zis și Gioni Gazolină. Acum, soțul Elisabetei Ponea, șeful IJP Mehedinți este reținut de DNA, alături de baron și un potent om de afaceri/primar, pentru trafic de influență și cumpărare de influență. DNA spune că Duicu îi promitea lui Ponea că-l va numi în funcția de Director de Ordine Publică în Inspectoratul General al Poliției Române și "că va numi o persoană din familia acestuia într-o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public". Adică  pe soția sa, în Parchete. În DNA, foarte probabil.
În schimbul tututor acestor numiri, tot procurorii mai spun că baronul Duicu i-a cerut șefului IPJ să-l scape în Justiție de raportul ANI care-l declara incompatibil. "Să-l determine pe judecător să pronunțe o hotărâre favorabilă", arată DNA. Soțul procuroarei, șef al Poliției pe județ, i-a promis că-i "va obține acest folos" baronului PSD Duicu, "în sensul ca hotărârea care se va da în cauză îi va fi una favorabilă". Sora șefului Poliției, cumnata procuroarei, este nimeni alta decât judecătoarea Adina Ponea, șefa Secției de Contencios a Curții de Apel Craiova. Încă o dată, cu omul de încredere potrivit la locul potrivit se rezolva totul.

Până la urmă, în tot acest caz, al neadevărurilor spuse de Ministrul Justiției în strânsă legătură cu o nominalizare făcută chiar de el care periclita serios Justiția în România, vulnerabilizând dosare, speță care acum este chiar în investigarea DNA, singurul care poate face lumină este Consiliul Superior al Magistraturii. Fosta șefa a CSM, cea care a primit la vremea respectivă toate propunerile scrise, verbale și foarte probabil cunoaște toate răzgândirile ministrului este datoare să spună adevărul celor întâmplate. A propus-o sau nu ministrul Justiției al cabinetului Victor Ponta pe procuroarea Ponea cu soțul reținut să conducă o secție importantă a DNA? Este simplu.

Cât despre Mehedinți, tot ce s-a întâmplat aici are o explicație pentru simplul fapt că vorbim despre o istorie aparte.
Puțini știu că aici s-au născut la propriu reprezentanții mafiei politico- judiciare cu puternice ramificații în Justiție, pentru care deschizătorul de drumuri a fost nimeni altul decât generalul de patru stele, Dumitru Iliescu. Din 1989 și până acum, zeci de ani, generalul,  prin interpuși și oameni fideli, a pus bazele celei mai impresionante rețele de corupție în sistemul de Justiție din România.

Aici s-a născut, în Strehaia. Aici, în Dolj și Mehedinți erau scăpați cei mai periculoși interlopi de pușcărie pe aceeași filieră. În Dolj era vicepreședinte PSD și Maria Schutz, cercetata penal, pentru care Mircea Geoană, candidat la Președinție, intermedia întâlniri cu Cătălin Voicu. 
Pe aici treceau marile afaceri ale mafiei, pentru un Dodo din Strehaia al lui generalului Mitică Iliescu s-a scris și semnat chiar de către Președintele României, pe 15 Decembrie 2004, un articol separat în ultimul și cel mai celebru decret de grațiere de până acum. Paguba adusă de infractor, la nivelul de acum 10 ani, era uriașă: 9 miliarde de lei. I-a fost grațiată toată pedeapsa.

Acum, după un deceniu, și după ce doar o parte din mafie a ajuns în pușcărie, tot aici l-a tras sufletul să candideze și pe Șerban Nicolae, fost avocat al lui Voicu, acum senator PSD în Parlamentul României. Și n-a fost singurul. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, condamnat la trei ani și șase luni cu suspendare, tot în Mehedinți și-a luat pentru Senat mandatul, deși s-a născut în Nord-Estul țării. După referendumul din vara lui 2012, mai mulți șefi de secții de votare tot din Mehedinți au fost trimiși în judecată. În unele zone, se întregistraseră prezențe de peste 150%, ba chiar de 200% la vot. Așa ceva nimeni n-a putut până acum să explice.

Pentru că în mod natural și logic aproape toate se leagă, din Mehedinți se trage și cel de-al doilea dintre cei mai destoinici locotenenți ai generalului Dumitru Iliescu. Ionel Georgescu, fostul șef al DGIPI, prietenul politicienilor și unor vedete, din cauza căruia în 2009 s-a rupt un întreg Guvern și coaliție și au picat trei miniștri de Interne, este cel care acum, în realitate, patronează județul prin puterea de influență pe care o are.

Așadar, când nu vrei să înveți absolut nimic din ea, aproape că devine o certitudine: istoria ți se repetă, în mod dureros.

Ieri seară, 3 Aprilie 2013. Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, la TVR, despre cazul Ponea.




joi, aprilie 03, 2014

"Grupul organizat. Adevăratele chipuri" revine.

