Păi, pe bune...Chiar nu mai pot. Ies din Cotroceni, la poartă, lumea se uită la Puiu. Ajung acasă, deschid televizorul. Măi, ce dracu, cât e ceasul? A trecut o oră...Era 18.30 când am plecat de acolo. Puiu plânge în continuare în studio?!
Schimb canalul. Şi acolo e tot Puiu. Tai sunetul de la televizor. Pun muzică. Deschid calculatorul. Deci nu se poate...Pe facebook, e tot Puiu. Puiu e şi pe twitter. Puiu e peste tot. Nu scapi, frate, aşa uşor de el.
În zilele astea, de dimineaţă, la prânz şi seara, Puiu a fost la fiecare ţigară, afară. Şi da, Puiu a fost şi pe caniculă, scos la cafea. Puiu a fost în toate şedinţele de sumar, nene. Puiu a fost înăuntru, Puiu a fost pe masă, Puiu...pe tastele calculatoarelor...Puiu a dat emoţii, doar Puiu a fost cel şoptit, bârfit, comentat, spus cu patimă, analizat, descifrat, taxat şi anchetat.
Puiu plânge, Puiu nu e credibil, Puiu se strofoacă, Puiu joacă teatru, Puiu suferă, Puiu crede, Puiu zice, Puiu e de vină, Puiu o fi plătit pe drepturi de autor? Nooo, Puiu e o victimă. Băi, Puiu e în şort, l-am văzut eu. No, dragă, trebuie să-ţi spun că n-ai văzut bine...Puiu a fost în pantaloni pescăreşti şi, mă rog, probabil... în şlapi.
Şi uite aşa, de-o săptămână, ţara asta se uită-n gura lui Puiu. „Am vrut să o sărut dar îi mirosea guriţa a diluant. I-am dat mult lapte dulce să bea”. Publicitate. Puiu plânge. Da, din nou. Fix la aceeaşi oră. Nu e marţi. E deja joi. Şi e too much...
Joi seara, îmi iau lumea-n cap şi mă văd cu nişte prieteni. Lipseşte unul, Florin, zis şi Puiu. Îl sunăm să vină şi el. Nu vrea, e-n pat, mâine cică are treabă de dimineaţă. Închidem.
Un alt amic, nu-l ştia pe Florin al nostru, vine de pe ringul de dans, prinde o parte din discuţie şi exclamă: „Băi, voi chiar nu înţelegeţi?A vrut s-o sărute şi îi mirosea gura a diluant! Şi a fost foarte tare faza. Mă uitam la ăştia de la serviciu cum stăteau, frate, cu sufletul-n gură în faţa televizoarelor. Le tremura părul în cap. Când au auzit de diluant, au dat mai tare. Dar, ăla îşi ia o mină serioasă şi zice cu o voce gravă: „Publicitate. Revenim”. Măi, să vezi ce feţe au făcut. Cică i-a dat lapte dulce să bea”.
Cristina, cea care-l sunase pe Puiu ( n.m. Florin) al nostru, se uită cam ciudat. Fac o paranteză şi vă spun că a noastră Cristina e o doamnă, în adevăratul sens al cuvântului. Gata cu pauza, Cristina replică: „Măi, fraţilor, Puiu e bine. Am vorbit cu el. Puiu era în pat, e ok, n-a băut diluant. Dar mie să-mi spuneţi când a apărut Puiu la televizor. Pe voi toţi v-a sunat şi pe mine nu?”
„Măi, Cristina, eu înţeleg că ai avion mâine şi că eşti obosită, dar tu nu ştii cine-i Puiu?”
„Cum să nu ştiu, măi?! Voi faceţi mişto de mine”. Cristina zâmbeşte. Zâmbim şi noi toţi. Dar râsul ăla nu e deloc al ei.
„Cristino, tu zilele astea n-ai auzit de Puiu?!”
“Băi, sunteţi culmea. Puiu e preferatul meu. Am vorbit cu el acum, ce dracu...Aţi înnebunit, ce-aţi făcut? Că băiatul n-a băut niciun diluant.”
„Cristina, noi nu vorbim de Florin acum”. „Dar de cine?!”, replică ea, cu ochii făcuţi mari.
„Cristina, tu n-ai auzit de Puiuuuu???”
„Nu...”
“De Puiu Mircea?”
“Nu...”
“De Anca Magdalena, Măgduţa?”
„Nu...”
“Fata cu părul de foc, femeie. Mădălina Manole!”
„Aşa...A murit!”
„Puiu, îl ştie toată ţara...E soţul ei...”
„Aaaaaa...Ăla care plânge mereu şi îşi freacă mâinile, de ăla vorbiţi... Puiu îl cheamă?!”
....Tăcere.
Cristina continuă, izbucneşte în hohote şi nu mai termină: „Aşa a zis, că-i mirosea guriţa a diluant?”
