Traian Băsescu. A 6-a bătălie a vieții lui.

Pentru toți cei care spun că-l cunosc, dar nici măcar nu sunt în stare să-i numere luptele, fac un remember:

26 iunie 2000- câștigarea primului mandat de Primar General al Capitalei
2 iunie 2004- câștigarea celui de-al doilea mandat de Primar General al Capitalei
20 decembrie 2004- câștigarea Președinției României
19 mai 2007- câștigarea referendumului de demitere a Președintelui României (prima suspendare)
7 decembrie 2009- câștigarea celui de-al doilea mandat succesiv de Președinte al României
29 iulie 2012- bătălia vieții lui

Este cel mai puternic om politic al României. Și asta știu toți. Este politicianul care-și torpilează adversarii când are dreptate. I se pot reproșa multe, dar nu i se poate spune vreodată că renunță la lucrurile în care crede. Și când crede greșit, și când nu.

Nu este șantajabil. Nu poate fi controlat. Pentru mine, asta este foarte important și a contat întotdeauna. În general, își asumă totul și împinge lucrurile uneori chiar până la extreme. Nu-i este frică, nu-i stă cravata niciodată, nu e laș. Are un fantastic simț al umorului. E un feroce carnasier. Taie, prin vorbă și faptă, ca un bisturiu.

Carisma și dreptatea, care sunt acum de partea lui, vor trebui să înfrunte un electorat trecut prin criză, dezamagit de politică, obosit de scandaluri și sfidat de PDL. Nu îi este ușor, n-a mai trecut chiar prin toate acestea deodată. Sunt șanse mici să reușească, dar imposibil nu e.

Își va apăra mandatul până la ultimul strop de sânge, joacă mereu până la capăt orice ar fi. Nu uită și nu iartă. Și asta cred că e foarte bine. N-o să-l vedeți niciodată ca pe Constantinescu - învins de Sistem, retras din politică. Nu, el moare cu Sistemul de gât și Sistemul cu el. Asta face de opt ani, asta face și acum. Pe el, Sistemul nu-l va doborî. Eventual, îl va îngenunchea doar propriul popor român.

Orice se spune, eu nu cred că merita asta.
Un Președinte al României nu poate fi executat de niște pușcăriabili cu forțarea tuturor regulilor democrației.
Un Președinte al României nu poate fi executat de trei oameni care au probleme cu Justiția.
Un Președinte al României, oricum s-ar numi el, nu poate fi suspendat de un infractor căruia-i sună cătușele la mâini.
Dar uite că în această Românie a ajuns chiar să se poată orice.


Îmi scria cineva pe blog mai devreme că a fost ca și când o haită de lupi a venit la stână să gonească masculul Alfa. "O șleahtă de hoți oridinari, de parlamentari chiulangii care vin la ședinte doar în interes de partid se chinuie atât de mult și de greu să dea jos pe altul. E clar că ceva e în neregulă și pute urât de tot". Asta a scris cititorul meu care nu face politică. Imaginea e perfectă. Chiar pute. Puteți să-l contraziceți cumva?


Ei bine, aici e cheia. Aici e nedreptatea, aici sunt cătușele, aici tancul și bocancul, aici e revolta celor care mai și gândesc. 


În 2007, Parlamentul n-a demisionat că Președintele României a câștigat referendumul. 
În 2009, același Parlament a făcut ceva pe voința poporului care a votat să fie redus la 300 și unicameral. 
În 2012, tot Parlamentul suspendă, că așa vrea mușchii lui infracționali, același Președinte al României care n-a săvârșit nicio faptă greșită. Ba chiar i s-au furat atribuțiile.


Și când o să le stea în gât un altul, tot așa o să suspende, nu? Din suspendări în suspendări o să o ținem...Până când? Până când, evident, în fruntea țării va fi cine vor dori numai ei. Acceptat de ei, controlat de ei, șantajat de ei. Ei bine, asta nu..Nu voi accepta. 


Președintele nu e ales de Parlament, ci de noi, toți prăpădiții. De stânga, de dreapta sau de mijloc. Ar trebui să știți asta -  toți cei 256 și întreg Parlamentul Românei. Noi și numai noi cetățenii alegem. Și tot noi vă alegem și pe voi. 


Vă dau un sfat de ținut minte: când vă amintiți de el, poporul ăsta invocat pe toate buzele, poporul ăsta în numele căruia se fură, se scapă de pușcărie, se suspendă șefi de stat, să vă aduceți aminte că poporul ăsta, domnilor, chiar are ultimul cuvânt. Și de multe ori v-a dat o lecție de neuitat. Până acum, ar fi trebuit să fiți de mai multe ori dizolvați. 

