CINE NE SCOATE AZI DIN SARITE: Andrei Alexandru! Andrei Alexandru WHO?

Numele lui e Andrei Alexandru. Nu stiti cine e? Putini stiu. A fost si va fi purtatorul de cuvant al lui Nicolae Vacaroiu. Atat timp cat Vacaroiu a fost si va mai fi la Senat. De 14 ani sta dupa fundul lui Vacaroiu. Mai nasol e ca, acum, din nefericire pentru multi, a ajuns si la Cotroceni. Ca, deh, si Vacaroiu e acolo. Cu o voce pitigaiata, cu o personalitate care intotdeauna te scoate pur si simplu din sarite, mereu indecis, ei bine, multi, azi, s-au lovit, de voie, de nevoie, de acest personaj: Andrei Alexandru. Pentru ca, astazi, a fost sedinta CSAT. Prima si ultima cred ca prezidata de Vacaroiu. O sedinta care a durat 4 ore si jumatate. Dupa care, Andrei Alexandru s-a dus la ziaristii stransi in fata Biroului de presa al Cotroceniului si le-a spus ca nu mai pot face transmisii in direct de acolo. Pentru ca NU mai vrea el! Dupa ce ziaristii au napustit pe el, Andrei Alexandru a cedat. Urmeaza espisodul2. Comunicatul de presa al CSAT. Se face ora 17.30. Cedez nervos si il sun. Cu aceeasi voce pitigaiata, acum de consilier prezidential interimar important, Andrei Alexandru raspunde. Ce onoare....!Raspunsul lui te scoate din toti parametrii normali de functionare, oricat de calm si simpatic ai fi. Deci omul, Andrei Alexandru NU STIE CAND SE DA COMUNICATUL. Asa ca asteptati, fratilor! Inca se scrie la el!!!!!!! De mai bine de trei ore. Si are nevoie de vize, de semnaturi, de la servicii, de la presedinte....de la..te doare mintea. Ca, deh, omul nu "da un comunicat despre CSAT doar pentru a da un comunicat despre CSAT". Scrie, analizeaza, comenteaza...Isi da un doctorat. In d'ale comunicarii, probabil. Si mi-a marturisit, acelasi Andrei Alexandru, ca nici pana la Observatorul de 19.00, al Antenei 1, nu va fi gata. E posibil, mi-a destainuit, pe aceeasi voce pitigaiata, ca pana la Jurnalul de 21.00, al Antenei 3, sa fie aprobat de Vacaroiu. Incredibil! I-am zis sa-l dea dupa referendum....ca oricum, nu ma mai intereseaza. Ceea ce ma intriga e cum de isi aleg oamenii astia importanti ai statului tot felul de trepadusi imposibili? Mereu ne lovim de acesti Alexandrii..Care se misca si gandesc greu, se simt de multe ori importanti si scot pe toata lumea din sarite. Se simt ei mai bine cu astfel de oameni prinzatori de scame, mereu si mereu in umbra lor? Oare nu vad cat de ridicoli sunt cu acesti oameni, mereu langa ei?

UPDATE: La 15.30 s-a terminat CSAT-ul.La cat credeti ca va da stimabilul Andrei Alexandru unicul sau comunicat de presa?

