miercuri, aprilie 22, 2009

"Message Machine" sau despre cat de departe suntem...

Nici un Premiu Pulitzer nu a fost acordat anul acesta pentru articole care s-au ocupat de criza financiară globală.

“The New York Times”, ziar care se confruntă cu serioase probleme financiare, a câştigat un total de cinci premii.

Jurnalistului David Barstow -“The New York Times”- i-a fost înmânată distincţia Pulitzer pentru jurnalism de investigaţie, pentru dezvăluirile privind faptul că televizuinile americane au invitat în platouri comentatori tendenţioşi, care aveau legături cu Pentagonul sau cu diverse companii care încheiaseră contracte cu armata americană. În intervenţiile lor, aceşti comentatori au ţinut partea instituţiilor şi firmelor cu care aveau diferite învoieli.
Dezvaluirile lui Barstow, AICI. CITITI-LE!

Tot “New York Times” a câştigat premiul la categoria Breaking News, pentru demascarea, pe 10 martie 2008, a faptului că guvernatorul de atunci al statului New York, Eliot Spitzer, apelase la serviciile unei prostituate de lux. Politicianul a demisionat ulterior din funcţie, în urma scandalului iscat.

Aceeasi publicatie s-a ales cu distincţia pentru reportaj internaţional, cu materialele realizate despre implicarea Statelor Unite în socotelile Pakistanului şi Afganistanului.

Celelalte două premii cu care s-a ales “The New York Times” au fost cel pentru critică, Holland Cotter primind distincţia pentru recenziile sale de artă, şi cel pentru reportaj fotografic, Damon Winter punând mâna pe premiu în urma unei serii de fotografii realizate în timpul campaniei prezidenţiale a lui Barack Obama. Toate fotografiile, AICI.

Premiul pentru fotografie “breaking news” a fost adjudecat de fotoreporterul Patrick Farrell de la ziarul “The Miami Herald”, pentru imortalizarea distrugerilor produse în Haiti de uraganul Ike. La categoria societate, câştigătoare a fost jurnalista Alexandra Berzon de la “The Las Vegas Sun”, care a tras un semnal de alarmă privind rata ridicată a mortalităţii în rândul muncitorilor de pe şantierele din “patria jocurilor de noroc”.

Coordonatorul Premiilor Pulitzer, Sig Gissler, s-a declarat extrem de mulţumit de articolele înscrise în competiţie anul acesta. Deşi criza economică a făcut ca presa de peste Ocean să se confrunte cu mari probleme financiare, unele voci anticipând chiar decesul ei în forma consacrată, articolele câştigătoare “sunt un exemplu încurajator de jurnalism de calitate”, a subliniat Gissler. “Se observă cu uşurinţă că rolul de câine de pază al jurnalismului reiese foarte clar din premiile de anul acesta”, a mai spus acesta, concluzionând că “dulăul de pază încă latră şi muşcă”.

Fiecare Premiu Pulitzer este însoţit de o recompensă de 10.000 de dolari, cu excepţia distincţiei la categoria societate, care îi aduce câştigătorului o medalie de aur. Numite după jurnalistul american de origine americană Joseph Pulitzer, care a decedat în 1911, Premiile Pulitzer au început să fie acordate în 1917. Pentru presa americană, ele sunt echivalentul Premiilor Oscar din cinematografie sau al celor Nobel din zona ştiinţelor şi a eforturilor în sprijinul umanităţii.

Premiul categoriei pentru ficţiune a fost acordat anul acesta volumului de povestiri „Olive Kitteridge“, al scriitoarei Elisabeth Strout, în timp ce câştigătoarea secţiunii de dramaturgie a fost desemnată Lynn Nottage, piesa care a convins juriul fiind „Ruined“. Dacă aceasta din urmă pune în discuţie ororile războiului congolez, de la violuri până la tortură, poetul care şi-a îmbogăţit portofoliul cu un Pulitzer a fost W. S. Merwin, care a mizat în volumul „The Shadow of Sirius“ pe forţa memoriei. În ceea ce priveşte istoria, premiul în valoare de 10.000 de dolari
i-a revenit lui Annette Gordon, pentru „The Hemingses of Monticello: An American Family“, saga unei familii de sclavi al cărei traseu s-a intersectat cu cel al lui Thomas Jefferson. „American Lion: Andrew Jackson in the White House“, povestea celui de-al şaptelea preşedinte american scrisă de Jon Meacham, iar laureatul pentru nonficţiune a fost Douglas A. Blackmon cu un studiu despre implicaţiile sclaviei: „Slavery by Another Name: The Re-Enslavement of Black Americans from Civil War to World War II“.

2 comentarii:

eu... spunea...

Suntem la ani lumina distanta.
Tu stii foarte bine asta...

Paul Gabor spunea...

Pehlivanii au mirosul extrem de bine dezvoltat, nu vor da premii in dreapta si-n stanga, asa, oricui si la-ntamplare. Trebuie sa fii asociat in cooperativa si sa-mparti cu ei si bucatica ta de drops daca e nevoie...