Hăul neputinței lor

Episodul 1. În Ianuarie, mai mulți români au fost luați ostatici în Algeria într-un atac terorist. Se face o celulă de criză. Patru au fost salvați, doi au murit. Asta după ce, inițial, s-a anunțat că doar unul a murit. Vina a fost dată pe autoritățile algeriene care ar fi comunicat defectuos. "Am fi acționat altfel, am fi gestionat diferit și comunicarea publică dacă știam care e starea rănitului", a spus MAE român.

Pe 25 Ianuarie 2013, președintele Băsescu comentează incidentul: " Bun. Aici, știi cum e? Îmi vine să și râd. Am știut că sunt doi ostatici, de doi știam că au fugit, un al treilea nu se știa unde și ea în dubiu dacă este ostatic și el sau nu. Până la urmă s-a dovedit că nu este. (...) Aici nu era decât o chestiune de procesare a informațiilor pe care ți le dădeau alții. Că au fost mai mult sau mai puțin corect procesate, nu știu, dar oricum nu aș vrea ca emblema a ceea ce s-a întâmplat în Algeria să rămână ori un ministru în cămașă și fără cravată sau un purtător de cuvânt cu pulover pe gât care iese să spună despre ce s-a întâmplat acolo."

Episodul 2. 23 Iunie 2013. Un autocar cu români se prăbușește duminică după-amiază, într-un hău, în Muntenegru, în jurul orei 18.00.

19.00- firma de transport spune că a aflat despre tragedie.
19.37- Agenția de Presă France Presse dă informația, fiind bine știut faptul că, pe zone ca Muntenegru, France Presse nu are cea mai mare viteză în a da informații
19.50- Siteurile de știri din Muntenegru au deja știrea difuzată. Vezi siteul Telegraf .
20.00- primarul din Curtea de Argeș susține că aflase și deja se pregătea să plece spre Muntenegru.
20.41-21.00- știrea cu peste 16 români morți este difuzată de televiziunile și siteurile românești de știri- B1, ziare.com, Digi.
( între timp deja ministrul de Interne din Muntenegru, comandanți din zonă și ambasadorul român confirmaseră că sunt români - ambasadorul vorbește despre 15 morți deja- transmit condoleanțe și mulțumesc celor care vin să doneze sânge. Noaptea, ministrul de Interne din Muntenegru, ministrul Sănătății și premierul Muntenegrului se duc la Centrul Medical din Podgorica să viziteze răniții, transmit condoleanțe României și rudelor victimelor)
21.30 - zice că a aflat informația ministrul Apărării, Mircea Dușa de la Raed Arafat.
21.30- MAE susține oficial că este ora la care ambasadorul român din Podgorica a fost anunțat despre accident.
22.30- MAE dă primul comunicat de presă. Nu se vorbește despre câți români sunt, ci doar că "sunt și cetățeni români".
22.40- revine Dușa și spune că, de fapt, la ora aceasta a aflat despre tragedie, de la Raed Arafat.
Ține însă să precizeze peste tot că este "cea mai mare intervenție medicalizată a MApN."
22.55- premierul Ponta afirmă că aceasta e ora când a aflat despre accidentul din Muntenegru, tot de la Raed Arafat.
23.00. Se activează celula de criză la MAE. Restul orelor le găsiți aici.

 A doua zi Raed Arafat și Titus Corlățean ajung în Muntenegru, în timp ce mai multe rude ale oamenilor din autocar (două am auzit eu) susțin că nu știu care este starea reală a apropiaților lor. Una spune pe o televiziune că și-a văzut tatăl pe targă la televizor, alta - pe o altă televiziune- spune că a auzit despre accident de la radio, a doua zi de dimineață, și că de la autorități nu a putut primi informații.

Autoritățile române promit, public, familiilor informații marți dimineață, deși duminică după-amiază s-a petrecut nenorocirea.

"Autoritățile române s-au mișcat repede în cazul accidentului din Muntenegru"- Titus Corlățean, ministrul român de externe.
"Operațiunea de identificare a decurs mai ușor cu victimele care vorbeau"- Titus Corlățean, ministrul român de externe.

Alte gafe ale ministrului român și contradicții în declarații cu autoritățile muntenegrene- le găsiți aici.

Tot respectul și admirația pentru modul de acțiune impecabil al muntenegrenilor. Voi, acțiunea autorităților române cum ați califica-o? Recunosc, eu am rămas fără cuvinte.

Episodul 2004. Ziua de ieri, nu știu de ce, mi-a amintit de cinismul unei guvernări pe care o speram demult apuse. Pe 24 Mai 2004, la ora 5.50, pe DN 2, la Mihăilești, un camion cu 20 de tone de azotat de amoniu a explodat. Au murit 18 oameni, 13 au fost răniți grav. Printre ei, Elena Popescu (26 de ani) și Ionuț Barbu (25 de ani), reporter și cameraman ai Antena 1. Au murit doar pentru că au ajuns primii la știre. Când s-a aflat, toată echipa Antenei, toți am înmărmurit. Filmaseră banalitatea vieții cu prețul morții. Vorba lui Vlad, în fiecare zi ne-am îndepărtat de ei.

"Domnule prim-ministru, ce măsuri veți lua, ce-o să faceți ca să evitați asemenea accidente în viitor?
 O să-i sancționăm pe vinovații de la Mihăilești. O să-i aducem în fața televiziunii și o să-i împușcăm. Am încheiat subiectul."

Întoarce spatele și pleacă. Microfoanele se preling pe lângă haină, reporterii efectiv rămân fără reacție. Imaginea asta nu mi-o va scoate nimeni din minte. El se urcă în mașina cu girofar și pleacă. Așa suna Adrian Năstase în zilele lui Mai 2004. Veneau alegerile, Guvernul nu stătea pe roze, n-avea chef de tragedii, de morți, de răspunsuri, de explicații, de mulți morți nevinovați.
Cea mai mare dramă de pe șoselele României, explozia care a plasat Mihăileștiul în istoria catastrofelor din această țară, cu aproape 20 de oameni făcuți praf - n-a primit nicio zi de doliu național.

Culmea însă, la doar 2 zile de la dramă, în Mihăilești s-a asfaltat totul într-o viteză vecină cu demența, în unele locuri, peste rămășițele oamenilor. A fost halucinant și incredibil deopotrivă. Mai multe, aici.
M-am întrebat și atunci, mă întreb și acum: câte tone de cinism, sânge rece și sfidare pot încăpea în sufletul unui singur om? Au trecut 9 ani. Nici un răspuns. Nici până astăzi, nimeni nu și-a cerut scuze, nimeni nu a regretat nimic.

Așa ceva nu se va uita niciodată.



MIHAILESTI
   
 Vezi  mai multe  video    din   stiri