Marele blat pentru distrugerea DNA

Când scrie epistole către președintele Klaus Iohannis ca să fie rase din funcții procurorul șef  DNA și președintele Curții Supreme, Călin Popescu Tăriceanu probabil stă sechestrat într-o capsulă a timpului din care, din 10 în 10 ani, mai aruncă cu cocktailuri Molotov în Justiție. Sau depinde când mai are Călin Popescu Tăriceanu niște nevoi personale, de grup de influență sau politice.

Și zilele acestea, în Mai 2015, acționează la fel ca-n August 2005. Pe principiul, lupu-și schimbă funcția dar fixațiile ba, Tăriceanu, ca om doi al statului, președinte al Senatului se comportă exact ca atunci când era premier în funcție și îi scria tot unui președinte al României. „Dragă Traian, dacă ai ocazia să vorbești la Parchet despre subiect? Îți trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc”. Parcă așa scria pe biletul celebru pe care Elena Udrea îl șutise în vreo 15 copii.

Tot Tăriceanu premier i-a cerut Monicăi Macovei, ministru al Justiției la vremea aceea, să se întâlnească în trei cu prietenul său, Dinu Patriciu, penalul. Și parcă i-a mai cerut ceva. Să-l anunțe înainte pe el când DNA arestează pe cineva. Cam acesta este modul de operare a lui Popescu Tăriceanu când vine vorba de Justiție.

Acum, reprezentant al puterii Legislative, președinte de minuscul partid politic, partener de guvernare al lui Victor Ponta și susținut mediatic de presa subordonată, Călin Popescu Tăriceanu cere oficial următorului șef al statului să schimbe la ordin politic capii Justiției, ai parchetului și ai instanțelor. Bineînțeles că gestul fără precedent și extrem de grav n-are nicio legătură cu separația puterilor în stat, cu legea fundamentală, cea care consfințește, prin CSM, garantarea independenței Justiției, un atribut esențial al funcționării statului de drept.

Dar ce treabă a avut vreodată Tăriceanu cu toate acestea? A fost întotdeauna un adversar al Justiției și, ca atare, face ce-a făcut mereu sau ce i se spune. De data aceasta însă, planul pare a fi mai amplu și aplicarea lui este în plină desfășurare. Tăriceanu, în cazul acesta, este doar buzduganul, politicianul care are suficient tupeu să arunce cu toate pietrele din dotare că să spargă geamurile Justiției.

Ca atare, Popescu Tăriceanu a făcut ieri apel la fostul președinte, Traian Băsescu, să i se alăture în demers, un alt “mare fan” al Justiției - DNA și Curte Supremă- din ultima vreme. Astăzi, la nivel public, Băsescu a refuzat "oferta". E cam greu să se asocieze în văzul lumii și cu Tăriceanu după ce s-a luptat cu el atâția ani.

Amândoi și nu numai ei, dar și gurile de tun fidele, au exploatat până la refuz mai degrabă o eventuală disfuncționalitate a sistemului judiciar- în care o femeie a fost arestată preventiv, condamnată și apoi achitată. Cazul nu i-ar fi interesat deloc pe politicieni dacă reținerea nu ar fi fost făcută de DNA iar sesizarea nu ar fi fost a președintelui Curții Supreme. Dosarul Rarinca nu este însă de competența judecată a politicului, indiferent ce nume ar purta el. Totul ține de CSM, așa cum explică și judecătorul Cristian Danileț într-o replică publică recent postată. ( dublu click)

Ținta lor este să scape cumva de procurorul șef al DNA, de președintele Curții Supreme și să schimbe din temelii codurile penale omorând lupta anticorupție. O fac meticulos, bucată cu bucată, aproape în fiecare săptămână mai adoptă/ schimbă/ ucid câte ceva, stau la pândă, urmăresc frazări și își pun scribii și vuvuzelele să aștearnă cearșafuri de meta-interpretări fără nicio legătură cu realități juridice pe care le vântură cât să așeze dubiul naivilor sau oamenilor nespecializați asupra Justiției. Vremea blitzkriegurilor a cam trecut. Au învățat cum au eșuat. Ca atare, au luat-o băbește, pe românește. Țin discuțiile generate de ei sus în dezbatere, apoi tot ei vin cu soluțiile miracol:Hai să-i punem la punct, la colț, pe coji de nucă, hai să-i arătăm noi Justiției cu cine se pune. Și aici au găsit mulți susținători. În general, toți cu probleme penale și mulți borfași în dotare.

