România a anunțat deja Europa că "rupe pisica" cu UE

"A venit un moment în care, știți cum spune românul: trebuie să rupem pisica (...) Cu siguranță, înainte de a spune public- și așa am făcut- și eu, și premierul în primul rând, și noi, Guvernul României, să spunem partenerilor europeni. (...) Mai avem de discutat cu cei cu care nu ne-am clarificat. (...) Poziția Berlinului se decide într-o manieră mai complexă (sic!) pe care dvs. o cunoașteți și n-aș dori să intru în astfel de amănunte (...). Vorbim de lipsa de dorință a noastră de a face parte dintr-un proces care a devenit necredibil.(...) Câtă vreme această decizia a fost amânată de 3 ani de zile, înseamnă că acest proces nu mai e credibil, că regulile nu mai sunt respectate (...) E vorba de cum funcționează această Uniune Europeană și cum ne poziționăm noi, România, în cadrul UE. Acceptăm să fim tratați dicriminatoriu și acceptăm încă o amânare, încă o amânare sau spunem foarte clar poziția de principiu al României (...) A continua un proces necredibil de care noi nu mai suntem interesați, nu ne mai interesează, n-ar trebui să fie pe agendă, UE să facă bine să adreseze invitația României și noi...vom fi pregătiți."

"Vă aduc aminte că în 2010, 2011, 2012- prima parte, în mod repetat guvernarea PDL a eșuat fundamental în atingerea acestui obiectiv. Vă aduc aminte că în martie 2011- aceasta a fost data de intrare în Schengen pe care guvernarea lui Boc și a domnului Blaga au fixat-o iar acest obiectiv a fost foarte clar", spune Titus Corlățean.

O asemenea duritate a declarației din partea unui ministru de Externe este nemaiîntâlnită. Statul român, în numele nu știu cui, într-un limbaj nediplomatic, stând la porțile Europei, a informat deja UE că face ceva pe ea și pe criteriile ei din MCV.

Să o iau cu sfârșitul:

1.În Martie 2011 nu a fost niciun Consiliu JAI. Dacă nu a avut loc Consiliul, ședința, în mod logic, nu a fost nicio amânare.
2.Prima amânare a fost în Septembrie 2011. Aderarea în două etape- cu acceptul Franței și Germaniei era bătută în cuie pentru Septembrie 2012.
3.În Mai 2012, USL a venit la Putere. Toate rapoartele pozitive pe MCV s-au spulberat din cauza modului cum a fost suspendat președintele Băsescu. USL a dărâmat implicit toate eforturile diplomatice făcute până atunci.
4. Per total, amânarea aderării României la Schengen durează de 17 luni. Din aceste 17 luni, ultimele 10 luni USL a fost la Putere. Și e și acum în caz că a uitat cineva.

Cine are memoria scurtă, să citească următoarea analiză Gândul. Datele nu mint.