Poporul ăsta, fie că ați acceptat, fie că nu, i-a dat lui Traian Băsescu țara pe mână. Acum voi, în mod flagrant, încălcând legi, Constituția și efectiv tot ce v-a stat în cale, forțați poporul să i-o ia. Sau mai degrabă, într-un mod escroc, îl manipulați. Îl obligați să-i dea în cap.

Pe Președintele României l-ați executat și acum doriți supremul sacrificiu democratic ritualic.

Dar stau și mă gândesc: ce vă faceți, dacă prin minunea minunilor câștigă? Fugiți ca Boldea în Kenya tot Legislativul român? Toți cei 256? Sau nu veți plăti niciodată...Dar n-ar fi chiar imposibilă Africa, nu? Puteți cere toți azil politic.Am fi noi poate mult mai liniștiți.

Gândiți-vă doar că pentru cele două suspendări și referendumul neaplicat din 2009, eu aș vrea să vă răspund fix cu aceeași monedă. Să vă suspend de trei ori până veți băga la cap să respectați legile, Justiția și amărâții. Până veți avea teamă și stimă pentru noi.

Dacă ar fi după mine, aș alege o suspendare definitivă. Dar nu pot. Legile fundamentale ale țării ăsteia sunt sfinte pentru mine. Pentru voi, se duc mereu în coșul de gunoi.

Până una alta, voi ați pus o țară întreagă între paranteze, ați suspendat o democrație, doar pentru un singur om. Dacă nici asta nu e nebunie, atunci ce mai este?
Domnilor, așa ceva se traduce doar prin grijă pentru sine. Asta nu-i grijă pentru țara ta!

Autorii

Liviu Dragnea, secretar general PSD, “Tel Drum”

Dan Voiculescu, președinte fondator al PC, mogul puternic, „Felix”, dosarul ICA

Viorel Hrebenciuc, guzgan rozaliu al PSD, artizan și al precedentei suspendări, subordonat al lui Cătălin Voicu, subordonat lui Mitică Iliescu

Ei sunt cei trei autori ai suspendării. Ei sunt artizanii. Dacă analizați, o să vedeți că fiecare are motivele sale. Toate converg spre același om: Traian Băsescu. Cu un Traian Băsescu la Cotroceni care nu cedează în ruptul capului și cu o Justiție ce, deocamdată,  nu poate fi controlată, niciunul nu putea dormi liniștit. Dragnea se ferește de Justiție, Voiculescu se ferește de Justiție, are o obsesie cu Băsescu și vrea să controleze poziția numărul 1 în stat iar Hrebenciuc este reprezentantul oficial al subteranelor PSD, obsedate și ele tot de Traian Băsescu și cu o mare teamă de Justiție.

Ca atare, Traian Băsescu trebuie eliminat. Trebuia executat. Imediat. Și l-au suspendat.

După cum vedeți, din această triadă lipsesc Victor Ponta și Crin Antonescu. Pentru că ei sunt până la urmă executanții. Fiecare mânat de supărările lui. Crin nu mai avea răbdare, voia și el ceva. Iar Victor Ponta, un tânăr politician căruia eu, ca cetățean cu drept de vot, îi vedeam o carieră pe termen lung și credeam că este “puțin altceva” în politică, a eșuat lamentabil.

Dacă pentru mine Crin Antonescu nu mai contează de după primul tur al prezidențialelor din 2009 când, în mod halucinant, i-a pus pe masă toate voturile tăntălăului profund controlat -  Geoană, pentru mine, Victor Ponta rămâne un mare mister.

De la bun început, a făcut toate greșelile pe care putea să le facă.  A pus oameni controversați în funcții, a ras tot, a restaurat tot, a numit oameni care au intervenit în Justiție și a finalizat în a intra cu bocancii și tancurile în toate instituțiile statului. S-a încurcat tot timpul în minciuni, și-a pus ambiții absolut stupide, a făcut gafe peste gafe pe care nici un politician amărât, intrat de ieri în politică, nu le-ar fi făcut.

Marea întrebare este: de ce?

O spun foarte clar: Victor Ponta ar fi putut coabita cu președintele Băsescu. Ba chiar cred că această coabitare ar fi fost mai mult în avantajul lui Ponta. Victor Ponta avea o imagine bună, avea un partid puternic în spate și este, până la urmă, un politician aflat la debutul carierei. Traian Băsescu nu se afla în situația asta. Traian Băsescu te poate ridica la un alt nivel, te poate face mai puternic dar te și poate distruge în mod definitiv.

Din păcate pentru Victor Ponta, el se află acum în cea de-a doua situație. De ce-a făcut-o, nu știu. Rațional, nu-mi explic.

De ce a ales să-l salveze pe Dragnea?  La nivelul percepției publice, Dragnea e zero. De caracter, nici nu mai vorbesc. Un fost procuror ar fi trebuit să gândească, să acționeze cu totul altfel. Indiferent de presiunile lui Dragnea și ale baronilor, unii chiar penali, din partid. Deci...nu-mi explic.

