V-ați întrebat până acum de ce îi enervează atât de teribil Piața Universității și tot ceea ce se întâmplă în țară?
E simplu. Puterea, oricare ar fi ea, nu poate accepta ceva ceea ce nu poate sub nicio formă controla.
Au trecut 23 de zile și Piața îi enervează și astăzi.
Piața i-a scos efectiv din minți. În primele zile, nu s-a putut concepe că niște oameni liberi protestează. O ironie a sorții într-un fel- să te lovești, să te zdruncini de-a dreptul cu 70% în Parlament și la doar un an și jumătate de guvernare - de niște ființe vii pe care nu le poți manipula, chiar tu, USL, cea care speculai tot acum un an și jumătate o nemulțumire a oamenilor, reușind asfel să ajungi la putere, dând jos un Guvern.
Pe principiul "de ce ți-e frică de aia nu scapi" sau "cine scoate sabia, de sabie va pieri", acum USL s-a lovit ca un zid tot de Piață. Un glonț pe care l-a tras cu succes acum un an și jumătate și care acum, transcedental aproape, s-a întors și le-a intrat în posterioare. Unii s-au poziționat mai prost, fiind în derivă- PSD, alții s-au pliat mai bine și au speculat momentul- liberalii. De aici a ieșit un evident talmeș- balmeș politic, profund ipocrit și mincinos, cu piruete halucinante și schizofrenice, în care fiecare tabără a încercat să-și diminueze pagubele descătușându-și nemulțumirile și nervii și arătând toți, în final, miza pentru care-și scot ochii și care-i interesează cu adevărat: scaunul de la Cotroceni.
Nicio legătură cu Piața, după cum vedeți. De ce? Simplu. Pentru că ei resping tot ce nu înțeleg.
Păi, ia gândiți-vă: credeți că Vanghelie, Dragnea sau Ponta pot înțelege niște oameni care proclamă falimentul actualei clase politice și, implicit, falimentul lor? Pot procesa crezurile unor oameni care de trei săptămâni spun că s-au săturat de "tunurile" politicienilor, de minciuna și furturile lor, de fățărnicia lor, de afacerile lor transpartinice?
Nu, USL nu poate concepe că oamenii pot protesta, că pot fi nemulțumiți pe bună dreptate, dacă nu-i scoate Dragnea din casă și aduce morții vii la vot în cantități industriale. Sau dacă nu-i cumpără cu perfuzii cu tot și îi bagă-n Parlament.
Obișnuiți doar cu mitingurile de partid aranjate de ei, cu aplaudaci sau protestaci plătiți, cu galerii de interlopi și cu nuclee nocive care să atragă doar nemulțumiții naivi cumpărați pe geci și găleți de campanie, Piața a lovit în USL ca o leucă în moalele capului.
Ce să-i spună un tânăr dintr-o multinațională care speră un alt viitor în această țară lui Vanghelie, ca să înțeleagă ceva în românește despre corupție?
Ce să-i spună o mamă cu copil în cărucior care străbate Capitala noaptea, în marș, la 15 grade, din disperarea politicului lui Dragnea, ca să înțeleagă ceva despre respect sau statul de drept?
Ce să spună acești oameni liberalilor cu "frică de Departamentul de Stat" sau infractorului Fenechiu? Ce să spună PC, PPDD sau PDL ca să fie înțeleși? Păi, ei din ce să mai trăiască, cum să mai supraviețuiască?
Ce să-i spună o tânără cu pancartă lui Ponta despre minciuna nesfârșită și respectul fundamental pentru adevăr?
Nu, n-au ce. Îl flutură pe Petre Țuțea în speranța că cineva va înțelege ce înseamnă, cu adevărat, asta :
"
Dacă aș putea, domnule, aș scrie pe ziduri, mare, să vadă tot țăranul: "Românilor, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara"!"
Și fata aceea are mare dreptate. Ca și Tuțea. Și protestează ca și el. Frumos.Și cam atât.
20.000 de oameni protestează de trei săptămâni iar ei nu înțeleg. Să știți că nici măcar nu se străduiesc să înțeleagă. Ei fac parte dintr-o cu totul altă specie. Sunt cu toții captivi fix în lumea învărtelilor și minciunilor lor.
Ca atare, dacă nu pot capacita Piața, mai bine s-o denigreze un pic. Nu prea mult pentru că riscă s-o enerveze și mai tare.