Pregătirea o face în general, fostul președinte, Traian Băsescu, căruia Parchetul General i-a redeschis un buchet de dosare. Are apropiați cercetați, are frate trimis în judecată, s-a exprimat deseori că este de acord cu schimbarea codurilor penale. Sfătuit atent și un mai bun cunoscător al Justiției decât restul politicienilor, Băsescu lansează para-analize și acuzații nesusținute de realitate, devenind un mentor al blatiștilor ce demolează DNA și Justiția. 

O altă mare susținătoare a distrugerii este, evident, și multipla inculpată pentru corupție, arestată la domiciliu, Elena Udrea, cea care încă de la dramoleta sutienului, a cerut public parlamentarilor, de la tribuna Parlamentului, să schimbe codurile penale.

Și Victor Ponta se regăsește în acest mare tablou. Îl folosește pe Tăriceanu ca să iasă la înaintare și acționează parșiv pentru public dar, totuși, destul de fâsâit ca strategie. Victor Ponta a luat tactica struțului. Bagă capul prin pământuri străine, se face că nu știe.  

Ca atare, de fiecare dată când PSD dă o lovitură codurilor penale, Ponta iese pâș-pâș din țară, își găsește câte-o deplasare în străinătate.
Să ne aducem aminte: de Marțea Neagră, s-a dus până-n Africa de Sud la înmormântarea lui Nelson Mandela. Acum câteva săptămâni când deputații penali ai PSD depuneau în neștire proiecte în Parlament sau votau modificări de coduri penale, Ponta călca pe pâmânt arab. 
Ieri, era fix în Tirana când tot partidul lui încerca dezincriminarea conflictului de interese, omorând o sută de dosare penale și scăpându-i baronii. 
Când fuge, în spate lui se mai pune o cărămidă la înhumarea Justiției. Se ferește să se asocieze oficial cu aceste mișcări pro-corupție din considerente de strategie, funcție executivă și eventuale reverberații externe. Dă prost în afară ca premierul unei țări, maigistrat/ procuror la bază să fie văzut ca acel care dărâmă Justiția.

Când apare post factum, evident, tot timpul Victor Ponta se face că habar n-are, se dedublează premier/deputat/președinte, când este în cel mai evident mod cu putință la curent cu absolut tot ce se întâmplă. Partidul al cărui șef este a pus umărul până acum la vreo 8-9 proiecte legislative de dărâmare a luptei anticorupție pe care, mai nou, le adoptă tacit ca să nu atragă atenția, să nu mai iasă scandal. Când vor prinde un moment prielnic, foarte probabil le vor adopta și-n camera decizională. 

Victor Ponta și PSD chiar nu se vor da la o parte și vor beneficia și de sprijinul UDMR și al mai multor parlamentari. Ura tuturor împotriva DNA a depășit demult orice limită a raționalului. Sunt determinați mai mult decât niciodată să omoare Justiția.

Problema este că în fața acestui tăvălug atent dozat, Opoziția practic nu există. Cele doar câteva voci răsfirate ale lui Cătălin Predoiu și ale Monicăi Macovei se aud greu în fața acestei torpile parlamentare și mediatice și sunt total insuficiente. Argumenația clară, pe lege, publică practic lipsește cu desăvârșire în fața desantului blatiștilor Ponta- Tăriceanu- Băsescu- Udrea-UDMR și televiziunile prietene. Nu este deloc exclus ca și liberalilor să le convină. Că vorba aceea, în vizorul Justiției niciodacă nu știi când intri. Mai bine să moară totul.

Însă responsabilii principali și generatorii acestei situații sunt Traian Băsescu și Victor Ponta. Amândoi își au cei mai apropiați oameni arestați, urmăriți penal, trimiși în judecată- frate, ginere, Udrea, cumnat, socru, Ghiță, Șova. În plus, Ponta are și cel puțin jumătate din baroni penali și pe Liviu Dragnea condamnat în primă instanță. Situația este complicată în partid. De dărâmarea Justiției depinde viitorul lor.