De ce a ales Ponta să-l știe de frică pe Voiculescu? De ce a fugit cu Monitorul Oficial în brațe ca să-l scape de Înalta Curte? De ce a pus în aplicare obsesiile lui Felix? De frica trustului? L-ar fi tocat, ciupit, să zicem. Așa, și? Asta l-ar fi făcut un politician mai puternic în ochii multora. În ochii mei, for sure. Și Geoană era super controlat de toată lumea și uitați-vă unde a ajuns. Ponta a repetat greșelile. De ce...nu-mi explic.

De ce l-a acceptat din nou pe Hrebenciuc? Ei, aici chiar nu mai găsesc explicații. Victor Ponta era un om care, da, îi datora multe lui Adrian Năstase, dar care s-a luptat cu Vanghelie, cu Voicu, cu tot cancerul din PSD. Printre multe altele, a fost omul care s-a opus execuției lui Oprescu în partid, a fost speranța reformei social democrate profunde și definitive. Aici, pentru mine, chiar se rupe filmul. De ce a ales Ponta să anuleze în două luni tot ce și-a construit ca percepție și ca faptă în ultimii ani...asta chiar nu pot să-mi explic.

De ce a ales un om tânăr ca Victor Ponta  să-și sacrifice toată cariera pentru oamenii ăștia? Voi ați face-o? Eu, cu siguranță, nu.

L-o fi scos din minți plagiatul. Plagiatul există - fie că-i convine, fie că-l recunoaște, fie că nu. Dar Victor Ponta a căutat-o cu lumânarea. Când ai asemenea probleme în carieră, când îți redesenezi CV-ul, nu te apuci să furi și atribuțiile constituționale ale unui șef de stat, încălcând evident Constituția. Credea cineva că omul politic puternic Traian Băsescu va sta împăiat la Cotroceni și va accepta să fie călcat în picioare atât de grosolan? Evident că nu. Nu e genul. A reacționat. Și un conflict de asemenea natură interesează absolut toate cancelariile lumii. Acum, Victor Ponta e distrus pe plan internațional. Nu știu cât realizează acest aspect.

Cine l-a pus să spună în El Pais că demisionează? Cine l-a pus să o dea la întors apoi? El Pais a scos înregistrarea audio. Penibil. Cine l-a pus să spună că renunță la doctorat, cine l-a pus să schimbe placa apoi? Cine l-a lăsat pe Liviu Pop să descindă în forță peste comisia vieții? Cine l-a lăsat să dea ordine și să-i lase în timpul ședinței fără atribuții? Astea sunt evidențe. Greșeli inexplicabile. Pentru astea, n-au suferit nici Dragnea, nici Voiculescu, nici Hrebenciuc și nici gargara lui Antonescu. Pentru toate acestea, Victor Ponta a plătit.

Cine i l-a băgat pe Grăjdan pe gât?

Cine l-a pus să facă gafa sinistră din noaptea sinuciderii: Sper că Traian Băsescu e fericit acum!

Orice ai crede, ai simți cu adevărat, așa ceva nu se face. Mai ales din partea unui premier. Niciodată. Nu, nu Băsescu i-a pus lui Năstase pistolul în mână. Năstase plătește fix pentru greșelile lui.

Și câte și mai câte. Sunt prea multe greșeli. Mult prea multe rateuri. Finalizate cu intrarea în forță peste instituții și desființarea, schimbarea și modificarea din temelii a tot ce nu a convenit. Derapajul este evident și periculos pentru democrație. Un stat trebuie să respecte regulile, principiile, un partid nu poate viola chiar tot ce-i stă în cale pe teza incredibilă că și ceilalți au violat. Păi așa, eu îți spun că ai greșit și te-am taxat și tu îmi dai foc la casă. Pe gândirea asta, nu poate funcționa un stat.

Nu sunt deloc un fan PDL, eu i-aș desființa, dacă aș putea. Dar, din păcate, alt partid de Opoziție nu există în această țară. Mai e DD, dar nici în gândurile cele mai negre nu vreau să cred că asta va fi soluția. Însă nici PDL, în atât de scurt timp, nu a călcat în picioare tot ce a bătătorit USL în două săptămâni. Blitzkrieg-ul ăsta a fost halucinant, sinucigaș. Un mare dobitoc ăla care l-a gândit. Pe ăsta chiar să-l suspendați!

O guvernare de două luni nu poate provoca atâta îngrijoarare încât chiar un partener foarte puternic să evoce schimbarea regulilor de funcționare ale UE din cauza României. Ministrul de externe al Germaniei nu vorbește în numele lui, ci în numele Cancelarului și al întregului Executiv german. O guvernare de două luni nu poate provoca panică în Casa Albă.  Nu poate face ca Departamentul de Stat să reacționeze prin comunicat imediat, președintele Obama prin ambasador.