Așadar, le spun oamenilor țării că toți sunt băsiști împuțiți- pentru că nu-l înjură pe Băsescu, așa cum ar vrea ei. Și realitatea e că, în Piață, este mai înjurat Ponta decât Băsescu. Asta e, ce să-i faci? Oamenii ăștia pancarte de partid nu primesc.
Le spun că oamenilor sunt vânduți. Cui? Ungurilor, lui Soros. Cel mai la îndemână. Cereri pentru Transilvania eu încă n-am văzut. Dacă nu ține nici asta, sunt vânduți sigur rușilor, evreilor și, în general "agenturilor". Propaganda asta ieftină, rudimentară de partid o mai auzeam acum vreo 10-15 ani. E ca o întoarcere tristă în timp și arată un singur lucru: cât de profund nereformate și comunistoide sunt partidele aflate astăzi pe scena politică.
Să o ții sus și tare, în Septembrie 2013, cu agenturile care cotropesc țara prin manifestații de amploare înseamnă că ori nu mai percepi nivelul de ridicol în care te afli, ori ești tu, ca partid, de-a dreptul disperat încât nu mai prizezi deloc realitatea.
E ca și cum te lovești cu capul de zid și, în loc să-l ocolești după impact, te apuci dintr-o furie nemărginită să te dai singur cu capul de toți pereții din casă ca să arăți că numai tu poți să-i dărâmi. Numai că, la un moment dat, ți-l vei sparge. Capul. Și când vei conștientiza că nu asta era soluția, va fi prea târziu. Vei fi pe masa de operație în spital. În comă, eventual.
Cam așa și acum. Nici barajul mediatic mai dur decât pe vremea lui Adrian Năstase n-a ținut foarte mult. Ba chiar toate eforturile s-au umplut de ridicol. Internetul și rețelele de socializare au învins toate partidele, toți politrucii și toți banii din lume. În lumea asta, în era asta, și în țara asta, Slavă Domnului, comunicarea între oameni și conștiințele nu le mai poți opri, indiferent cine ai fi.
Pe de altă parte, din fericire însă, Piața n-are lideri și a rămas acolo. Pentru că are crezuri. Ceea ce, pe termen lung, e mult mai sănătos pentru democrație. Dacă Piața avea pe cineva credibil în frunte, până acum foarte probabil toată mașinăria propagandistică a Puterii îi dezgropa tot arborele genealogic și am fi asistat cu toții la un linșaj ce ar fi întrecut cam tot ce-a văzut România până acum.
Însă liderul nu există. Și nici nu pare să se înfiripe așa ușor.
Piața a devenit de trei săptămâni o platformă liberă de politică de exprimare, un arhipelag iar puterea ei o dă numai valoarea acestor oameni și credințele lor. Să vezi atâtea mii de oameni frumoși urlând constant la niște politicieni construiți strâmb, care gândesc strâmb, care acționează pe măsură și schimonisiți de atâta minciună e un început sănătos și, deopotrivă, o speranță.
Sunt ferm convinsă că doar oamenii liberi pot schimba, din temelii, o clasă politică mizeră. Da, se întâmplă la vot. Așa este în democrație. Dar cred că ar fi și mai bine dacă nu le-am da în cap oamenilor atunci când reușesc să strige adevărurile pe care noi, uneori, nu avem curajul să le rostim. Am citit nenumărate comentarii pe această temă care mărturisesc că m-au cam întristat.
Oamenii din stradă sunt un început. Politicienii se roagă să vină iarna mai repede, să fulgere, să tune, doar nu s-or mai strânge. Piața asta, efectiv, i-a exasperat. Nimeni nu știe cât va dura, cum va evolua, dar vedem că de trei săptămâni acești oameni rezistă.
Datoria noastră, în orice condiție și pe orice guvernare, este numai și numai față de oameni. Oamenii au dreptul la liberă informare, la adevăr, la independență și imparțialitate, la integritate, obiectivitate și echilibru. La corectitudine și aș zice, până la urmă, sinceritate. Oamenii au dreptul să cântărească cu propriul creier, cu propriile sinapse, cele mai semnificative momente din viața societății. Inclusiv cele cu relevanță pentru dezvoltarea ei în sens pozitiv. O dezvoltare sănătoasă, normală, zdravănă,cinstită și curată.
N-avem datorii față de nimeni.
Oamenii au dreptul să gândească, să se exprime și să se manifeste- în aceeași măsură. Fără restricții.
Atunci, haideți să-i lăsăm....