Plecăm acasă. Pauză de publicitate. Cristina, o doamnă de altfel foarte bine informată, e cea mai sănătoasă dintre noi. Noi, ceilalţi, lucrăm în televiziuni diferite.
A, şi Puiu al nostru, lucrează la ziar.
sâmbătă, iulie 24, 2010
miercuri, iulie 21, 2010
A fost...Folk You!
“Locul ăsta adună tot ceea ce e în România la un loc”, spunea unul din nebunii scenei. Şi nebunul câtă dreptate avea.
Locul ăla, plaja aia, aerul ăla, nopţile alea au adunat în Vamă câte puţin din fiecare Românie. România îndrăgostită, România trecută de prima tinereţe, România săracă, România cocalară, România beţivă, România nebună, România liberă, România sătulă, România care gândeşte. Pe scurt, România care patru nopţi a vrut să uite de toate. Şi a ales Folk You.
Au fost acolo, pe plaja din Vamă, mii de oameni. Fiinţe nostalgice după cântec, oameni dornici de frumos, de adevăr, de corect. Să vezi cum o mulţime ce n-o poate cuprinde privirea toată cântă, cu poftă, „Doamne, vino Doamne/ Sã vezi ce-a mai rãmas din oameni”, să-i vezi şi auzi cum îl acoperă pe Şeicaru la „Treceţi batalioane române Carpaţii” şi cum îngână “Zece”, alături de un Chilian desculţ şi o chitară în poală, face probabil parte din capitolul nebuniei. O nebunie frumoasă pentru că exact aşa s-a întâmplat.
Şi au fost multe acolo. Vocea lui Tudor Gheorghe a dat un spectacol de neuitat. Le-a demonstrat, de exemplu, românilor cum şi-au uitat florile. Şi cuvintele. Sublim. Compact le-a amintit de Fata din Vis. Dinu Olăraşu, Zoia Alecu, Hruşcă dar şi mulţi, mulţi alţii i-au făcut să simtă ce-i bucuria. Două ore şi jumătate, Tudor Chirilă într-o demonstraţie sălbatică, rebelă şi cu o energie supraomenească le-a rememorat tuturor ce e, cu adevărat, Vama. Şi spiritul Vămii l-a adoptat din nou pe Chirilă, nebunul scenei. După cinci ani.
Din când în când, în pauze, de sus, de undeva, Florian Pitiş, Tatiana Stepa dar şi Mădălina Manole mai coborau şi le mai încântau sufletele. Vali Sterian, în Exerciţiu, tot de sus cobora şi el ca să le spună, puţin, atât cât trebuie, în cuvinte simple, cum „bogaţia” e o „frecţie”. Iar ea toată, România din Vama Veche se ridica cuminte în picioare, cânta odată cu ei şi îi aplauda. Cu mult respect. Iar. Şi iar. Şi iar....
Au fost nopţi nebune în Vama Veche. Au fost momente, sentimente şi o atmosferă dintr-o Românie în care parcă-ţi venea să trăieşti. A fost şi pentru că n-avea nicio legătură cu Bucureştiul, cu asfaltul, cu betonul, cu politica, cu fiţele şi cu meschinăria omenească.
Au fost şi s-au întâmplat toate pentru că există şi aşa gândeşte Marius Tucă. Un om pe care întotdeauna am să-l preţuiesc.
marți, iulie 20, 2010
Ruşinea Agerpres
Aveam aşa... un feeling. Şi feelingul s-a adeverit. Citiţi aici ştirea, de pe blogul lui Petrişor Obae. Ea sună, în linii mari, cam aşa:
- Marina Bădulescu, redactor-şef al Agerpres, cea care a inventat interviul cu Mădălina Manole, a fost găsită vinovată de către Comisia de etică şi disciplină a Agenţiei. Însă Comisia, cea prea plină de etică şi disciplină, a decis doar s-o retrogradeze din funcţia supremă pe posesoarea de legitimaţie de presă şi s-o păstreze în continuare în Agenţie. Pentru că este un asset important, un veritabil ziarist, altfel nu-mi explic.
- Iată cum explică decizia Dan Mihăescu, membru al prea plinei Comisii de etică şi disciplină: “Codul Muncii prevede pedepse graduale. Am considerat că gradul de gravitate al faptelor Marinei Bădulescu nu este atât de ridicat, astfel încât să presupună desfacerea disciplinară a contractului de muncă.”
- La fel de incredibil este faptul că Argentina Traicu, un alt mirobolant director general adjunct al Agerpres, care a reluat a doua zi falsul interviu sub forma “ultimul interviu acordat Agerpres, cu doar o zi înaintea morţii sale”, a rămas nesancţionată. Şi Cătălina Matei, redactor şef adjunct, cea care a şters şi apoi reluat în altă formă interviul de pe Agenţia de ştiri- a fost şi ea la fel de nesancţionată.