Și ce s-a reușit? Ok, ieșirea din joc a lui Traian Băsescu. Pe ce motiv? Nu există nicio faptă, doar o pierdere evidentă a popularității. Pentru că nimeni n-a vrut să-și asume tăierile. Dacă Geoană ar fi fost la Cotroceni, sunt convinsă că acest stat ar fi intrat în incapacitate de plată iar Mugur Isărescu ar fi emigrat. Și nu glumesc.

Nu cred că președintele Băsescu va câștiga referendumul, deși mă voi duce să-l votez. Din ce am putut să sesizez în ultimele zile, sunt oameni care evident nu-l mai voiau pe președinte, dar care acum se duc să-l voteze, spre suprinderea mea. Pentru că-l consideră “răul cel mai mic”. Sunt și oameni care nu mai votau și acum se duc la urne pentru că ei cred că s-a făcut o nedreptate ce a pus în pericol statul. Sincer, nu știu cât vor conta acești oameni. N-am o evaluare. Dar aici s-a ajuns. Poate pentru că, în țara asta, sunt și oameni care gândesc. Care nu pot fi cumpărați.

Mă rog, lucrurile sunt consumate din punctul de vedere al procedurilor. Ce va urma în următoarele trei săptămâni nici nu vreau să-mi imaginez. Vor suferi Dragnea, Voiculescu sau Hrebenciuc pentru toate acestea? Nu, ei își freacă mâinile. Va plăti Crin Antonescu? Nicidecum.

Singurul care și-a distrus cu bună știință și uluitor viitorul este numai Victor Ponta. Pentru trei oameni, a sacrificat totul: pe el, regulile statului, imaginea României, însăși dreptatea.

La modul cel mai sincer cu putință, întreb: a meritat?

Suspendați-i!

Ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle: "Avem nevoie de mecanisme noi pentru a putea reacționa mai repede în comun în cazul în care o țară parteneră din UE ignoră grosolan litera legii sau spiritul comunității europene de valori"




Departamentul de Stat al SUA și portalul NATO: "Îngrijorați de evenimentele din România care amenință echilibrul democratic al puterii în stat și slăbesc instituții independente"
Comisia Europeană- Jose Manuel Barosso: "Comisia Europeană este îngrijorată de evoluțiile curente din România, în special cu privire la acțiunile care par să reducă puterile efective ale instituțiilor independente precum Curtea Europeană. Statul de drept, controlul democratic și independența sistemului judiciar sunt pietre de temelie ale democrației europene și indispensabile pentru încrederea reciprocă în interiorul UE. Politica guvernamentală și acțiunea politică trebuie să respecte aceste principii și valori. Președintele Comisiei Europene a discutat astăzi cu premierul României și a exprimat îngrijorarea Comisiei. Premierul Ponta va veni la Bruxelles joia viitoare pentru a se întâlni cu președintele Barosso și a discuta aceste aspecte. Între timp, analizele Comisiei asupra situației vor continua și vor avea loc și alte contacte între Comisie și autoritățile române"
Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy: "Sunt foarte îngrijorat cu privire la evoluțiile din România în ceea ce privește aplicarea legii și independența sistemului judiciar care sunt principiile fundamentale pe care se bazează Uniunea noastră"
Viviane Reding, comisarul european pentru Justiție: "Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la adresa Curții Constituționale a României"
Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Guvernului german: "Așa cum știți, fără îndoială, Guvernul Ponta a întreprins modificări la Legea Curții Constituționale. Este un demers față de care Guvernul federal este foarte îngrijorat. Noi avem convingerea că independența și capacitatea de acțiune a Curții Constituționale române nu trebuie să fie puse în discuție. Într-adevăr, Guvernul federal are îndoieli importante cu legitimitatea măsurilor adoptate de Guvernul Ponta"
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland: "Sunt îngrijoarat de recentele evoluții din România, în special cele legate de suspendarea președintelui. Am cerut Comisiei de la Veneția să analizeze dacă aceste acțiuni sunt compatibile cu statul de drept sau democrația"
Ministerul de Externe al Olandei: "Este important ca România să țină cont de Constituție și de legile în vigoare"
Ministerul de Externe al Franței: "Franța cere Guvernului României să respecte valorile democratice și statul de drept"
Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein: "Sunt conștient că forțele care doresc "întoarcerea la situația dinainte", care se opun acestor reforme, sunt puternice și neobosite. Există un grup de români care nu vor mai tolera "starea de fapt". Oamenii au dreptul inalienabil de a nu fi conduși de o elită puternică, fie ea comunistă sau nu, reprezentată de moguli sau "băieți deștepți", aflată în slujba propriilor interese"
Președintele Comisiei de afaceri europene a Bundestagului, Gunther Krichbaum: "În România, democrația e atacată. E cazul pentru infringement"
Ambasadorul Marii Brianii, Martin Harris: "Este important pentru politicienii români să mențină credibilitatea statului român pe piețele financiare și să asigure respectarea statului de drept."


