EXCLUSIV. ADRESA OFICIALĂ "PIERDUTĂ" A GUVERNULUI ŞI NETRIMISĂ CĂTRE CCR ÎN SCANDALUL INTERCEPTĂRILOR

CINE A BLOCAT TIMP DE 7 LUNI PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

O adresă oficială cu antetul Ministerului Justiţiei arată că Guvernul României a întocmit şi intenţionat încă din Iulie 2015 să trimită Curţii Constituţionale un punct de vedere referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală, însă acest punct de vedere, în mod straniu, nu a ajuns timp de mai bine de jumătate de an şi pe masa judecătorilor constituţionalişti.

Punctul de vedere era cu atât mai important cu cât reprezenta opinia Executivului cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată pe art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală ce privea punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv metodele speciale de supraveghere sau cercetare.

TRASEUL ADRESEI OFICIALE “PIERDUTE” CĂTRE CCR

Pe 19 Mai 2015, Tribunalul Bucureşti- Secţia I Penală, prin încheierea pronunţată în şedinţă publică în dosarul 52586/3/2011 şi în care fusese invocată excepţia de neconstituţionalitate a art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală privind metodele speciale de supraveghere, a admis respectiva excepţia dar a considerat-o neîntemeiată pentru că ea, ar fi vizat, de fapt, art. 91 indice 1 şi 91 indice 2 din Codul de Procedură Penală din 1968, articole pe care Curtea Constituţională le declarase deja constituţionale prin deciziile nr. 410 din 10 Aprilie 2008 şi nr. 962 din 25 Iunie 2009.

Potrivit procedurii legale de soluţionare a excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Avocatului Poporului şi Guvernului României, încheierea pe speţa pe care a fost sesizată Curtea. Adică cea privind art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală din dosarul 52586/3/2011 ce îi privea pe cetăţenii arabi.

Astfel că la Guvernul României ajunge anul trecut adresa cu nr. 15A/3144/CA/2015, prin care Curtea Constituţională solicită Executivului analizarea şi comunicarea unui punct de vedere referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul 1087D/ 2015, aflat pe rolul Curţii Constituţionale.

După două luni de la momentul admiterii excepţiei de către instanţa Tribunalului Bucureşti- Secţia I Penală, Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, formulează un punct de vedere.

Adresa este întocmită, potrivit documentului, pe 20 Iulie 2015 de către Dragoş Panaitescu din Ministerul Justiţiei, este avizată a doua zi, pe 21 Iulie 2015, de către Alina Rădoi, director al Direcţiei de elaborare de acte normative din Ministerul Justiţiei, şi semnată a treia zi, pe 22 Iulie 2015, de Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei în numele ministrului de Justiţie de atunci, Robert Marius Cazanciuc.

Adresa din 22 Iulie 2015, înaintată oficial în acea zi, secretarului general al Guvernului, Ion Moraru, arată că Guvernul României, prin ministerul Justiţiei, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată, pentru că prevederile sunt preluate din Codul de Procedură Penală din 1968 iar pe articolul 91 indice 2 Curtea Constituţională s-a pronunţat deja în motivarea din 2008. De altfel, toate explicaţiile Ministerului Justiţiei sunt expuse în documentul de mai jos.

CINE A BLOCAT ADRESA CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Potrivit legii, în cazul prezentării unui punct de vedere al Guvernului pe o excepţie de neconstituţionalitate pe marginea cătreia Curtea Constituţională a cerut oficial o analiză şi o comunicare, acesta este prezentat judecătorilor constituţionalişti numai sub semnătura primului ministru. Iar conţinutul adresei din 22 Iulie 2015, care formula Guvernului punctul de vedere al ministerului Justiţiei, până la decizia din 16 Februarie 2016 privind neconstituţionalitatea, pe adresa Curţii Constituţionale nu a ajuns. Adică timp de 7 luni.

Ion Moraru, fost secretar general al Guvernului în perioada Mai 2012-Noiembrie 2015, cel căreia i-a fost adresată oficial şi înaintată adresa ministrului Justiţiei din 22 Iulie 2015, susţine că nu ştie ce s-a întâmplat cu respectiva adresă pentru că de-a lungul timpului a primit “mii de hârtii” şi întrebarea trebuie adresată actualului Guvern care ar trebui să ştie atât traseul cât şi cum s-a pierdut adresa către Curtea Constituţională.

Ion Moraru este în prezent consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului- Ministru, Dacian Cioloş, numit prin decizie a premierului şi publicată pe 18 Noiembrie 2015 în Monitorul Oficial.

Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, instituţia care a redactat şi înaintat punctul de vedere către Secretariatul General al Guvernului pentru a fi transmis sub semnătura premierului de atunci Curţii Constituţionale, susţine că din punct de vedere instituţional toate "comunicările de la şi înspre Curtea Constituţională se fac, de obicei, prin Secretariatul General al Guvernului", instituţia care le centralizează şi integrează, secretariat condus la vremea aceea de Ion Moraru. Robert Cazanciuc susţine că în general, pe excepţii de neconstituţionalitate ministerul Justiţiei formula puncte de vedere pentru a fi transmise către Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională susţine nu ştia că Guvernul prin ministerul Justiţiei pregătise un punct de vedere, că oricum acesta nu a ajuns la sediul Curţii iar dacă aceasta ar fi fost trimis s-ar fi aflat în prezentat în motivarea judecătorilor care a fost postată ieri pe siteul CCR.   

Surse din cadrul ministerului Justiţiei susţin că într-adevăr adresa ministerului Justiţiei referitoare la excepţia de neconstituţionalitate pe art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală privind metodele speciale de supraveghere a rămas blocată luni în şir în Secretariatul General al Guvernului condus la vremea aceea de Ion Moraru şi că un punct de vedere al Guvernului către Curtea Constituţională, sub semnătura premierului, nu a fost trimis judecătorilor constituţionalişti, deşi acesta fusese exprimat chiar oficial în adresa ministerului Justiţiei.

În prezent, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului- Ministru Dacian Cioloş, Ion Moraru, este fost senator PSD de Bacău, în perioada 2004-2008, fost secretar general al Senatului (PSD) în perioada Iunie 2009- Mai 2012, numit apoi de fostul premier Victor Ponta în funcţia de secretar general al Guvernului, demnitate ce a deţinut-o până pe 18 Noiembrie 2015.

În Mai 2012, Ion Moraru, propus pentru Secretariatul General al Guvernului, apărea ca cercetat de către Parchetul instanţei supreme pentru remiterea către judecători a două declaraţii de avere ale Rodicăi Stănoiu care par a fi scrise şi semnate de persoane diferite, fapte denunţate de CNSAS. ( Dublu click link)

Tot în Mai 2012, cotidianul România Liberă a susţinut că acelaşi Ion Moraru, în calitate de acţionar la firma Bucharest Arena, a cumpărat în 2007 Palatul Ştirbey cu 9 milioane de euro. (Dublu click link)

Pe 10 şi 14 Iulie 2014, Ion Moraru, pe atunci Secretar General al Guvernului, a fost audiat de două ori de procurorii DNA, în calitate de martor, într-o extensie a dosarului Microsoft. Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, “dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării DNA către Corpul de Control al premierului din data de 21 Mai 2013, cu privire la închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale. În dosar s-a dispus începerea urmăririi penale pentru faptă cu privire la săvârşirea infracţiunilor de de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu”. (Dublu click link)

Adresa integrală a Ministerului Justiţiei 

  Adresa Mj Watermark