Doi oameni care au facut istorie

Am putea spune ca Mihail Sergheevici Gorbaciov a schimbat lumea. Si ca 10 ani, atat cat a condus, Ion Iliescu a schimbat cate ceva in Romania.

Cei doi s-au reintalnit acum cateva zile, la Budapesta, la Forumul Politic Mondial. Doi vechi amici. Aceeasi zodie- Pesti. Doi oameni politici care sunt despartiti, culmea, de un an si-o zi. Altfel, s-ar fi nascut, in mod paradoxal, in acelasi timp. Gorbaciov este mai mic cu un an si o zi decat Ion Iliescu. Nu vorbeste nicio alta limba straina. Daca nu stii rusa, nu prea ai cum si ce sa discuti cu Gorbaciov. E si normal, pana la urma...Este un fost conducător al Uniunii Sovietice din '85 pana in '91, un celebru personaj a carui reforma a dus la incheierea Razboiului Rece, un om care in '85 a inventat perestroika si, in '88, glasnostul. Este figura politica ce a pus capat monopolului politic al Partidului Comunist al URSS , omul care a permis reunificarea Germaniei si cel care, in 1990, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Pe 15 martie 1990 a fost ales primul Presedinte executiv al URSS, remember? E adevarat, a fost candidat unic. Dar, la fel de adevarat, e ca acest om a facut istorie...

Acum, Gorby are mai multe fundatii. Gorby.ru, Mikhailgorbachev.org si multe altele. Este foarte activ, consultat in probleme ce tin politica la nivel inalt, este extrem de bine apreciat in Occident si nu foarte bine in Rusia. Pentru ca, in tara-mama, majoritatea populatiei il gaseste vinovat pentru disoluţia URSS, pentru criza economică ce a urmat dizolvarii si, pana la urma, de pierderea statutului de supraputere.

This is Gorby. History and his friends...

Ce părere aveţi despre Vasile Puşcaş?

Anca a postat pe blogul ei o declaraţie a ardeleanului.

Vasile Puscas:PSD nu mai este perceput ca partid de opozitie in strainatate

Deputatul Vasile Puscas spune ca, dupa alegerile de duminica, PSD nu mai este perceput in strainatate ca partid de opozitie, cauzele fiind lipsa unui mesaj social-democrat autentic si „schizofrenia“ de pe scena politica româneasca. Fostul negociator-sef in relatia cu UE s-a referit la faptul ca presa straina a consemnat ca alegerile au fost câstigate de Partidul Democrat, catalogat „de opozitie“, urmat de PSD, catalogat „ex-comunist“. In plus, s-a ajuns la situatia ca in România sa fie o guvernare de centru-dreapta si o opozitie de centru-dreapta, fara ca PSD sa fie perceput ca un partid viabil. „PSD n-a reusit sa-si prezinte in exterior identitatea de partid de stânga, social-democrat, din cauza pendularii intre PD si PNL. Toate tacticile din 2007 au dus la concluzia asta“, afirma Puscas. Acesta spune ca solutia este formularea unui mesaj social-democrat de catre persoane credibile. Fortele de stânga din Ungaria au fost percepute drept „fostii comunisti“ pâna in 1994, dupa care s-a trecut la sintagma „social-democrati“.

Eu vă întreb atât: Ce părere aveţi despre ardelean?

Ce se va intampla in PSD?

Asadar, va propun o dezbatere. Sincera, asa cum sunt toate pe blogul acesta. O dezbatere despre situatia din PSD. Fara invective, pentru ca voi sterge astfel de comentarii...O discutie despre ce se intampla, cu adevarat, in PSD. Mai are Mircea Geoana sanse sa stea la sefia partidului? Va fi sau nu Congres extraordinar? Cine trebuie sa isi asume, daca cineva isi va asuma vreodata, esecul pentru cel mai slab scor electoral din istoria partidului? Sunt o victorie rezultatele de la alegerile pentru Parlamentul European ? Reuseste PSD sa intre sau nu la guvernare ? Sau vor incheia cu PNL doar un protocol de sustinere parlamentara? Mai spera ei la PD? Se mai frig cu Traian Basescu?

Ce credeti, ce sperati, ce va place, ce nu va place, pe cine nu mai suportati, pe cine nu mai vreti sa vedeti, pe cine vreti, pe cine nu mai vreti sa auziti...ce ar trebui PSD sa faca? Toate raspunsurile pe tema aceasta le astept...Cu interes.

P.S. Ciutacu esti in urma rau cu evenimentele...

Poate a contat. Sau poate nu?