E clar. Ei sunt "băsiști". Și cred că aș mai putea menționa vreo zece. "Băsistă" este și toată presa occidentală. De la New York Times, toate marile ziare occidentale, toate marile agenții de presă, toate marile canale tv. Situația din România a făcut înconjurul lumii, a revoltat în cascadă toate marile cancelarii. România a fost de breaking news. Unul care a dat  însă un semnal rău. Iar pentru asta ar fi de vină Monica Macovei și jurnalista de la RRA. Penibil. Alt cuvânt mai frumos chiar nu găsesc.


Domnilor, fie că recunoașteți, fie că nu, tot ce ați citit mai sus se traduce în termeni diplomatici I-ZO-LA-RE internațională a țării. Asemenea poziții vehemente nu se fac după consultarea unor depeșe de presă. Nu ziariștii sunt de vină. Astfel de reacții vin după consultarea unor întregi aparate guvernamentale. Nu am picat toți din Lună. Nu ne-am născut toți ieri.


La nivel internațional, situația e gravă. Pe plan intern, a fost călcat în picioare tot ce s-a dorit. Vă mărturisesc faptul că mi-au scris astăzi oameni pe care nu-i cunosc din străinătate să mă întrebe ce se întâmplă în țara lor, în patria din care temporar sau definitiv au plecat. Le-am spus adevărul. Asta voi face toată viața. Dar mesajele m-au îngrijorat efectiv pentru că așa ceva eu niciodată n-am pățit. 


Unii îmi vorbeau despre mineriadă, câțiva despre ce au trăit la revoluție, alții mă întrebau de ce n-au ieșit ieri 100.000 de oameni în stradă. Mai mulți domni m-au întrebat de ce oamenii responsabili și muncitori ai acestei țări, noua generație, tinerii nu desființează toată clasa politică pentru că s-a ajuns în momentul zero. Răspundeți voi vă rog la asemenea întrebări pentru că eu nu pot.   


În această țară, puteți evident să suspendați de două ori un președinte, puteți să salvați niște pușcăriabili, puteți să vindeți sau să cumpărați voturi, puteți să tranzacționați viitorul țării, puteți să suspendați chiar și toate misiunile diplomatice. Puteți să dați câte o ordonanță de urgență pentru tot ce vă stă în gât. Ca să fie mai simplu, puteți să-i faceți cadou lui Voicu & Mitică tot Monitorul Oficial. Și-au mai grațiat odată toți interlopii din Strehaia. De ce n-ar fi o procedură mai rapidă a doua oară? Puteți să suspendați până la urmă și toți oficialii occidentali și chiar și întreg Departamentul de Stat, de ce nu? Puteți să suspendați și toată Uniunea Europeană care din cauza voastră, în mod incredibil, nu e exclus să-și schimbe regulile de funcționare. Puteți să-l suspendați și pe Obama care vrea ca, în România, Justiția să funcționeze. Cum de ce? Suspendați-i pentru că au vorbit. Și bine ar fi fost să tacă. Chiar trebuia să fie liniște și acum este puțin, puțin deranj.


La modul cel mai sincer, eu spun doar atât: puteți demite, suspenda, încălca, schimba, rade, uzurpa și publica orice. Dar gândurile oamenilor chiar nu le puteți suspenda!

Infractorul Cătălin Voicu a suspendat Președintele României

Nu m-am putut abține, vă dați seama. Am stat astăzi cât am putut cu ochii pe el. În nebunia din Parlament, îmbrăcat într-o cămașă largă, albă, cu pasul semeț și cu un sclav după el ce-i ținea borseta plină de mistere, dădea mâna cu tot ce se intersecta. Deputat sau senator. Era vioi, era în formă. "Doamne ajută" spunea la fiecare atingere de mână. "Doamne ajută!" ăsta este, de fapt, o rugăciune cu dedicație Sistemului. "Doamne ajută" să supraviețuim noi, sistemul canceros al crimei organizate care 20 de ani a redus la tăcere instituțiile democratice, judiciare și constituționale ale acestui stat.

Bineînțeles că despre Voicu vorbesc. Sper că n-aveați vreo îndoială. În plen, în timpul dezbaterilor, vocifera, aplauda, îl înjura în văzul tututor pe cel care, în acel moment, era Președinte în exercițiu al României. Era agitat nevoie mare. Era în orgasm infracțional. Prin toți porii emana câtă răbdare nu mai avea.

Un condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare cu executare, exponent al mafiei politico-judiciare, a reușit astăzi să doboare un șef de stat. Cam la asta se reduce totul. Dacă n-a mai putut șantaja, așa cum făcea în trecut, a votat și a suspendat. Pe principiul bine știut: dacă nu-l ai la mână pe numărul 1, trebuie să faci orice ca să-l dobori. Ei bine, a reușit. Din nou. 