Cu cel puțin în urmă cu șase luni a început linșajul la adresa sistemului judiciar. Vă aduc aminte că pas cu pas s-a mers spre formarea acestei mase critice. 

S-a urlat că nu sunt probe deși judecătorii le admiteau în instanță, au devenit toți brusc apărătorii drepturilor omului, s-a țipat cu prezumția de nevinovăție deși aceasta este o problemă ce ține de instanță, s-a turuit de ce se fac denunțuri, de ce se pun cătușe, de ce se fac arestări pe cazuri de corupție- deși prejudiciile erau imense, infracțiunile de pericol iar corupția este o problemă de siguranță națională. S-au luat la puricat procurori, judecătorii au fost acuzați că sunt toți ofițeri acoperiți, s-au pus toate tunurile pe șefa DNA, s-a încercat decredibilizarea prin asocierea cu false năzuințe politice, s-a mutat apoi totul pe SRI, s-au căutat prin boscheții României rezerviști de pe vremea lui Năstase, apoi au ajuns cu linșajul la șefa Curții Supreme. S-a țipat la DNA, Curte Supremă și SRI că blochează economia, mediul de afaceri, că toți politicienii sunt terorizați, guantanamizați, nevinovați, că nu mai semnează funcționarii în ministere, că se blochează și fondurile europene. S-au speculat neatenții de comunicare și faptul că magistrații nu se pot apăra public. S-au ațâțat categorii profesionale, s-a continuat cu atacul la adresa instituțiilor și a sistemului judiciar în tot ansamblul său, s-a încercat diminuarea fenomenului corupției pe de-antregul prin ridiculizare, s-a hulit occindentalismul, europenismul prin clamarea naționalismului frenetic și periculos și atacarea ambasadorilor. Totul stimulat cu o grijă aproape programatică.

Avalanșe de prostii, minciuni, inexactități, jumătăți de adevăruri speculate de fostul președinte i-au picat ca mânușă lui Ponta. Colaborarea subterană a celor două grupări politice este veche, trainică și cel mai mult a fost deranjată atunci când DNA a detonat o grupare ocultă, influentă, transpatinică și ilegitimă de putere pe palier instituțional, politic și de afaceri. Un fel de Cosa Nostra în variantă românească. Atunci au început să dispere.

Au intrat în arest Alina Bica- Horia Georgescu- Gabriel Surdu, Elena Udrea, Pinalti, Gabriel Sandu, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Niro, Dan Besciu, Dumitru Bucșaru, Theodor Berna, Radu Mazăre, Marian Vanghelie, alți asfaltatori, oameni de afaceri și finanțatori intangibili de 25 de ani. Darius Vâlcov a picat din cabinet, Sebastian Ghiță a fost plasat sub control judiciar, la Dan Șova a fost cerută arestarea. Baroni, miniștri, rude, parlamentari, consilieri, primari, toți au picat în plasa procurorilor, probele confirmate de judecători.

Pentru toți cei de mai sus, care însumați în hoție înseamnă miliarde de euro din banii românilor, și-au pus în cap să dărâme acum cu toată puterea Justiția și, în special, DNA luându-i instrumentele juridice cu care lucrează dosarele penale. O fac pentru liniștea lor politică, personală și pentru supraviețuire. Cu televiziuni și ziare controlate de ei, cu patroni condamnați, cu mulți ziariști șpăgari și foarte puține zone din media libere, vor să desăvâșească asaltul.

În acest moment, salvarea Justiției stă în mâinile opiniei publice care sprijină masiv lupta anticorupție, stă în mâinile societății civile care ar trebui să fie mai dinamică, atentă și prezentă, stă în mână jurnaliștilor care servesc interesul public și nu politicul sau grupările oculte, stă în mâna președintelui României, a ambasadelor occidentale și a Comisiei Europene.

Destinatarul final al acestei luptei anticorupție este românul. Pentru el, tot ce s-a construit și câștigat cu greu trebuie să meargă, cu orice preț, mai departe. Indiferent cum îi cheamă pe cei care vor să arunce în aer totul.