Nu s-a întâmplat nimic. Nimic grav, nu? Pe principiul ăsta, pot să facă şi să inventeze orice. Orice nu ţine de politică, aş mai zice. Oricum, nu vor plăti. Oricum, nu vor păţi nimic. Aşa se face presă la stat.
Problema e că, în primul rând, aici avem de-a face cu un redactor şef al unei agenţii de presă. Ai cărei salariaţi îşi iau salariile de la stat , din bani publici, nu de altundeva. O agenţie care, e la fel de adevărat, la capitolul jurnalism n-a excelat niciodată. Întotdeauna, pe flux, ştirile au fost seci, triste, cuminţi faţă de Putere- oricare a fost ea. Prin asta Agerpres s-a evidenţiat.
Pe de altă parte, se presupune că redactorul şef al unei instituţii de presă este o persoană cu vastă experienţă, cu calităţi profesionale şi manageriale deosebite, pentru că altfel nu poate ocupa un asemenea post. Vorbim de o poziţie- cheie, de omul care ghidonează editorial şi nu numai Agenţia.
Ei bine, în România, uite că se poate şi altfel. Trecând peste faptul că nu ştiu câţi din presă au auzit de Marina Bădulescu ( eu de 13 ani fac presă şi n-am auzit niciodată de ea), ei i se permite să rămână în continuare angajată a Agerpres, adică să fie plătită, pentru că „gradul de gravitate al faptelor ei nu este atât de ridicat”. Deci, poftim tupeu!
Adică a inventat cu bună ştiinţă un interviu cu o persoană care a murit a doua zi, un interviu printr-un fals grosolan, din poziţia de redactor şef- şi asta e ok. Mă întreb ce ar fi trebuit să facă astfel încât să fie considerat cu adevărat grav ca să fie dată afară. Dacă inventa, în aceeaşi manieră, un interviu cu un politician al Puterii, Emil Boc- de exemplu, era la fel de ok? Mă îndoiesc.
În al doilea rând, cred că aici putem vorbi şi de o vină colectivă. De redactori şefi adjuncţi care au încercat să spună că n-a fost chiar aşa, care au scos interviul de pe flux, care au încercat, mai mult sau mai puţin, să ascundă falsul sub preş. Şi ei au rămas nesancţionaţi. Nici asta n-a fost grav, nu?
Şi îl citez, din nou, pe individul Dan Mihăescu: „ Am considerat că gradul de gravitate al faptelor nu este atât de ridicat”.
Ce să mai zici?! Poate who the fuck is Dan Mihăescu? Un om care este sau care a fost în viaţa lui jurnalist cu siguranţă nu poate gândi aşa.
Vă daţi seama câtă impostură, câtă minciună şi câtă mistificare e în Agenţia asta? Cu cât tupeu şi aroganţă se acoperă unii pe alţii? Ce norme de etică şi disciplină au aceşti oameni care inventează cu bună ştiinţă interviuri cu oameni fericiţi care se sinucid a doua zi şi nici nu recunosc asta? Ba, mai mult, încearcă să ascundă matrapazlâcurile? Dar, cu toate astea, sunt în continuare plătiţi pentru excepţionalele calităţi profesionale? Care deontologie, care răspundere, care bun simţ, care jurnalism? Asemenea purtători nedemni ai unor legitimaţii de presă n-au auzit şi nu vor înţelege niciodată principiile de bază ale meseriei ăsteia.
Este incalificabil, scandalos, ruşinos, revoltător că asemenea fapte se întâmplă în Agenţia de presă de stat a României. Şi că asemenea derapaje nu sunt considerate grave.
Dacă nu sunt grave, oare cum sunt? Mă întreb şi eu...
Părerea mea e că întreaga conducere a Agerpres trebuia concediată. Iar pentru că asta nu s-a întâmplat e cel puţin jignitor. Pentru noi toţi.
- Marina Bădulescu, redactor-şef al Agerpres, cea care a inventat interviul cu Mădălina Manole, a fost găsită vinovată de către Comisia de etică şi disciplină a Agenţiei. Însă Comisia, cea prea plină de etică şi disciplină, a decis doar s-o retrogradeze din funcţia supremă pe posesoarea de legitimaţie de presă şi s-o păstreze în continuare în Agenţie. Pentru că este un asset important, un veritabil ziarist, altfel nu-mi explic.
- Iată cum explică decizia Dan Mihăescu, membru al prea plinei Comisii de etică şi disciplină: “Codul Muncii prevede pedepse graduale. Am considerat că gradul de gravitate al faptelor Marinei Bădulescu nu este atât de ridicat, astfel încât să presupună desfacerea disciplinară a contractului de muncă.”
- La fel de incredibil este faptul că Argentina Traicu, un alt mirobolant director general adjunct al Agerpres, care a reluat a doua zi falsul interviu sub forma “ultimul interviu acordat Agerpres, cu doar o zi înaintea morţii sale”, a rămas nesancţionată. Şi Cătălina Matei, redactor şef adjunct, cea care a şters şi apoi reluat în altă formă interviul de pe Agenţia de ştiri- a fost şi ea la fel de nesancţionată.
