- Avalanşă de
denunţuri la DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al 4-lea dosar penal:
5 denunţuri, 35 de martori şi martori cu identitate protejată, un suspect şi o
multitudine de documente
- Judecătorii Curţii
Supreme de Justiţie i-au arestat deja în cauză pe Liviu Tudose, procurorul
general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, pe Aurelian Mihăilă,
adjunctul procurorului general al PCA Prahova, pe Viorel Dosaru, şeful IPJ
Prahova şi pe Constantin Ispas, şef DGA Prahova
Procurorii
DNA Ploieşti au cerut pe 23 Martie 2016 Camerei Deputaţilor reţinerea şi
arestarea deputatului Sebastian Ghiţă, acuzat de două infracţiuni de dare de
mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducerea unui
vehicul fără permis de conducere.
Procurorii arată
în documentele aflate la Parlament că al patrulea dosar în care este cercetat
Sebastian Ghiţă a plecat, de fapt, de la dosarul Cosma- Alexe, speţă trimisă în
judecată de DNA din 11 Aprilie 2014, aflată deja pe rolul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
Aşa
se face că, “în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau
cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi
spălare de bani, (din care au rezultat şi fapte de corupţie cercetate
într-un dosar înregistrat la nivelul D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti cu
nr. 183/P/2013 şi finalizat cu rechizitoriu)”, Sebastian
Ghiţă “folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o
exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a
capacitat pe Mihail Liviu Tudose –
la acel moment procuror genaral al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Viorel Dosaru - la acel moment inspector
şef al I.P.J. Prahova să-i furnizeze
informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire
penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele au
fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi
Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul
anchetei, iar pe de altă parte, avea
personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi
anchetei: SC CONECO SRL şi SC MEDIA FANTASY SRL”, susţin
procurorii.
CUM A FOST DENUNŢAT SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN AVALANŞĂ
PRIMUL MARTOR. Documentele aflate la Parlament
arată că un martor a declarat în faţa procurorilor DNA că, la început, Răzvan
Alexe a încercat să obţină informaţii din dosarul instrumentat de Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi o soluţionare favorabilă iar pentru
asta a apelat la Vlad Cosma (foto) care, la rându-i i-a cerut ajutorul lui Sebastian
Ghiţă, despre care “se
ştia ca are relaţii apropiate atât cu procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihail Liviu Tudose, cât şi cu şeful IPJ
Prahova, chestorul de poliţie, Viorel Dosaru”.
GHIŢĂ LE-AR FI
SPUS LUI ALEXE ŞI COSMA CĂ SUNT INTERCEPTAŢI TELEFONIC ŞI SUPRAVEGHEAŢI
AMBIENTAL
“În urma discuţiilor pe care Alexe Răzvan şi Vlad Cosma
le-au purtat cu deputatul Ghiţă
Sebastian, au aflat de la acesta că sunt interceptaţi telefonic şi
supravegheaţi ambiental, iar cauza în care sunt cercetaţi este
instrumentată de procurorul Negulescu Mircea care lucrează cu trei poliţişti
detaşaţi de la Serviciul Economic din cadrul I.P.J. Prahova. (…) Sebastian Ghiţă ar fi promis că se va face tot
posibilul pentru a afla şi alte date concrete din dosar, la una dintre
întâlnirile dintre Alexe Răzvan, Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă, ultimul prezentând date certe despre obiectul
dosarului, având inclusiv informaţia că în dosar sunt cercetate şi societăţi
comerciale cu administratori de origine sârbă. Interesul lui Ghiţă Sebastian în această cauză era determinat şi din faptul că, în cadrul dosarului erau
cercetate şi societăţi comerciale controlate în fapt de acesta”, mai susţin
procurorii în documentele din Parlament.