Imaginile care dispăruseră ieri cu Victor Ponta, Alexandru Iacobescu, Sebastian Aurelian Ghiță, Vlad Dumitru Iacobescu, zis Picolo, Gabriel Anghel, zis Ceață, și Cristian Anastasescu au revenit pe siteul phon.ro. Deocamdată.
Video-ul a fost postat din nou acum o oră iar linkul cu fotografiile a redevenit accesibil. Dublu click aici.

Puteți să-i urmăriți mai jos:


Sursa: phon.ro

"Mani pulite". PSD Mehedinți. Adrian Duicu, ridicat. DNA, aplaudată.

miercuri, aprilie 02, 2014

"Grupul organizat". Adevăratele chipuri.


Legendă:
- În pulover albastru, Victor Ponta- premier al României, președinte al PSD.
- Lângă el, în cămașă albă, cel care în final îi face și fotografii- Alexandru Iacobescu- director general RTV, "omul cu banii" căruia deputatul Sebastian Ghiță i-a împrumutat, în nume personal, potrivit declarației de avere, 90,3 milioane de euro, fără să știe să explice de ce. Prietenul foarte bun al premierului Victor Ponta.
- Mai jos cu un rând de scaune, tot în cămașă albă, Sebastian Ghiță- deputatul PSD, "oligarhul", al doilea bun prieten al lui Victor Ponta.
-  Mai sus cu un rând de scaune, în pulover galben, Vlad Dumitru Iacobescu- fratele lui Alexandru Iacobescu, unul dintre "oamenii cu firmele", zis "Picolo".
- În tricou gri, la două scaune de Sebastian Ghiță, stă primarul PSD al Ploieștiului, Iulian Bădescu.
- Undeva, mai sus, încercuit mic- ofițerul SPP al lui Ponta. Acolo are voie să stea. Departe de grup.

Locație: Ploiești
Eveniment: Un banal meci al Asesoft, unde manager general este tot Alexandru Iacobescu.
Data: 21 Februarie 2014.



 Sursa: phon.ro

UPDATE 1. Pentru că nu au nimic de ascuns, astăzi, după publicarea fotografiilor de mai sus pe acest blog, niciuna din imaginile de mai sus nu mai există. Video-ul "a fost eliminat de către utilizator" iar de pe site-ul prahovean care, inițial, publicase atât fotografii cât și filmul- ce erau acolo de mai bine de o lună,  a fost ștearsă întreaga postare. Brusc. Așadar, nu mai există nimic.


UPDATE 2. Riseproject: "În colțul din stânga, în spatele lui Victor Ponta, se relaxează domnul Gabriel Anghel, zis "Ceață", implicat în afacerile "Roșia Montană" și "Flamina". # REPUBLICALOR". Detalii,  aici: :http://www.riseproject.ro/articol/republica-lor-2/



UPDATE 3. Zoso aduce detalii noi. Pentru mai multe, intrați aici: http://www.zoso.ro/pericolele-presei-locale-cazul-phon/

UPDATE 4. Cumnatul lui Sebastian Ghiță, Cristian Anastasescu. Mai multe detalii, aici:  http://www.riseproject.ro/articol/mogulul-din-ceata/

Rise Project (dublu click):
"În 2011, pe Sebastian Ghiță îl înlocuia amicul “Ceață” în firma Glar Construct și o companie offshore în Asesoft. Concret, Minasee Holdings, înregistrată în Limassol, Cipru, a preluat de la magnatul PSD procentul de acțiuni Asesoft. Rudele lui Ghiță, la fel ca înainte, au rămas minoritari până acum trei luni, când un angajat i-a substituit și pe ei.
Adina și Cristian Anastasescu, cumnații deputatului Sebastian Ghiță
Adina și Cristian Anastasescu, cumnații deputatului Sebastian Ghiță  / sursa: Facebook
Offshore-ul cipriot este reprezentat în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian. Un binom format din vărul Chirilă și Cristian Anastasescu, cumnatul deputatului PSD, administrează acum Asesoft Internațional din Ploiești. Însurat cu Adina, sora Mădălinei Ghiță, Cristian Anastasescu servește și pe post de director general al corporației IT.
În paradisul fiscal din Cipru, treaba e clară. Compania offshore Minasee Holdings a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010, cu aproape două luni înainte să preia pachetul de 99,4% din acțiunile Asesoft. Încă de la început, proprietarul căsuței poștale a fost Sebastian Ghiță. Asta până în noiembrie 2011, când cumnatul său, Cristian Anastasescu, l-a înlocuit în registrul de acționari ai firmei cipriote.
Prin urmare, familia Ghiță controlează întreaga platfomă Asesoft prin intermediul companiei offshore Minasee Holdings – devenită, astfel, nucleul unui ghem complicat de interese."