Nu s-a întâmplat nimic. Nimic grav, nu? Pe principiul ăsta, pot să facă şi să inventeze orice. Orice nu ţine de politică, aş mai zice. Oricum, nu vor plăti. Oricum, nu vor păţi nimic. Aşa se face presă la stat.
Problema e că, în primul rând, aici avem de-a face cu un redactor şef al unei agenţii de presă. Ai cărei salariaţi îşi iau salariile de la stat , din bani publici, nu de altundeva. O agenţie care, e la fel de adevărat, la capitolul jurnalism n-a excelat niciodată. Întotdeauna, pe flux, ştirile au fost seci, triste, cuminţi faţă de Putere- oricare a fost ea. Prin asta Agerpres s-a evidenţiat.
Pe de altă parte, se presupune că redactorul şef al unei instituţii de presă este o persoană cu vastă experienţă, cu calităţi profesionale şi manageriale deosebite, pentru că altfel nu poate ocupa un asemenea post. Vorbim de o poziţie- cheie, de omul care ghidonează editorial şi nu numai Agenţia.
Ei bine, în România, uite că se poate şi altfel. Trecând peste faptul că nu ştiu câţi din presă au auzit de Marina Bădulescu ( eu de 13 ani fac presă şi n-am auzit niciodată de ea), ei i se permite să rămână în continuare angajată a Agerpres, adică să fie plătită, pentru că „gradul de gravitate al faptelor ei nu este atât de ridicat”. Deci, poftim tupeu!
Adică a inventat cu bună ştiinţă un interviu cu o persoană care a murit a doua zi, un interviu printr-un fals grosolan, din poziţia de redactor şef- şi asta e ok. Mă întreb ce ar fi trebuit să facă astfel încât să fie considerat cu adevărat grav ca să fie dată afară. Dacă inventa, în aceeaşi manieră, un interviu cu un politician al Puterii, Emil Boc- de exemplu, era la fel de ok? Mă îndoiesc.
În al doilea rând, cred că aici putem vorbi şi de o vină colectivă. De redactori şefi adjuncţi care au încercat să spună că n-a fost chiar aşa, care au scos interviul de pe flux, care au încercat, mai mult sau mai puţin, să ascundă falsul sub preş. Şi ei au rămas nesancţionaţi. Nici asta n-a fost grav, nu?
Şi îl citez, din nou, pe individul Dan Mihăescu: „ Am considerat că gradul de gravitate al faptelor nu este atât de ridicat”.
Ce să mai zici?! Poate who the fuck is Dan Mihăescu? Un om care este sau care a fost în viaţa lui jurnalist cu siguranţă nu poate gândi aşa.
Vă daţi seama câtă impostură, câtă minciună şi câtă mistificare e în Agenţia asta? Cu cât tupeu şi aroganţă se acoperă unii pe alţii? Ce norme de etică şi disciplină au aceşti oameni care inventează cu bună ştiinţă interviuri cu oameni fericiţi care se sinucid a doua zi şi nici nu recunosc asta? Ba, mai mult, încearcă să ascundă matrapazlâcurile? Dar, cu toate astea, sunt în continuare plătiţi pentru excepţionalele calităţi profesionale? Care deontologie, care răspundere, care bun simţ, care jurnalism? Asemenea purtători nedemni ai unor legitimaţii de presă n-au auzit şi nu vor înţelege niciodată principiile de bază ale meseriei ăsteia.
Este incalificabil, scandalos, ruşinos, revoltător că asemenea fapte se întâmplă în Agenţia de presă de stat a României. Şi că asemenea derapaje nu sunt considerate grave.
Dacă nu sunt grave, oare cum sunt? Mă întreb şi eu...
Părerea mea e că întreaga conducere a Agerpres trebuia concediată. Iar pentru că asta nu s-a întâmplat e cel puţin jignitor. Pentru noi toţi.
vineri, iulie 16, 2010
Nu judeca
Nu-ţi mai judeca fraţii, ca să nu mai agoniseşti osândă, căci cu ce măsură vei măsura, cu aceeaşi vi se va măsura, spune Sfânta Evanghelie.
Nu judeca o dramă pe care n-ai trăit-o şi pe care nu e chip s-o înţelegi.
Nu judeca un om care a ales să treacă peste tot ce avea mai de preţ şi a făcut gestul final, chiar dacă l-a ticluit cu meticulozitate şi, aparent, cu sânge rece.
Doar marile iubiri, fantasticele drame şi imensele suferinţe pot duce la asemenea tragedii de necrezut. Iar ele nu pot fi explicate. Şi nicidecum cântărite, socotite de noi. E un păcat...
Ea a ales veşnicia dar şi „păgâna libertate”, vorba cântecului. Numai ea ştie de ce.