SEBASTIAN GHIŢĂ AR
FI MERS LA LOCUINŢA PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE
APEL PLOIEŞTI SĂ AFLE DATE DIN DOSAR
AL DOILEA MARTOR. În faţa
procurorilor DNA Ploieşti şi un al doilea martor a confirmat cele spuse de
primul, dar a adăugat, spun procurorii, “că are
cunoştinţă despre o întâlnire dintre
Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu (foto), care a avut loc în locuinţa
ultimului din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, în cadrul căreia procurorul
l-a informat pe Ghiţă Sebastian în legătură cu existenţa unui dosar pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti, obiectul dosarului,
persoanele cercetate, măsurile de supraveghere dispuse, procurorul de caz şi
ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în respectiva cauză”.
SEBASTIAN GHIŢĂ – RĂZVAN ALEXE, ÎNTÂLNIRE LA VIENNA CAFE DIN PLOIEŞTI
Conform declaraţiei aceluiaşi
martor, în vara anului 2013, Ghiţă Sebastian
s-a întâlnit cu Răzvan Alexe (foto) la restaurantul Vienna Cafe din Ploieşti, “ocazie cu care i-a
relatat date relevante din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Ploieşti, pe care le cunoştea de la procurorul general Tudose Liviu”.
SEBASTIAN GHIŢĂ AR
FI FACILITAT PROCURORULUI GENERAL TUDOSE O ÎNTÂLNIRE CU PONTA ÎN CARE ACESTA I-A OFERIT ŞEFIA DLAF
Mai
mult, “referitor la relaţia dintre Ghiţă Sebastian şi
procurorul general Tudose Liviu”, procurorii mai
deţin
informaţii că “în cursul anilor
2013-2014, în timp ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti instrumenta
dosarul nr. 465/P/2013, pentru a-l
recompensa pentru sprijinul informativ acordat, Ghiţă Sebastian i-a facilitat
lui Tudose Liviu o întâlnire cu premierul Victor Ponta, care a avut loc în mun.
Bucureşti, prilej cu care procurorului i s-a oferit funcţia de şef al
Departamentului pentru Luptă Antifraudă (…) Pentru a justifica desele
întâlniri pe care le are cu procurorul general Tudose Liviu, Ghiţă Sebastian i-a propus acestuia să
devină naşul de cununie al unui apropiat de-al său Iacobescu Vlad (foto de la nuntă), lucru care
s-a şi materializat în cursul lunii august 2013, la eveniment fiind prezent şi
Victor Ponta care a stat la masă cu procurorul general”, se susţine în
documentele din Parlament.
PRIMA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ –
DOSARU, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI
Documentele procurorilor
arată că “datele furnizate
de procurorul Tudose Liviu lui Ghiţă
Sebastian, l-au determinat pe acesta din urmă să stabilească o întâlnire cu
inspectorul şef al I.P.J. Prahova – Dosaru Viorel (foto), întâlnire care a avut loc la
restaurantul Best din Ploieşti. În cadrul acestei întâlniri, Ghiţă
Sebastian l-a chestionat pe ofiţer în legătură cu datele pe care le deţine
despre cauza instrumentată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Dosaru Viorel confirmându-i deputatului
faptul că trei poliţişti din cadrul structurii pe care o conduce sunt detaşaţi
în cadrul respectivei unităţi de parchet. (…) Tot cu acea ocazie, Ghiţă Sebastian i-a cerut
chestorului de poliţie să discute cu poliţiştii din subordine pentru a afla mai
multe date din dosarul 465/P/2013, Dosaru
Viorel afirmând că nu poate face acest lucru întrucât poliţiştii detaşaţi la
parchet sunt coordonaţi de adjunctul acestuia Parepa Gheorghe, cu care nu se
află în relaţii bune”.
A DOUA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ- DOSARU ,
ŞEFUL IPJ PRAHOVA LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI
“După un timp, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit din nou cu
Dosaru Viorel (foto), ocazie cu care acesta din urmă l-a informat că a aflat prin
intermediul lui Dobre Ştefan – ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul
Serviciului Economic al I.P.J. Prahova, că în respectiva cauză au fost dispuse
măsuri speciale de supraveghere tehnică “, arată procurorii.