70% din populatia cu drept de vot a acestei tari n-a votat. Le este sila, ii doare timpanul numai cand aud decibeli de politruc, nu mai suporta sa-i vada, sa-i miroasa, sa-i atinga, sa-i observe, sa constate. Pur si simplu refuza. Masa tacuta si scarbita de politicienii Romaniei a dat, pe 25 noiembrie 2007, un semnal.

Poate a contat. Sau poate NU?

Ma uitam, spre exemplu, dupa exit pool-uri, la Mircea Geoana. Zambet laaaarg. Canadiana rosie. Vin fiert. Bucurie. Party. De-a dreptul, naucitor. Flancat de Vanghelie si Dragnea, numai Geoana- Mircea Geoana- cred ca se poate bucura, in mod sincer....Si numai el poate arunca, cu o viteza de invidiat, atatea zeci si zeci si zeci de cuvinte goale, in prime-time, cu un patos demult fumat...
Oare creierul lui Mircea Geoana nu poate procesa faptul ca PSD are acum cel mai mic scor obtinut vreodata in alegeri? A adus partidul in jurul a 20% in 3 ani. O adevarata victorie pentru un partid ca PSD! Cred ca numai lui Geoana putea sa-i iasa asta. Si 20% - cu chiu, cu vai. Noroc cu pensionarii si cu cativa baroneti harnici pe ici, pe colo...
Sau chiar puterea i-a luat mintile? Visul de a fi premier, ministru de externe, ce-o fi acolo, numai el sa fie si sa aiba liniste in partid- l-au determinat sa transforme un usturator esec al PSD intr-o tribuna ce se sfarama sub greutatea atator lideri fara nicio greutate, fara nicio substanta? Un podium ce paraie, intr-un moment de maxima audienta, sub formele fara fond..



Boc saracul se bucura si el de victorie. O victorie ce nu i-a apartinut niciodata. Si nici n-o sa-i apartina. Pentru ca si el poate, la un moment dat- nu se stie cand, va realiza ca traieste, respira, supravietuieste atat timp cat va vrea Traian Basescu. Daca era sa fie victorie, oare de ce Vasile Blaga a racnit toata ziua in sediul PD? Oare de ce a stat tot timpul in videoconferinte? Oare de ce au primit, ieri, toti cate o palma de la mai marele lor sef de partid si de stat?
Pentru ca sunt buni? Pentru ca au castigat prin propriile forte? Sa fim seriosi... Boc vrea, cu o indarjire slugarnica, sa dea penibilului din ce in ce mai multe conotatii. Poate nu realizeaza, dar chiar reuseste...



Calin Popescu Tariceanu m-a distrat cel mai tare. A fost pur si simplu incredibil. Si el a confirmat cica...Increderea romanilor...Victoria, reusita unui partid pe care l-a adus , in doi ani, la 15%. Ca sa citez fidel: A fost o seara "minunată" pentru PNL, pentru că au "reuşit să depăseasca aşteptările"..."O seara a succesului si victoriei in PNL....O seara istorica...". De departe, la capitolul "te lasa fara grai" Tariceanu i-a batut pe toti. La penibil, la zambet larg, la forme fara fond..La tot. Un partid la guvernare care a apasat din greu pe pedala masurilor populiste- si a iesit pe locul trei. Cu adevarat istoric, mon cher...


Despre Traian Basescu nu mai zic nimic. Pentru ca m-am plictisit. In miezul noptii facea analize si ecuatii politice profunde. Stati linistiti! Nu s-a schimbat nimic. Nicio noutate. Aceleasi marote. Traian Basescu e tot Traian Basescu si dupa esec.



Asadar, nu regret nicio secunda ca nu am votat. Nicio clipa n-am avut niciun dubiu. Am stiut foarte clar un singur lucru. Acestor oameni eu pur si simplu nu le pot da votul meu.

Exercitiu de sinceritate. Eu nu votez! Voi?

Orice s-ar întâmpla, nu votez. De ce? E simplu. N-am cu cine. Şi nici la referendum nu votez. De ce? Pentru că varianta Pro Democraţia mi se pare mai bună. Mai reprezentativă pentru electorat. Cu toate că nici eu nu înţeleg de ce n-au delimitat colegiile electorale. Şi de ce se va face o comisie care se va ocupa de asta...O comisie a Parlamentului, evident. Parlament care ştim cum lucrează... Şi e pierdere de vreme să te duci să votezi, existând o probabilitate foarte mare ca referendumul să fie invalidat. Mai mult, aceleaşi argumente ale preşedintelui Băsescu spuse de dimineaţă, la prânz şi seară, pe toate canalele radio şi tv, pe toate telefoanele, în toate scrisorile şi în toate judeţele pe mine nu m-au convins. Deloc. Ba chiar m-au obosit...