Acum, nu mai putem decât să-i mulţumim că a existat şi ne-a încântat cu talentul ei.
Mie mi-a fermecat copilăria şi adolescenţa. Şi îi mulţumesc pentru asta. Iar de mică ştiu că un oraş întreg, Ploieştiul, a fost mereu, dar mereu, extrem de mândru de ea. Probabil că astăzi, ploieştenii îi vor mulţumi şi ei.
„Fata cu părul de foc” a plecat dintre ei...
Focul din suflet şi l-a stins singură.
Focul din cântecul ei ni l-a lăsat nouă.
Tuturor.
P.S. Aştept şi eu, ca mulţi oameni din presă, concedierea - şi nu demisia - redactorului-şef al Agenţiei Naţionale de Presă, Agerpres, aşa numita Marina Bădulescu, pentru incalificabila faptă făcută.
luni, iulie 12, 2010
miercuri, iulie 07, 2010
Inculpatul DD sau... exact ce spuneam
TB: Sunt date că există un grup infracţional la OTV, însă DNA a cerut arestarea doar pentru şantaj
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Judecătorii Tribunalului Bucureşti au apreciat că sunt date că există "prezumtivul grup infracţional organizat" la OTV, însă sanţionează procurorii pentru că au cerut arestarea doar pentru şantaj, Diaconescu beneficiind de o măsură mai blândă pentru că nu este recidivist şi are un copil minor
Iar judecătorii Anamaria Trancă, Andi Malaliu şi Dorel Matei îşi explică decizia cam aşa:
- "Tribunalul apreciază că există date că prezumtivul grup infracţional organizat foloseşte mijloace laborioase mascate în spatele unui post de televiziune şi invocând pentru a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale, libertatea presei, denaturând însă sever sensul constituţional al acestui concept".
- De asemenea, cei trei judecători arată că sunt pe deplin conştienţi de dificultăţile documentării unei astfel de organizaţii infracţionale despre care există date în acest caz, deoarece în lipsa unui flagrant sau a unor înregistrări ambientale concludente, toate persoanele implicate au interesul să nu declare adevărul pentru simplul motiv că s-ar putea autoincrimina.
- Instanţa Tribunalului Bucureşti a apreciat, că în ceea ce îl priveşte pe Dan Diaconescu se impune alegerea unei alte măsuri preventive, respectiv cea de a nu părăsi ţara, însă subliniază expres că singurul motiv de a aplica o măsură preventivă mai blândă decât cea reţinută de prima instanţă este faptul că acesta nu este infractor recidivist şi are un copil minor în întreţinere.
-Tribunalul a apreciat drept pertinente observaţiile procurorului că prin intermediul postului de televiziune pe care îl conduce, inculpatul ar putea direct sau indirect să influenţeze ancheta în curs prin impresiuni exercitate asupra victimelor sau martorilor.
Implicarea lui Dan Diaconescu apare prin comparaţie cu cea a lui Doru Pârv, ca fiind mult mai subtilă, acesta evitând să ia legătura direct cu primarul din Zărneşti, preferând să acţioneze prin interpuşi, folosindu-se de acesta "ca de un instrument".
"Deosebit de relevante sunt referirile acestui din urmă inculpat (Pârv-n.r.), în convorbirile telefonice purtate cu partea vătămată, la faptul că la un moment dat a fost chiar suspectat de către Dan Diaconescu - şeful său direct - că a oprit pentru sine o parte din suma obţinută de la partea vătămată prin şantaj, manifestând chiar o anume temere reverenţiară faţă de reacţiile coinculpatului Diaconescu", potrivit motivării.
Totodată, judecătorii au considerat că susţinerile lui Diaconescu cum că nu l-a cunoscut pe primar sunt nesincere, apărările sale fiind infirmate de declaraţiile martorei Mihaela Moise, care a specificat expres că a comunicat datele despre activitatea ilicită a primarului Moţ lui Dan Diaconescu şi martorei Diana Voiculescu, de la care a obţinut şi aprobarea expresă şi mijloacele financiare pentru realizarea reportajului în comuna Zărand. Reporterul a declarat procurorilor că a remis materialul filmat aceloraşi persoane.
Şi susţinerea patronului OTV că se referea chiar la "televizoare" şi "plasme" nu a fost crezută de cei trei judecători, contextul în care au avut loc aceste discuţii infirmând teza acestuia.
"Astfel, aceste televizoare şi plasme urmau a fi oferite de o persoană din Arad - informaţie ce conduce la partea vătămată, iar contextul în care se vorbeşte de aceste aparate relevă purtarea unor negocieri atât cu privire la natura bunurilor date - televizoare ( bani ) sau plasme ( terenuri ) cât şi la numărul lor. Termenul de ?127 negre? reprezintă o altă expresie pentru cel de ?plasme? însă în ambele formulări sensul termenilor este acela de terenuri. Relevant este şi faptul că aceste plasme nu au fost achiziţionate niciodată - percheziţia efectuată stabilind că nu a fost achiziţionat decât un singur televizor de acest tip, şi din Carrefour", se mai arată în documentul citat.