GHIŢĂ, INTERES PERSONAL PENTRU DOSAR DIN CAUZA FIRMELOR ŞI RETRAGERILOR
DE NUMERAR DE 80 DE MILIARDE LEI VECHI CARE AR FI AJUNS LA FRATE
AL TREILEA ŞI AL PATRULEA MARTOR. Alţi doi martori au declarat procurorilor DNA Ploieşti că “Ghiţă a manifestat un interes personal în dosarul 465/P/2013,
în sensul că în respectiva cauză era cercetată şi SC CONECO SRL, societate care
ar fi avut retrageri de numerar în cuantum de 80 de miliarde lei vechi, bani ce ar fi ajuns la fratele deputatului
Ghiţă Sebastian (foto dreapta). (…) În acest context trebuie precizat că deputatul Ghiţă
Sebastian Aurelian era deosebit de interesat şi de MEDIA FANTASY SOLUTION, societate care era de asemenea cercetată în dosarul nr. 465/P/2013”, spun procurorii
care susţin că au şi înscrisuri în acest sens.
MARTOR: GHIŢĂ, INFLUENŢĂ ÎN ANAF PRIN VICEPREŞEDINTELE FLORIN
ROMEO ŞI ŞTIA DATE DIN DOSARE PENALE AFLATE ÎN LUCRU
“De
asemenea, mai ştiu că Sebastian Ghiţă a
avut o influenţă hotărâtoare în numirea lui Florin Nicole Romeo (foto) în funcţia de
vicepreşedinte al ANAF şi, odată cu înfiinţarea Direcţiei Antifraudă
Fiscală”, această instituţie a fost subordonată ANAF, instituţie al cărei
vicepreşedinte era Florin Nicole Romeo. (…) Cunosc că în Februarie 2014, Daniel Petre a fost chemat de Sebastian
Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, unde acesta din urmă s-a interest de
nişte verificări ce se efectuau de angajaţii Finanţelor la Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Ploieşti, dorind să afle în mod special date şi relaţii în
legătură cu firma CONECO SERV din Blejoi.(…) Sebastian Ghiţă avea foarte multe informaţii referitoare la dosarele
penale aflate în lucru la parchete şi poliţie”, a mai declarat un alt
martor în faţa procurorilor DNA.
ÎNTÂLNIRE ŞEFUL DGA PRAHOVA, CONSTANTIN ISPAS – RĂZVAN ALEXE, ÎNAINTE CA
ALEXE SĂ PĂRĂSEASCĂ ROMÂNIA
AL TREILEA MARTOR le-a declarat
procurorilor că ştie şi despre întâlnirea
pe care Răzvan Alexe a avut-o cu Constantin Ispas, şeful DGA (foto), în 2013, în urma
căreia omul de afaceri a părăsit ţara. Ispas ar fi spus că poate obţine informaţii
de la un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti.
Unul dintre martori a mai spus
în faţa DNA Ploieşti că ştie şi cum în 2013, Vlad Cosma l-a rugat pe Sebastian Ghiţă “să-i faciliteze
lui Păvăleanu Marcel o întâlnire cu procurorul general Tudose Liviu”, pentru că Alexe era cercetat într-un dosar şi dorea să fie ajutat.
BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL
TUDOSE A CONFIRMAT LA DNA PLOIEŞTI CĂ L-A PRIMIT PE
GHIŢĂ ACASĂ ŞI I-A DAT INFORMAŢII DIN DOSAR
În faţa procurorilor DNA, procurorul general al PCA Ploieşti, Liviu
Tudose (foto) a confirmat declaraţia unuia dintre martori spunând că îl ştie pe Ghiţă şi
că „este posibil” ca în cursul anului 2013, în
perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul
465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă
Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova,
pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat. Procurorul general al PCA Ploieşti a mai
spus în faţa procurorilor DNA că „este posibil” să-l fi informat pe Ghiţă
Sebastian despre numele procurorului de
caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză. Liviu Tudose nu mai ştie însă dacă i-a
spus lui Ghiţă şi despre măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar.
