CINE A BLOCAT TIMP DE 7 LUNI PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
O adresă
oficială cu antetul Ministerului Justiţiei arată că Guvernul României a
întocmit şi intenţionat încă din Iulie 2015 să trimită Curţii Constituţionale un
punct de vedere referitor la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală, însă
acest punct de vedere, în mod straniu, nu a ajuns timp de mai bine
de jumătate de an şi pe masa judecătorilor constituţionalişti.
Punctul de
vedere era cu atât mai important cu cât reprezenta opinia
Executivului cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată pe art.142 alin 1 din Codul de Procedură Penală ce privea
punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică,
respectiv metodele speciale de supraveghere sau cercetare.
TRASEUL ADRESEI OFICIALE “PIERDUTE” CĂTRE CCR
Pe 19 Mai
2015, Tribunalul Bucureşti- Secţia I Penală, prin încheierea
pronunţată în şedinţă publică în dosarul 52586/3/2011 şi în
care fusese invocată excepţia de neconstituţionalitate a art.142
alin 1 din Codul de Procedură Penală privind metodele speciale de
supraveghere, a admis respectiva excepţia dar a considerat-o
neîntemeiată pentru că ea, ar fi vizat, de fapt, art. 91 indice 1
şi 91 indice 2 din Codul de Procedură Penală din 1968, articole pe
care Curtea Constituţională le declarase deja constituţionale prin
deciziile nr. 410 din 10 Aprilie 2008 şi nr. 962 din 25 Iunie 2009.
Potrivit
procedurii legale de soluţionare a excepţiilor de
neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a comunicat
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Avocatului
Poporului şi Guvernului României, încheierea pe speţa pe care a
fost sesizată Curtea. Adică cea privind art.142 alin 1 din Codul
de Procedură Penală din dosarul 52586/3/2011 ce îi privea pe
cetăţenii arabi.
Astfel că
la Guvernul României ajunge anul trecut adresa cu nr.
15A/3144/CA/2015, prin care Curtea Constituţională solicită
Executivului analizarea şi comunicarea unui punct de vedere
referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată în
dosarul 1087D/ 2015, aflat pe rolul Curţii Constituţionale.
După două
luni de la momentul admiterii excepţiei de către instanţa
Tribunalului Bucureşti- Secţia I Penală, Guvernul României, prin
Ministerul Justiţiei, formulează un punct de vedere.
Adresa
este întocmită, potrivit documentului, pe 20 Iulie 2015 de către
Dragoş Panaitescu din Ministerul Justiţiei, este avizată a doua
zi, pe 21 Iulie 2015, de către Alina Rădoi, director al Direcţiei
de elaborare de acte normative din Ministerul Justiţiei, şi semnată
a treia zi, pe 22 Iulie 2015, de Liviu Stancu, secretar de stat în
Ministerul Justiţiei în numele ministrului de Justiţie de atunci,
Robert Marius Cazanciuc.
Adresa din
22 Iulie 2015, înaintată oficial în acea zi, secretarului general
al Guvernului, Ion Moraru, arată că Guvernul României, prin
ministerul Justiţiei, consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar,
neîntemeiată, pentru că prevederile sunt preluate din Codul de
Procedură Penală din 1968 iar pe articolul 91 indice 2 Curtea
Constituţională s-a pronunţat deja în motivarea din 2008. De
altfel, toate explicaţiile Ministerului Justiţiei sunt expuse în documentul de mai jos.
CINE A
BLOCAT ADRESA CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Potrivit
legii, în cazul prezentării unui punct de vedere al Guvernului pe o
excepţie de neconstituţionalitate pe marginea cătreia Curtea
Constituţională a cerut oficial o analiză şi o comunicare, acesta
este prezentat judecătorilor constituţionalişti numai sub
semnătura primului ministru. Iar conţinutul adresei din 22 Iulie
2015, care formula Guvernului punctul de vedere al ministerului
Justiţiei, până la decizia din 16 Februarie 2016 privind
neconstituţionalitatea, pe adresa Curţii Constituţionale nu a
ajuns. Adică timp de 7 luni.