Judecătorii au mai considerat că sunt date că există un grup infracţional organizat cu o structură bine stabilită cu roluri foarte clare, atribuţii de conducere având Dan Diaconescu, liderul grupării infracţionale şi cu putere de comandă şi control asupra membrilor executanţi, Doru Pârv având rol de interfaţă cu victimele şi care exercită în mod nemijlocit infracţiuni de şantaj, iar martorele Mihaela Moise şi Diana Voiculescu având atribuţii de a realiza materialele cu care ceilalţi doi inculpaţi, scopul fiind de a şantaja, respectiv de a încasa foloasele ilicite în urma şantajului.
"În speţă există doar indicii în acest sens, la acest moment neputându-se stabili cu certitudine vinovăţia ultimelor două persoane menţionate dar este atributul procurorului să facă verificările corespunzătoare", potrivit motivării.
Pentru a evita o astfel de consecinţă negativă asupra bunului mers al procesului, Tribunalul i-a interzis lui Dan Diaconescu să se apropie de partea vătămată, de Pârv şi de martora Moise Mihaela Oana şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, inclusiv prin mass- media.
"Observaţiile procurorului ce a arătat că de la momentul reţinerii şi până la momentul judecăţii propriului recurs, angajaţi sau invitaţi ai postului de televiziune OTV i-au adresat insulte, calomnii şi ameninţări excede recursului de faţă, atâta vreme cât nu s-a pretins că aceste fapte au fost săvârşite de vreunul dintre coinculpaţi. Există însă posibilitatea şi chiar obligaţia organului de cercetare penală pentru a prezerva respectul datorat autorităţii de stat şi persoanelor care asigură înfăptuirea justiţiei să se sesizeze din oficiu pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj în formă calificată, respectiv sfidarea organelor judiciare", potrivit documentului citat.
Mai mult, parcurgând dosarul TB a constatat că se conturează presupunerea rezonabilă că cei doi au săvârşit, cu vinovăţie, faptele de care sunt acuzaţi, şi de asemenea, acelaşi material probator relevă indicii cu privire la o activitate ilicită mult mai amplă decât cea reţinută în propunerea de arestare.
Instanţa i-a revocat lui Dan Diaconescu mandatul de arestare preventivă, însă i-a impus să nu părăsească ţara pe perioada cercetărilor, să nu se întâlnească cu partea vătămată, Ion Moţ, sau cu martorii.
Totodată, el este obligat să anunţe Poliţia dacă părăseşte domiciliul sau dacă pleacă din Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti i-a impus lui Diaconescu să nu discute despre cazul său la OTV, nerespectarea interdicţiilor impuse ducând la punerea în discuţie a unei eventuale rearestări.
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti decisese, în 23 iunie, arestarea lui Dan Diaconescu şi a lui Dorel Pârv, acuzaţi de şantajarea primarului comunei arădene Zărand, Ion Moţ (PC).
Dan Diaconescu şi Dorel Pârv sunt acuzaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de şantaj.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie-septembrie 2009, Dan Diaconescu, în calitate de asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV, l-a ameninţat pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, atât direct, cât şi prin intermediul lui Dorel Pârv, realizator la acelaşi post de televiziune, să îi dea 200.000 de euro pentru a nu dezvălui "opiniei publice fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana respectivă, cum ar fi deţinerea unei importante averi nejustificate sau efectuarea de tranzacţii imobiliare ilicite".
Judecătoria sectorului 1 arată în motivarea decizie de arestare a patronului OTV, Dan Diaconescu, că acesta a profitat de avatajele profesiei de jurnalist şi a folosit în interes personal informaţiile
Vă întrebaţi ce a spus procurorul despre "celebrul om de televiziune" ? Spune chiar inculpatul DD în Gândul. Şi zice chiar aşa: "La OTV, care e o televiziune care trebuie închisă pentru 30 de ani. Aşa a zis procurorul. Iar eu ar trebui să fac închisoare 12 ani. Dosarul se referă la OTV, dar cum nu puteau să aresteze OTV, m-au arestat pe mine. Procurorul, am numărat, de 17 ori, în timpul pledoariei a folosit, referindu-se la mine, cuvinte de genul: neruşinat, nemernic, ticălos, obraznic, cretin, înfumurat etc."
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Judecătorii Tribunalului Bucureşti au apreciat că sunt date că există "prezumtivul grup infracţional organizat" la OTV, însă sanţionează procurorii pentru că au cerut arestarea doar pentru şantaj, Diaconescu beneficiind de o măsură mai blândă pentru că nu este recidivist şi are un copil minor
Iar judecătorii Anamaria Trancă, Andi Malaliu şi Dorel Matei îşi explică decizia cam aşa:
- "Tribunalul apreciază că există date că prezumtivul grup infracţional organizat foloseşte mijloace laborioase mascate în spatele unui post de televiziune şi invocând pentru a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale, libertatea presei, denaturând însă sever sensul constituţional al acestui concept".