Procurorul general al PCA
Ploieşti a spus procurorilor că Ghiţă, din toamna anului 2013, venea din ce în
ce mai des la el acasă, la Păuleşti, “cel mai des cu Vlad Iacobescu şi foarte rar cu
Alexandru Iacobescu, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu”
referindu-se la Mircea Cosma, întrucât pe măsură ce avansau cercetările în
respectiva cauză, era previzibil că se va ajunge la Mircea Cosma, la acel
moment fiind de notorietate faptul că societăţile agreate plăteau şefului
Consiliului Judeţean Prahova comisioane pentru acordarea lucrărilor”.
BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL
TUDOSE A CONFIRMAT ŞI ÎNTÂLNIREA CU PONTA, A CONFIRMAT CĂ I S-A OFERIT ŞEFIA DLAF SAU POST LA OFICIUL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA
SPĂLĂRII BANILOR
Acelaşi procuror general al
PCA Ploieşti, Liviu Tudose (foto) a recunoscut
în faţa procurorilor DNA că la începutul lui 2014, împreună cu Sebastian Ghiţă
a mers la întâlnirea cu Victor Ponta care i-a oferit o funcţie de conducere,
respectiv director DLAF sau o funcţie de
execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de
acord, dar care nu a mai fost materializată.
Tudose a mai spus că Sebastian Ghiţă, în discuţiile pe care le avea,
folosea expresia „omul meu” în legătură cu multe persoane pe care lăsa să se
înţeleagă că le controlează, în acest sens referindu-se şi la Adrian Rădulescu –
fost inspector şef adjunct al IPJ Prahova, Viorel Dosaru– fost inspector şef al
IPJ Prahova şi Daniel Daniel – fost şef al DGRFP Prahova.
În faţa procurorilor DNA,
Liviu Tudose a spus că Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova este un apropiat al lui
Ghiţă, fiind posibil ca acesta din urmă să-i fi spus că el l-a susţinut pe
Dosaru Viorel în ocuparea funcţiei şi în menţinerea acesteia.
AL CINCILEA MARTOR a confirmat în
faţa procurorilor DNA o serie de aspecte relatate de ceilalţi patru. “Funcţia de şef al
Departamentului pentru Luptă Antifraudă a fost oferită procurorului general
Tudose Liviu Mihail pentru sprijinul informativ oferit de acesta’, arată în documente procurorii.
AU DENUNŢAT ŞI RĂZVAN ALEXE ŞI MARCEL PĂVĂLEANU
În faţa procorurilor DNA,
Răzvan Alexe ( foto dreapta, în spatele lui Mircea Cosma şi Victor Ponta) a spus, prin denunţ, că în vara lui 2013, a fost informat de către
administratorul CONI că procurorii fac cercetări cu privire la activitatea lor
economică, prilej cu care l-a rugat ca “prin relaţiile pe care le are” să se
intereseze despre ce este vorba. Aşa se face că Alexe l-a contactat pe
Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, pe care l-a rugat să afle detalii. Ca
atare, Ispas printr-un subordonat, Iulian Bălănescu, a programat o întâlnire cu
Alexe şi i-a zis că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un procuror cu
funcţie de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a aflat că Alexe
este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu. Mai
mult, Ispas l-a atenţionat pe Alexe că ar putea fi urmărit de procurori. La
întâlnire, Alexe a venit însoţit de Marcel Păvăleanu iar în faţa procurorilor
şi Păvăleanu ( foto, în stânga) a confirmat întâlnirea şi discuţiile.
În
faţa procurorilor DNA, şi alţi martori au vorbit despre alte întâlniri care
vizau aflarea de informaţii şi aflarea măsurilor de supraveghere dispuse de
procurori în dosarul Cosma-Alexe.
PROCURORUL CARE A
INSTRUMENTAT DOSARUL COSMA- ALEXE, SUPUS LA PRESIUNI INCREDIBILE DE CĂTRE ŞEFII
PARCHETULUI ŞI CAPII POLIŢIEI PRAHOVA
În paralel cu toate aceste
acţiuni,
se desfăşurau şi altele. Aşa se face că o depoziţie importantă în dosar a dat şi
procurorul Mircea Negulescu, cel care la începutul lunii Mai 2013 s-a hotârât
să declanşeze o investigaţie penală, motiv pentru care şi-a informat şefii. În
acel moment, Aurelian Constantin Mihăilă (foto), arată documentele aflate la Parlament,
adjunctul procurorului general PCA l-a întrebat “dacă nu ştie cine Răzvan
Alexe”, şeful său afirmând că acesta este milionar în euro şi este şi mâna
dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.