Am votat în 1996. Oare cine n-a votat atunci? N-am votat în 2000. Eram convinsă că Vadim va pierde. Aşa cum cred că referendumul acesta va fi degeaba.... Nici în 2003, n-am votat. Dar în 2004, am făcut-o. Şi poate, poate o voi mai face în 2009, la prezidenţiale. Poate... Depinde de ce candidaţi vor fi atunci. Până acum, nu se arată nimic spectaculos...

Oricum, au mai rămas trei zile. Trei zile până la măreţul vot. Şi vă întreb, la modul cel mai sincer. Voi vă duceţi să votaţi? Aveţi cui să daţi votul ? Dau leapşa, în ordinea blogrollului meu: Lui Ion Iliescu, lui Sisif, Teodorei, lui Lucian, lui Biţi, Ancăi, Cristinei, lui Cristi, Sandrei, Biancăi, lui Vasile Dâncu, lui Adrian Năstase, lui Dan Mihalache, lui Dan Andronic, Andrei Crivăţ, Claudiu Pândaru, Cătălin Tolontan, Cozmin Guşă, Vlad, Popeascăi, lui Bădin, Mariei Coman, secţiei Social, Oanei Despa, Roxanei Toma, Oanei Dobre, lui Mile şi lui Zoso. Şi oricui mai vrea să facă acest simplu exerciţiu de sinceritate...Sunteţi bineveniţi!

Nursultan Nazarbayev -adevăratul oligarh, la Cotroceni

Sunt fascinante biografiile unor şefi de stat. Mie mereu mi-au plăcut. De exemplu, Nursultan Nazarbayev. Mâine vine la Cotroceni, deşi de astăzi a venit în Bucureşti. Să nu cumva să înţelegeţi că mâna forte a Kazahstanului a venit cu o zi mai devreme şi de capul lui în România.. Nooo. Trebuia primit astăzi, la Palat. Dar astăzi, preşedintele nostru a avut iar puţină treabă cu uninominalul. Pe la Timişoara. Şi îl primeşte pe Nursultan mâine. Bine că vizita oligarhului ţine mai multe zile...
Anyway, ţineţi-vă bine! Omul, de 16 ani, omul este preşedinte al Kazahstanului. Poate şi pentru că a fost primul secretar al Partidului Comunist din aceeaşi ţară.
De origine musulmană, bineînţeles că Nursultan s-a apucat să renoveze toate moscheele din Kazahstan.
Pe 1 Decembrie 1991, acest personaj - fiu de cioban, inginer metalurgist la origine, a câştigat alegerile prezidenţiale cu 95%! În condiţiile în care n-a avut niciun contracandidat.
În 1995, şi el a făcut un referendum. Şi-a extins mandatul la Preşedinţie.
A fost, bineînţeles, reales în ianuarie 1999 şi decembrie 2005. În 2005, cu 91,15% şi pe un mandat de 7 ani!
"Standarde democratice precare"- a fost eticheta pusă de Occident alegerilor din Kazahstan.
Şi asta n-a fost totul. Pe 18 Mai 2007, Parlamentul a aprobat un amandament constituţional care-i dă posibilitatea lui Nazarbayev să fie ales de câte ori vrea el. Cool, nu?

Să vorbim puţin despre ţară, petrol şi afaceri? Când ne gândim la standardele democratice, nici aici nu prea stă bine Regele Luminii- Nursultan.(" Nur" înseamnă Lumină).
În 2004, Transparency International i-a indicat ţara ca având un " foarte ridicat grad de corupţie".
Se spune despre Nursultan că ar avea o avere de peste 1 miliard de dolari, banii transferaţi, bineînţeles, în alte bănci din străinătate.
Familia sa controlează totul în Kazahstan. Întreprinderile- cheie sunt în mana lor, fata cea mare a moştenit partidul, cumnata controlează presa şi tot aşa. Omul are însă numai două muzee dedicate lui, pe tot teritoriul Kazahstanului. Cam puţin, nu?
A, şi să nu uit. Îi place să spună că este ultimul oligarh în viaţă din zona Asia Centrală a fostei URSS. Oligarh pe bune. Mai jos, uitaţi-vă la el şi distraţi-vă. E un personaj. Veritabil....

Era şi Mitrea pe bileţel...

Cam prea mulţi de citit, nu?