- De asemenea, cei trei judecători arată că sunt pe deplin conştienţi de dificultăţile documentării unei astfel de organizaţii infracţionale despre care există date în acest caz, deoarece în lipsa unui flagrant sau a unor înregistrări ambientale concludente, toate persoanele implicate au interesul să nu declare adevărul pentru simplul motiv că s-ar putea autoincrimina.
- Instanţa Tribunalului Bucureşti a apreciat, că în ceea ce îl priveşte pe Dan Diaconescu se impune alegerea unei alte măsuri preventive, respectiv cea de a nu părăsi ţara, însă subliniază expres că singurul motiv de a aplica o măsură preventivă mai blândă decât cea reţinută de prima instanţă este faptul că acesta nu este infractor recidivist şi are un copil minor în întreţinere.
-Tribunalul a apreciat drept pertinente observaţiile procurorului că prin intermediul postului de televiziune pe care îl conduce, inculpatul ar putea direct sau indirect să influenţeze ancheta în curs prin impresiuni exercitate asupra victimelor sau martorilor.
Implicarea lui Dan Diaconescu apare prin comparaţie cu cea a lui Doru Pârv, ca fiind mult mai subtilă, acesta evitând să ia legătura direct cu primarul din Zărneşti, preferând să acţioneze prin interpuşi, folosindu-se de acesta "ca de un instrument".
"Deosebit de relevante sunt referirile acestui din urmă inculpat (Pârv-n.r.), în convorbirile telefonice purtate cu partea vătămată, la faptul că la un moment dat a fost chiar suspectat de către Dan Diaconescu - şeful său direct - că a oprit pentru sine o parte din suma obţinută de la partea vătămată prin şantaj, manifestând chiar o anume temere reverenţiară faţă de reacţiile coinculpatului Diaconescu", potrivit motivării.
Totodată, judecătorii au considerat că susţinerile lui Diaconescu cum că nu l-a cunoscut pe primar sunt nesincere, apărările sale fiind infirmate de declaraţiile martorei Mihaela Moise, care a specificat expres că a comunicat datele despre activitatea ilicită a primarului Moţ lui Dan Diaconescu şi martorei Diana Voiculescu, de la care a obţinut şi aprobarea expresă şi mijloacele financiare pentru realizarea reportajului în comuna Zărand. Reporterul a declarat procurorilor că a remis materialul filmat aceloraşi persoane.
Şi susţinerea patronului OTV că se referea chiar la "televizoare" şi "plasme" nu a fost crezută de cei trei judecători, contextul în care au avut loc aceste discuţii infirmând teza acestuia.
"Astfel, aceste televizoare şi plasme urmau a fi oferite de o persoană din Arad - informaţie ce conduce la partea vătămată, iar contextul în care se vorbeşte de aceste aparate relevă purtarea unor negocieri atât cu privire la natura bunurilor date - televizoare ( bani ) sau plasme ( terenuri ) cât şi la numărul lor. Termenul de ?127 negre? reprezintă o altă expresie pentru cel de ?plasme? însă în ambele formulări sensul termenilor este acela de terenuri. Relevant este şi faptul că aceste plasme nu au fost achiziţionate niciodată - percheziţia efectuată stabilind că nu a fost achiziţionat decât un singur televizor de acest tip, şi din Carrefour", se mai arată în documentul citat.
Judecătorii au mai considerat că sunt date că există un grup infracţional organizat cu o structură bine stabilită cu roluri foarte clare, atribuţii de conducere având Dan Diaconescu, liderul grupării infracţionale şi cu putere de comandă şi control asupra membrilor executanţi, Doru Pârv având rol de interfaţă cu victimele şi care exercită în mod nemijlocit infracţiuni de şantaj, iar martorele Mihaela Moise şi Diana Voiculescu având atribuţii de a realiza materialele cu care ceilalţi doi inculpaţi, scopul fiind de a şantaja, respectiv de a încasa foloasele ilicite în urma şantajului.
"În speţă există doar indicii în acest sens, la acest moment neputându-se stabili cu certitudine vinovăţia ultimelor două persoane menţionate dar este atributul procurorului să facă verificările corespunzătoare", potrivit motivării.
Pentru a evita o astfel de consecinţă negativă asupra bunului mers al procesului, Tribunalul i-a interzis lui Dan Diaconescu să se apropie de partea vătămată, de Pârv şi de martora Moise Mihaela Oana şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, inclusiv prin mass- media.