Parlamentul, izvorul democrației în această țară, este mândru. La fel și cei care astăzi și-au umflat conturile sau au fugit de cătușe. Nu-i nominalizez. Se știu ei, se cunosc. 

Tot astăzi, "interesul național" a fost tranzacționat pentru 10 locuri în Parlament dacă nu știați. Am stat și m-am gândit: cum poate un om care a fost alături de Voicu, a fugit de Voicu, a rupt un partid, s-a lipit de un președinte să se întoarcă tot la Voicu? Ca ființe umane, oare cât de jos putem fi? Să vinzi viitorul unei țări doar pentru supraviețuirea ta minusculă - gândiți-vă voi cum se poate numi asta. Eu n-am mai găsit cuvinte potrivite în dicționar. Nici nu cred că s-au inventat.

"Niciodată" a fost, evident, o minciună. În ambele cazuri. Le-am descris acum câteva zile atât cât am putut.

M-am gândit astăzi, culmea, și la Adrian Năstase. Cred că la Rahova a primit cea mai bună veste din viața lui "de sinucigaș". Bucuria presupun că a fost maximă...Propun rescrierea "testamentului public". De actualitate, oricum nu mai e...

Sunt poate cinică și aspră, dar este exact ceea ce gândesc la rece. Puțin îmi pasă cât și dacă-i deranjează pe alții. Eu judec.Și o fac fix așa: nu poți suspenda un Președinte al României doar pentru niște vorbe și nicio faptă. Nu poți executa un șef de stat doar pentru că-ți stă ție în gât -  infractor sau om al crimei organizate. Nu poți întrerupe un mandat din obsesiile lui Dan Voiculescu. Nu poți trasa cu forța viitorul unei țări doar pentru o poală de bani. În numele cărui popor au făcut toate acestea? Au executat un Președinte al României numai și numai în numele lor. 

Cine crede că președintele Băsescu nu știa, se înșeală amarnic. Înseamnă că, în mai bine de șapte ani, habar n-au cine le-a fost șef de stat. Cine a crezut vreo clipă că președintele Traian Băsescu cedează, la fel, au trăit poate în altă țară. Astăzi curgeau zeci de zvonuri: că-și dă demisia, că renunță, că fuge în munți, că face circ, că suspendarea va fi votată sâmbătă dimineața, ca va fi haos. N-au înțeles nicio clipă că omul politic Traian Băsescu joacă până la ultimul strop de sânge chiar dacă știe că nu câștigă. N-au înțeles că pe el nu-l vor îngenunchea EI, ci doar poporul român. În toți neuronii lui e un luptător. Sinapsele nu-l vor lăsa niciodată să-și "tragă" singur glonțul în cap.

Ca să nu fie prea mari dubii, mă voi duce să votez împotriva suspendării. Și pentru prima oară în viață, am rugat toți oamenii care-mi sunt aproape să gândească. Și să decidă dacă e corect sau nu ce s-a întâmplat. Dacă ar fi făcut într-adevăr ceva, m-aș fi gândit poate dacă mă duc sau nu. Dar a fost atât de jegos, rușinos, degradant și pe față totul încât a fost revoltător pur și simplu. Iar pe mine, sincer, politica românească nu mă mai revoltă demult. 

Datorez asta în primul rând conștiinței mele. Să las o gașcă de infractori și mafioți să decidă în numele meu? Nu. Niciodată. Iar pentru mine niciodată chiar înseamnă niciodată. Nu mă tranzacționez ca alții în funcție de interesul personal sau de cătușe. Sunt doar un om cinstit care nu acceptă ca niște penali să decidă pentru el viitorul acestei țări. Pentru că în această țară, și eu, ca și ei, vremelnic, trăiesc.

Peste toate acestea, sper ca momentul zero al politicii românești de astăzi să lase și niște urme. Adânci, dacă se poate. Cicatrici în cariere. Lucruri și fapte care nu se vor mai șterge în viitor. După referendum, e clar. Nu va mai exista președintele Băsescu decât printr-o minune. Iar de acum, mulți trebuie să înțeleagă că nu mai poți minți, înșela, amăgi, fura, prosti, uzurpa, lua cu japca. Fiecare politician va avea, din acest moment, exact greutatea valorii lui. Nu va mai exista puterea pe care fals i-o dădea o dispută cu președintele Băsescu. Și va fi câncen. Gargara nu mai ține, minciuna nu mai poate fi acoperită, manipulată. Faptele vor vorbi de acum de la sine și nu acuzațiile de doi lei. 

Oamenii sunt atenți la fiecare gest. Vorbesc despre cei care contează. Nu mă refer la Ferentariul și interlopii lui Vanghelie care i-au pus lui Voicu în mână un mandat de senator. 