Deşi
procurorul Negulescu demarase cercetări, începuse urmărirea penală şi obţinuse
de la instanţă măsuri speciale de supraveghere tehnică, în Iulie- August 2013,
în timp ce se afla în biroul procurorului şef adjunct Mihăilă iar în acelaşi
birou se afla şi şeful DGA-Constantin Ispas, Mihăilă l-a felicitat pe procuror
în legătură cu demersurile judiciare făcute, moment în care a realizat că şi
şeful DGA cunoştea aceste demersuri.
Un
alt episod cu procurorul care făcea ancheta se desfăşoară în Octombrie 2013,
susţin documentele. După ce luase chiar măsuri preventive în cauză, procurorul
Negulescu a fost chemat de acelaşi adjunct al procurorului general, Aurelian
Mihăilă (foto sus) în birou şi i-a fost solicitat
să predea referatul cu propunere de arestare preventive întocmit în cauză, pe
motiv că în document se afla şi un prieten de-al lui Mihăilă care lucra la una
dintre firmele cercetate. Discuţia
este filmată.
Datele procurorilor
arată că procurorul Negulescu a predat referatul abia după ce şi l-a securizat,
transformându-l în format PDF, pentru a nu putea fi modificat de şeful său. De
altfel, la percheziţie, acelaşi referat predat lui Mihăilă a fost găsit în
biroul şefului DGA- Constantin Ispas.
Până
şi procurorul general al PCA, Liviu Tudose a recunoscut în timpul anchetei că
solicitările făcute de adjunctul său, Aurelian Mihăilă erau “personale şi
ilegitime”. Aspectele au fost confirmate şi de alţi martori audiaţi de
procurorii DNA în dosar.
CAPII POLIŢIEI
FĂCEAU PRESIUNI PE POLIŢIŞTII DELEGAŢI LA PARCHETUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI CA
SĂ AFLE DATE DIN DOSAR
Din
cauza presiunilor mari făcute pe acest caz pentru aflarea de informaţii şi,
implicit dărâmarea anchetei penale, “lucrători de poliţie au fost delegaţi în
mod permanent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”. Însă şi aşa au
apărut probleme pentru că şefii Poliţiei începuseră să facă presiuni să afle
informaţii pe cale ierarhică de la poliţiştii de caz, arată documentele.
Atunci
procurorul geneal al PCA, Liviu Tudose, i-a chemat la Parchet pe şeful IPJ
Prahova, Viorel Dosaru, pe şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Nicolae
Zecheru şi pe şeful Serviciului de la Investigare a Fraudelor, Dobre Ştefan
atrâgându-le atenţia să păstreze confidenţialitatea anchetei.
Însă,
după cum se arată în documente şi-n depoziţiile date în faţa procurorilor DNA,
capii Poliţiei nu s-au lăsat impresionaţi aşa uşor.
Viorel Dosaru (foto sus),
şeful IPJ Prahova, a cerut poliţiştilor să-i raporteze direct despre tot ce
făceau poliţiştii în anchetă, prin dispunerea unui act oficial, deşi în mod
normal poliţiştii ar fi trebuit să-şi informeze doar şeful ierarhic superior,
pe comisarul şef Parepa, adjunctul IPJ Prahova.
Viorel
Dosaru, şeful IPJ Praova, potrivit datelor din anchetă, a continuat să ceară poliţiştilor
date din dosarul Cosma- Alexe.
Mai mult, prin
note emise de DGA Prahova şi semnate de Constantin Ispas, se solicitau date
referitoare şi la alte lucrări penale, secrete de serviciu sau secrete de stat,
prin care de fapt se urmărea accesul la alte cauze. Iar toată activitatea era
coordonată de acelaşi şef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, prieten cu Constantin
Ispas, şeful DGA.