"Observaţiile procurorului ce a arătat că de la momentul reţinerii şi până la momentul judecăţii propriului recurs, angajaţi sau invitaţi ai postului de televiziune OTV i-au adresat insulte, calomnii şi ameninţări excede recursului de faţă, atâta vreme cât nu s-a pretins că aceste fapte au fost săvârşite de vreunul dintre coinculpaţi. Există însă posibilitatea şi chiar obligaţia organului de cercetare penală pentru a prezerva respectul datorat autorităţii de stat şi persoanelor care asigură înfăptuirea justiţiei să se sesizeze din oficiu pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj în formă calificată, respectiv sfidarea organelor judiciare", potrivit documentului citat.
Mai mult, parcurgând dosarul TB a constatat că se conturează presupunerea rezonabilă că cei doi au săvârşit, cu vinovăţie, faptele de care sunt acuzaţi, şi de asemenea, acelaşi material probator relevă indicii cu privire la o activitate ilicită mult mai amplă decât cea reţinută în propunerea de arestare.
Instanţa i-a revocat lui Dan Diaconescu mandatul de arestare preventivă, însă i-a impus să nu părăsească ţara pe perioada cercetărilor, să nu se întâlnească cu partea vătămată, Ion Moţ, sau cu martorii.
Totodată, el este obligat să anunţe Poliţia dacă părăseşte domiciliul sau dacă pleacă din Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti i-a impus lui Diaconescu să nu discute despre cazul său la OTV, nerespectarea interdicţiilor impuse ducând la punerea în discuţie a unei eventuale rearestări.
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti decisese, în 23 iunie, arestarea lui Dan Diaconescu şi a lui Dorel Pârv, acuzaţi de şantajarea primarului comunei arădene Zărand, Ion Moţ (PC).
Dan Diaconescu şi Dorel Pârv sunt acuzaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de şantaj.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie-septembrie 2009, Dan Diaconescu, în calitate de asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV, l-a ameninţat pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, atât direct, cât şi prin intermediul lui Dorel Pârv, realizator la acelaşi post de televiziune, să îi dea 200.000 de euro pentru a nu dezvălui "opiniei publice fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana respectivă, cum ar fi deţinerea unei importante averi nejustificate sau efectuarea de tranzacţii imobiliare ilicite".
Judecătoria sectorului 1 arată în motivarea decizie de arestare a patronului OTV, Dan Diaconescu, că acesta a profitat de avatajele profesiei de jurnalist şi a folosit în interes personal informaţiile
Vă întrebaţi ce a spus procurorul despre "celebrul om de televiziune" ? Spune chiar inculpatul DD în Gândul. Şi zice chiar aşa: "La OTV, care e o televiziune care trebuie închisă pentru 30 de ani. Aşa a zis procurorul. Iar eu ar trebui să fac închisoare 12 ani. Dosarul se referă la OTV, dar cum nu puteau să aresteze OTV, m-au arestat pe mine. Procurorul, am numărat, de 17 ori, în timpul pledoariei a folosit, referindu-se la mine, cuvinte de genul: neruşinat, nemernic, ticălos, obraznic, cretin, înfumurat etc."
Când lumea a luat-o puţin razna
Depeşa Mediafax sună cam aşa:
Caracatiţa Paul a pronosticat victoria Spaniei în semifinala cu Germania
OBERHAUSEN (MEDIAFAX) - Caracatiţa prezicătoare Paul de la acvariul din Oberhausen a pronosticat, marţi, că naţionala Germaniei va pierde întâlnirea cu reprezentativa Spaniei, din cadrul semifinalelor Cupei Mondiale din Africa de Sud, informează AFP.
"Ritualul" caracatiţei a fost transmis în direct pe mai multe canale de ştiri şi pe site-urile principalelor cotidiene germane. Paul a oscilat câteva minute între cele două recipiente transparente decorate cu steagurile Spaniei şi Germaniei, înainte de a-l alege pe cel cu drapelul ibericilor.
"Previziuni sumbre!", a comentat ediţia on-line a cotidianului Bild.
Fanii s-ar putea consola cu faptul că "oracolul" cu opt tentacule nu a reuşit decât 80 la sută previziuni exacte la Euro 2008. Paul a greşit atunci pronosticul unui singur meci, cel din finală, pe care Germania l-a pierdut în faţa Spaniei, scor 0-1.
Însă la această ediţie a Cupei Mondiale caracatiţa Paul are 100 la sută previziuni excate: a pronosticat victoria Germaniei împotriva Australiei, Ghanei şi Argentinei, dar şi înfrângerea în faţa Serbiei. Deşi a fost adusă din Marea Britanie, caracatiţa Paul a pronosticat succesul Germaniei în faţa Angliei.
joi, iulie 01, 2010
Nike write the future
O reclamă ce a presupus, cel mai probabil, o muncă titanică. Filmări, montaj, idee - senazaţionale. Producţia tv ce a ieşit e fantastică. Şi extrem de costisitoare bănuiesc.
18.104.424 de vizionări până acum.
18.104.424 de vizionări până acum.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)