În timpurile pe care le trăim, poporul taxează, poporul nu prea mai are răbdare. Inconștiența, prostia și aroganța vor fi sancționate mai dur. Când vor lovi, va fi doborâtor.

Ce mai sper eu? Ca România să nu fie acaparată de partidul - stat din 2004 în variantă updatată. Sper ca să se contureze totuși o Opoziție în această țară. Sper ca extremismul și halucinațiile lui DD să nu devină o opțiuni importante ale electoratului român. Sper ca MRU să-și contureze un profil de lider neînfumurat. Mai sper să se mențină cu toată tăria MCV. Și îmi doresc ca instituțiile țării să nu îngenuncheze, să nu se aștearnă liniște. Ar fi chiar cel mai mare pericol...

Gândiți-vă bine și țineți minte: 20 de ani doar în liniște au putut să lucreze atât de bine Cătălin Voicu și Mitică Iliescu. 20 de ani! Și au avut controlul pe absolut tot. În unele zone, încă nu și l-au pierdut...

Mă credeți sau nu, Voicu și Mitică pentru mine nu sunt o obsesie sau o miză personală. Sunt o realitate crâncenă. Nu sunt vorbe mari - ei sunt pericole efective la adresa siguranței statului român. Privind macro, votul de astăzi a arătat exact asta. Și sincer vorbind, m-am bucurat mult când am auzit în cel mai puternic moment politic vorbindu-se despre Voicu...

Ca atare, nu sunt singura nebună. În țara asta, suntem cel puțin doi...

După momentul de astăzi, a urmat un comunicat oficial al Departamentului de Stat al SUA. Poziția a fost preluată ulterior și pe blogul NATO.

Concerns over Political Developments in Romania

Press Statement

Victoria Nuland
Department Spokesperson, Office of the Spokesperson

Washington, DC

July 6, 2012

Share on facebookShare on google_plusone

---

We are concerned about recent developments occurring in Romania, our NATO Ally and partner, which threaten democratic checks and balances and weaken independent institutions, such as the courts. As the government contemplates the serious step of removing Romania’s head of state, we urge that the process be conducted in a fully fair and transparent manner, with scrupulous respect for the rule of law and democratic ideals. The United States stands with our EU partners and urges that Romania uphold and protect the common values and principles that unite the European and trans-Atlantic community of nations.

Execuția

Aș vrea să-i pot privi în ochi pe acei politicieni care vor fi mândri de așa ceva. În exterior, România e făcută praf. Și niciodată parcă n-a fost așa. Am văzut cu ochii mei și 2007, și 2009, am fost scuipată-n față pe un stadion, am fost înjurată de un artizan. Am văzut multe. Dar acum desantul politic este iresponsabil. Pentru că e nedrept, fără motiv, incorect și prin forțarea a tot ce s-a putut.

Justiția este cheia. Și subteranele partidelor își joacă astăzi libertatea. Sper ca instituțiile acestui stat să-și facă datoria. În mâna lor stă tot.

Niciodată

"Niciodată, Sorina. Înțelegi? Niciodată. Eu așa ceva nu voi face niciodată!". Asta mi-au mărturisit în două momente total diferite doi politicieni importanți din această țară. Temele discuției -  la fel de diverse - sunt importante pentru mine. Nu le voi spune însă. Așa cum nu voi spune nici numele politicienilor respectivi. Eu doar aștept. Și poate sunt naivă. Dar le aduc aminte, pe această cale, faptul că n-am uitat. Lucrurile importante chiar nu le uit niciodată.

Astăzi am auzit pe cineva din Piața Universității spunând "nu vrem victorii murdare". Nu știu de ce, dar această propoziție mi-a rămas în cap acum, la sfârșitul unei alte zile nebune. Este o victorie? Probabil că va fi.  Dar cu ce preț? Nimeni acum nu-l cuantifică, pe nimeni nu interesează. Este murdar? Este. Să forțezi în așa hal tot ce înseamnă regulamente, legi, instituții, proceduri, Constituție a devenit, paradoxal, motiv de aplauze. Să nu fii în stare să scrii o propunere de suspendare e jignitor. A, desigur, poți copia 30 de citate, poți face orice. Poți să scrii doar un rând. Dar asta nu înseamnă că faptele chiar există.

Jihadul se duce pe toate planurile, pe toate palierele posibile. Ei, pe de altă parte, se bat, se înjură, se acuză, vorbe goale. Dar ce uită mulți e că eu, cetățeanul, de exemplu, gândesc. Eu pot să fac diferența dintre adevăr și minciună, dintre faptă și declarație, dintre abuz și lege, dintre ordine, justețe și haos.