28 ianuarie 2011: Este adoptat şi al şaptelea raport pozitiv de evaluare. România încheie oficial cu succes evaluările din partea UE în ce priveşte aplicarea standardelor Schengen.
• 8 iunie 2011: Parlamentul European adoptă prin vot Raportul final privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Au fost 487 de voturi pentru, 77 împotrivă şi 22 de abţineri.
• 9 iunie 2011: Consiliul JAI întrunit la Bruxelles ia act de adoptarea Raportului final şi decide că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. Decizia finală este anunţată pentru următoarea reuniune, din septembrie, pentru că mai multe state invocă aşteptarea unui raport privind criminalitatea din România, lansat în iulie.
• 22 septembrie 2011: La Consiliul JAI, Olanda şi Finlanda se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen. Principalele motive invocate sunt problema romilor şi a corupţiei din vămi. Se invocă pentru prima oară raportul pe Justiţie din cadrul MCV aplicat României, lucru fără precedent, pentru că cele două proceduri europene nu au nicio legătură juridică. Decizia este amânată pentru octombrie, fără însă să existe vreun angajament din partea principalelor centre de putere Franţa şi Germania.
• 27 octombrie 2011: Consiliul JAI - decizia este amânată din nou.
• 13 decembrie 2011: Consiliul JAI - Olanda îşi menţine poziţia şi se opune României în Schengen.
• Februarie 2012: România primeşte evaluări pozitive de la CE, în cadrul Raportului intermediar MCV pe Justiţie.
• Martie 2012: România obţine în Consiliul European promisiunea că în septembrie 2012 va fi luată decizia privind aderarea la Schengen, rezoluţie adoptată şi de Consiliul JAI. Anterior, după negocieri intense duse de România, Germania şi Franţa au fost de acord cu o aderare la Schengen în două etape: prima în septembrie 2012, cu frontierele maritime şi aeriene, iar cea de-a doua la în ianuarie 2013, cu frontierele terestre.
• Aprilie-Iunie 2012: Olanda invocă faptul că Guvernul său este unul interimar şi nu poate lua decizii cu un impact atât de mare, mai ales că în septembrie urmează alegeri. Olanda pune condiţia unui raport final pe Justiţie pozitiv, în iulie, caz în care poziţia sa va fi să sprijine România.
• Iunie 2012: USL iniţiază modificări legislative şi instituţionale care să pregătească suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, printre care se numără modificarea Legii referendumului sau demiterea conducerii celor două Camere din Parlament.
• 6 iulie 2012: Preşedintele Traian Băsescu este suspendat de Parlament.
• 18 iulie 2012: Raportul pe Justiţie este extrem de critic la adresa clasei politice din România, pe care o acuză că a încălcat principii fundamentale ale statului de drept şi independenţa justiţiei şi a instituţiilor publice. În tot acest interval de timp, mai multe state membre UE, printre care Germania, Franţa, Olanda, dar şi SUA sau oficiali ai UE au lansat către Bucureşti mesaje prin care condamnă aceleaşi lucru. Comisia Europeană stabileşte că este nevoie de un nou raport suplimentar pe justiţie, care va fi elaborat în decembrie 2012, pentru a stabili dacă problemele de la Bucureşti s-au rezolvat.
• 29 iulie 2012: Are loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu. Acesta nu întruneşte condiţiile de cvorum, prezenţa fiind de sub 50% plus unul, chiar dacă aproape 90% dintre cei prezenţi au cerut demiterea.
• August 2012: Germania şi vicepreşedintele CE, Viviane Reding, lansează mesaje prin care spun că se îndoiesc că România mai poate adera anul acesta la Schengen. Între timp, USL încearcă să conteste la Curtea Constituţională rezultatul referendumului.
• Septembrie 2012: Secretarul de stat Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din MAI, confirmă pentru gândul că aderarea la Schengen în 2012 este ca şi pierdută, pentru că Germania şi Olanda au decis să aştepte raportul suplimentar pe Justiţie din decembrie. Cea mai probabilă dată pentru aderare, estimată de Tutilescu, este martie-iunie 2013.
• Octombrie-decembrie 2012: Subiectul aderării României la Schengen este retras de pe agenda Consiliului JAI. România anexează în decembrie o minută la concluziile Consiliul JAI, prin care reuşeşte să repare o presupusă eroare, prin care se crea posibilitatea ca supravegherea pe criterii tehnice în ce priveşte aderarea la Schengen să continue.
• Ianuarie 2013: Raportul suplimentar MCV pe Justiţie privind România nu este pozitiv, condiţie pe care Germania şi Olanda o pun României pentru a intra în Schengen
• Februarie 2013: Victor Ponta şi Traian Băsescu au schimburi de replici şi de scrisori privind paşii pe care România trebuie să şi-i asume pentru a linişti temerile de la Bruxelles privind justiţia, lucru menit să obţină un termen de aderare la Schengen. Acest lucru nu se întâmplă.
• Martie 2013: Consiliul JAI de pe 7-8 martie este ultima şansă pentru aderarea României la Schengen, cu toate frontierele, în 2013. Un eşec înseamnă că următorul termen va fi octombrie 2013 pentru forntierele maritime şi aeriene şi 2014 pentru frontierele terestre.