Ion
Moraru, fost secretar general al Guvernului în perioada Mai
2012-Noiembrie 2015, cel căreia i-a fost adresată oficial şi
înaintată adresa ministrului Justiţiei din 22 Iulie 2015, susţine
că nu ştie ce s-a întâmplat cu respectiva adresă pentru că de-a
lungul timpului a primit “mii de hârtii” şi întrebarea trebuie
adresată actualului Guvern care ar trebui să ştie atât traseul cât şi cum s-a pierdut
adresa către Curtea Constituţională.
Ion Moraru
este în prezent consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-
Ministru, Dacian Cioloş, numit prin decizie a premierului şi
publicată pe 18 Noiembrie 2015 în Monitorul Oficial.
Robert
Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, instituţia care a redactat
şi înaintat punctul de vedere către Secretariatul General al
Guvernului pentru a fi transmis sub semnătura premierului de atunci
Curţii Constituţionale, susţine că din punct de vedere instituţional
toate "comunicările de la şi înspre Curtea Constituţională se
fac, de obicei, prin Secretariatul General al Guvernului", instituţia care le centralizează şi integrează, secretariat condus la vremea aceea de Ion Moraru. Robert Cazanciuc susţine că în general, pe excepţii de neconstituţionalitate ministerul Justiţiei formula puncte de
vedere pentru a fi transmise către Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională susţine nu ştia că Guvernul prin ministerul Justiţiei pregătise un punct de vedere, că oricum acesta nu a ajuns la sediul Curţii iar dacă aceasta ar fi fost trimis s-ar fi aflat în prezentat în motivarea judecătorilor care a fost postată ieri pe siteul CCR.
Surse din
cadrul ministerului Justiţiei susţin că într-adevăr adresa
ministerului Justiţiei referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate pe art.142 alin 1 din Codul de Procedură
Penală privind metodele speciale de supraveghere a rămas blocată
luni în şir în Secretariatul General al Guvernului condus la vremea
aceea de Ion Moraru şi că un punct de vedere al Guvernului către
Curtea Constituţională, sub semnătura premierului, nu a fost
trimis judecătorilor constituţionalişti, deşi acesta fusese exprimat chiar oficial în adresa ministerului Justiţiei.
În
prezent, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului- Ministru
Dacian Cioloş, Ion Moraru, este fost senator PSD de Bacău, în
perioada 2004-2008, fost secretar general al Senatului (PSD) în
perioada Iunie 2009- Mai 2012, numit apoi de fostul premier Victor
Ponta în funcţia de secretar general al Guvernului, demnitate ce a
deţinut-o până pe 18 Noiembrie 2015.
În Mai
2012, Ion Moraru, propus pentru Secretariatul General al Guvernului,
apărea ca cercetat de către Parchetul instanţei supreme pentru
remiterea către judecători a două declaraţii de avere ale Rodicăi
Stănoiu care par a fi scrise şi semnate de persoane diferite, fapte
denunţate de CNSAS. ( Dublu click link)
Tot în
Mai 2012, cotidianul România Liberă a susţinut că acelaşi Ion
Moraru, în calitate de acţionar la firma Bucharest Arena, a
cumpărat în 2007 Palatul Ştirbey cu 9 milioane de euro. (Dublu click link)
Pe 10 şi
14 Iulie 2014, Ion Moraru, pe atunci Secretar General al Guvernului,
a fost audiat de două ori de procurorii DNA, în calitate de martor,
într-o extensie a dosarului Microsoft. Potrivit unor surse
judiciare, citate de Agerpres, “dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării DNA către Corpul de Control al premierului din data de 21 Mai 2013, cu privire la închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale. În dosar s-a dispus începerea urmăririi penale pentru faptă cu privire la săvârşirea infracţiunilor de de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu”. (Dublu click link)
Adresa integrală a Ministerului Justiţiei
Un comentariu:
Pentru mine este evident ca in acest moment este cu mult mai mare pericolul reprezentat de ticalosia elitei clasei politice decat pericolul reprezentat de serviciile secrete. Asa incat consider decizia CCR o ticalosie ireparabila comisa la comanda politica a tuturor liderilor partidelor importante. Adica liderii PSD, PNL,UNPR, UDMR, PMP,ALDE.
Trimiteți un comentariu