Nu cred că după o guvernare nefericită, poți răspunde doar cu o instabilitate politică majoră cauzată de furia pe un singur om, călărind electoratul. E cinstit? E corect? E demn? Nu e. Și, oricât de înverșunați ar fi, mulți știu asta. "Învingătorul ia totul"- și asta cunosc. Dar ce te faci când învingătorul folosește pentru victorie tot ce e mai rău, disprețuitor și condamnabil în politica românească? Nimeni nu răspunde la asta...De ce oare?!

Cred, pe de altă parte, că mulți din PDL își merită soarta. Iar conducerea actuală a partidului nici ea nu-mi exprimă încredere. Unii sunt în continuare în concediu, unii în continuare efectiv habar n-au pe ce lume trăiesc. În fapt, în România, Opoziția nu există. Și asta e la fel de grav pentru o democrație.

E vina lor că au avut o comunicare dezastruoasă, că au avut o guvernare sfidătoare, că s-au bătut în partid de nici acum n-au obosit, că au fost atât de impotenți și lași încât n-au vrut să anunțe ei măsurile de austeritate. De ce Emil Boc sau coaliția n-a anunțat în Februarie 2010 tăierea cu 12,5 % a salariilor? De ce a lăsat ca în Mai să se ajungă la 25% sau, ca variantă, intrarea în incapacitate de plată? A dat cineva vreun răspuns până acum la toate acestea? Nu. De ce? Din cruntă lipsă de onoare.

Desigur, în această țară, majoritatea e suverană, poporul e suveran, plenul e suveran. Dar ce te faci când prețul unui om de a trece dintr-o barcă în alta este 500.000 de euro? Ce te faci când îți cere să-i plătești ipoteca pe un teren? Ce te faci când totul se reduce la bani sau la libertatea lui fizică? Nu spun că toți au făcut așa. Dar sunt destui. Iar pentru traseism sunt de vină toți. Toată clasa politică. În 22 de ani de democrație, niciun partid n-a fost în stare să-l sancționeze dur. Pentru că toți au avut nevoie de traseiști. Acum, traseismul pune în pericol valori și instituții ale statului.

Cei care citesc aceste rânduri sper să nu tragă concluzii pripite și să gândească. De 15 ani fac meseria asta. Știu ce înseamnă greutatea poziției unui comisar european, știu ce înseamnă semnale peste semnale trase continuu de ambasadorul Statelor Unite. Știu când președintele Obama a spus: lăsați Justiția să funcționeze!

Când am auzit pentru prima oară că trebuie menținut MCV-ul, m-am speriat. Am zis- așa ceva nu se poate. Uitându-mă la ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, m-am gândit și m-am tot gândit. Și cred că da, MCV trebuie menținut cu toată tăria.
Dacă un stat ca România nu este în stare, de exemplu, să lase Justiția liberă- din cauza prea multor politicieni corupți- atunci să ne supravegheze alții. Și să ne taxeze până ei vor conștientiza că așa nu se mai poate.

În democrație, nu te poți atinge de libertate, de valori, de lege și de instituții. În democrație, toți suntem egali. Indiferent de nume și prenume.

Iar în etica, morala și valorile mele, nu uitați: niciodată chiar înseamnă niciodată.

Dragi anonimi,

M-ați întrebat astăzi suspect de mulți dacă îmi e frică de ce-o să-mi facă mie Cătălin Voicu. Pe Mitică Iliescu observ că l-ați uitat. Eu...nu. Și nici n-am s-o fac vreodată. Asta ca să fie extrem de clar.

Pe scurt, răspunsul meu, dragi anonimi excitați la maximum probabil de evenimentele politice, este următorul:

Nu, nicidecum. Nu îmi este frică. Nu am de ce să fiu neliniștită. Eu aștept decizia instanței și doar Justiția din această țară va decide dacă locul acestui individ este după gratii sau nu. Eu ȘTIU că acolo este locul lui. Dar repet, doar Justiția face dreptate în România. Restul…nu.

Cât despre cei doi- Mitică Iliescu și Cătălin Voicu- tot ce am scris pe acest blog- pentru că, în acel moment, nu am putut să-mi fac altfel meseria, eu vă spun doar atât: eu nu regret, nu am de ce să mă răzgândesc, nu reevaluez. Cei care mă cunosc știu că absolut nimic din toate acestea nu-mi stau în fire. Așadar, nu am de ce să mă simt amenințată.  

Susțin cu tărie tot ce am scris, în continuare cred că rețeaua Cătălin Voicu- Dumitru Iliescu este extrem de periculoasă iar, pentru cine nu s-a prins până acum, atrag atenția că acest caz Voicu a cutremurat o întreagă Curte Supremă.  Și foarte bine a făcut. Acum toată lumea fuge de ea. Pentru că, de exemplu, un om ca Voicu, n-o mai poate controla. Pe scurt, eu cred că rețelele mafiote și crima organizată nu pot funcționa în Justiție. Dacă voi credeți altfel, dragi anonimi, e fix treaba voastră.

Ca atare, stați liniștiți. Eu nu mă tem.