UPDATE2. La 20.50, dupa telefoane insistente, a venit cominicatul. NU SE INTELEGE NIMIC. INCREDIBIL.
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
Astazi, 15 mai a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui interimar al României, Nicolae Văcăroiu, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care au participat prim-ministrul Guvernului României şi vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, directorul Serviciului Român de Informaţii, George - Cristian Maior, şeful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin, consilierii prezidenţiali Mihai Stănişoară şi Alexandru-Octavi Stănescu, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, general-maior Ion Oprişor, consilierul de stat general Constantin Degeratu, adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe general-maior Silviu Predoiu, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, general-maior Marcel Opriş, directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, general-maior Lucian Pahonţu, precum şi Preşedintele Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Radu Stroe. Problematica supusă dezbaterii Consiliului s-a referit la cele cinci proiecte de lege care au ca obiect specific de reglementare: securitatea naţională a României; activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie; înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC); organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii; organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, trimise de Senatul României pentru analiză. În deschiderea lucrărilor şedinţei, Preşedintele interimar al României a precizat că, în prezent, domeniul securităţii naţionale este reglementat de peste 80 de acte normative, din care 23 necesită a fi reelaborate sau actualizate pentru a fi puse în concordanţă cu noul statut al României de stat membru al NATO şi UE şi cu prevederile Constituţiei modificate în anul 2003. Având în vedere că urgenţa înnoirii legislative priveşte nu numai actuala lege a siguranţei naţionale - în vigoare din anul 1991, ci şi apărarea şi problematica gestiunii crizelor, s-a apreciat că o astfel de chestiune necesită a fi clarificată politic cu prioritate, urmând ca, după soluţionarea acestor deziderate cu valoare de principiu, să se procedeze la analiza şi dezbaterea proiectelor de legi respective, în ordinea de prioritate stabilită de Guvern şi, respectiv, de Parlament.În legătură cu solicitarea Senatului României de a i se transmite un punct de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu privire la iniţiativele legislative adoptate de Camera Deputaţilor prin procedura tacită, Preşedintele interimar al României a precizat că, potrivit art. 4, lit. d) din Legea nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu are competenţa de a emite avize cu privire la iniţiativele legislative parlamentare, ci numai la proiectele de acte normative care sunt iniţiate sau emise de Guvern în domeniile securităţii naţionale.În acelaşi timp, însă, a apreciat că, potrivit competenţei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării reprezintă autoritatea investită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională, astfel că, elaborarea unui punct de vedere referitor la proiectele de lege care au ca obiect de reglementare acest gen de activităţi este justificat şi oportun. Punctul de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care s-a conturat în urma dezbaterilor se referă la următoarele aspecte: arhitectura ”pachetului de legi ale securităţii naţionale”; necesitatea concordanţei dintre concluziile evaluării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, pe de o parte, şi sensul reglementărilor ce privesc activităţile destinate contracarării acestor riscuri, pe de altă parte; necesitatea sporirii garanţiilor privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a creşterii calităţii şi eficienţei controlului parlamentar; imperativul armonizării legislaţiei româneşti consacrate securităţii naţionale cu legislaţia comunitară în materie, îndeosebi în domeniile combaterii terorismului şi a criminalităţii organizate, al securizării frontierelor şi al managementului crizelor.Evaluând proiectele de lege supuse analizei, Consiliul propune Comisiilor de specialitate ale Senatului să se ia în considerare următoarele aspecte:Comasarea, într-un singur act normativ, a proiectului ”Legii securităţii naţionale a României” şi a celui privind ”Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie”, sub numele de ”Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate”. Menţinerea în forma actuală, din punct de vedere organizatoric, funcţional, al atribuţiilor şi al subordonării, a structurilor de informaţii, contrainformaţii şi de securitate autonome şi departamentale (SPP, STS, DGIA/MAp şi DGIPI/MIRA), având în vedere specificul şi complexitatea activităţii acestor structuri, precum şi similitudinea soluţiilor adoptate în acest domeniu în România, cu soluţiile adoptate în majoritatea statelor Uniunii Europene, cu observaţia că, în legătură cu subordonarea unora dintre acestea (SPP, STS), au existat şi alte puncte de vedere a căror formă finală va fi trimisă Secretariatului CSAT până la 17 mai a.c., urmând ca acestea să fie trimise către Comisiile de specialitate ale Senatului. Referitor la propunerea (iniţiativa legislativă) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC), Consiliul a considerat că, întrucât această iniţiativă legislativă nu garantează îmbunătăţirea semnificativă a activităţii în domeniu, dar va genera, cu siguranţă, importante cheltuieli şi eforturi materiale, eforturile ar trebui să fie concentrate în următoarele direcţii: autonomizarea normativă, structurală şi funcţională a capacităţilor de interceptare existente, în cadrul actual, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii tehnice şi metodologice a activităţii; perfecţionarea legislaţiei în domeniu, în consens cu legislaţia comunitară şi în sensul înăspririi sancţiunilor pentru abuz şi încălcare a legii; creşterea calităţii, frecvenţei şi dimensiunii controlului instituţional (Parlament, CSAŢ, Guvern) asupra activităţii de interceptare.Referitor la prevederile menţionate în proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, Consiliul consideră că acestea sunt oportune şi pot fi preluate în cadrul proiectului de lege privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, pentru îmbunătăţirea cadrului funcţional existent. În ceea ce priveşte prevederile din proiectele de lege referitoare la controlul democratic al sistemului de securitate naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a apreciat că este mai eficientă menţinerea ca atare a celor două Comisii de control al activităţii SRI, respectiv SIE, şi nu instituirea unei Comisii comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie.Referitor la Comunitatea Naţională de Informaţii, Consiliul a solicitat iniţiatorilor să clarifice rolul, atribuţiile, componentele, natura juridică şi funcţionarea acesteia, deoarece, în actualele proiecte, Comunitatea este prezentată ca o structură neunitară, relaţionată neclar în raporturile de lucru cu CSAT şi care dublează inutil eforturile unor instituţii deja existente. Punctul de vedere al membrilor Consiliului este ca CNI să rămână în continuare în cadrul CSAT şi să fie coordonată de către un consilier de stat din Departamentul Securităţii Naţionale.Cu privire la proiectele legislative privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, Consiliul a stabilit ca directorii instituţiilor respective să trimită Comisiilor de specialitate ale Senatului propunerile de îmbunătăţire a acestora. De asemenea, în cadrul şedinţei Consiliul Suprem de Apărare a Ţării au fost analizate propunerile ministrului apărării cu privire la avizarea transmiterii unor imobile (construcţii şi terenuri) din administrarea Ministerului Apărării către alte autorităţi ale administraţiei de stat pentru realizarea unor obiective de interes public (unităţi spitaliceşti şi şcolare).O altă problemă discutată în cadrul şedinţei CSAT a fost cea referitoare la solicitarea directorului SRI privind aprobarea Perspectivei Strategice 2007 – 2010 a Serviciului, elaborată în concordanţă cu profilul strategic al României de stat membru NATO şi al Uniunii Europene şi cu dinamica mediului de securitate.