“OPERAŢIUNEA” COMPROMITEREA PRIN ORICE
MIJLOACE A PROCURORULUI CARE ANCHETA CAZUL COSMA- ALEXE, CONDUSĂ DE AURELIAN
MIHĂILĂ, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL AL PCA PRAHOVA. ÎN VIZOR AU FOST
PROCURORUL, SOŢIA ŞI COPILUL. AU FOST FOLOSITE INCLUSIV PLÂNGERI DE LA PERSOANE CARE SUFERĂ DE SCHIZOFRENIE
Datele
din speţa DNA Ploieşti arată şi cum în vara anului 2014, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă (foto), l-a
chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente
pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu.
Mihăilă
i-a ceut lui Saghel să-I dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea
publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.
Înscrisurile,
se arată în documentele DNA, s-au găsit şi la Saghel în birou atunci când
procurorii DNA au făcut percheziţii pentru că acesta îşi făcuse şi fotocopii.
Documentele se
refereau la declaraţii de avere, de interese, informaţii fiscale despre
procuror şi soţia sa dar şi o plângere făcută împotriva procurorului Mircea
Negulescu, care investiga cazul Cosma-Alexe, de către o persoană care suferă de
schizofrenie paranoidă. Datele fiscale în legătură cu procurorul şi soţia
acestuia au fost scoase de funcţionari ai Direcţiei Generale Regionale a
Finanţelor Publice Ploieşti la solicitări din partea şefilor ierarhic superiori,
mai arată documentele.
Ofiţerul
BCCCO, Emanuel Saghel (foto) i-a mai înmânat lui Dragoş Pătraru un înscris olograf în
care era descrisă o situaţie de fapt dintr-un dosar privind pe avocatul
Florentin Frantz Bernschutz.
Audiat
la DNA Ploieşti, Pătraru a confirmat vizita care i-a fost făcută acasă de
ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel, înmânarea înscrisurilor de la adjunctul
procurorului general adjunct al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, cât şi alte
înscrisuri, dar a spus că având cunoştinţă de un conflict între procurorii
Aurelian Mihăilă şi Mircea Negulescu nu a publicat articole din materialele
respective.
Datele
din dosarul DNA arată că procurorul general adjunct, Aurelian Mihăilă era
supărat că numele său apăruse în ordonanţa de clasare semnată de Lucian Papici
şi îl considera pentru asta vinovat pe procurorul de caz, Mircea Negulescu.
În
speţa referitoare la avocatul Florentin Frantz Bernschutz şi Elena Bernschutz,
care erau investigaţi pentru infracţiunea de sustragere de sub sechestru,
fusese investigat printre altele şi cum fiul
procurorului Mircea Negulescu, Alin Negulescu, încheiase în 2009, un contract
de vânzare cumpărare cu Bernschutz pentru o maşină Mitsubishi Pajero Sport, pe
care organele fiscal puseseră sechestru asigurator. În cauză se dăduse neînceperea urmăririi penale, însă împotriva
rezoluţiei organele fiscal au făcut plângere care a fost repartizată
adjunctului procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, care a
dispus admiterea plângerii, infirmarea soluţiei şi continuarea cercetărilor.
După
un an, în 2012, în cauză a fost adoptată aceeaşi rezoluţie de neîncepere a
urmăririi penale împotriva avocaţilor dar şi pentru băiatul procurorului
Negulescu.
A DENUNŢAT ŞI SAGHEL, BCCCO PLOIEŞTI:
PROCURORUL GENERAL ADJUNCT, AURELIAN MIHĂILĂ ÎNCERCA SĂ-L DISCREDITEZE PE
PROCURORUL DE CAZ
Procurorii susţin că în
Noiembrie 2015, ofiţer al BCCCO Ploieşti, Emanuel Saghel (foto), Răzvan Alexe
şi Petre Tudor au formulat un denunţuri la DNA. Emanuel Saghel, fost şef al
BCCCO Ploieşti a spus că în vara lui 2014, procurorul Aurelian Mihăilă, ca să-l
discrediteze pe procurorul Mircea Negulescu, cel care instrumenta cazul Cosma-
Alexe, i-ar fi dat lui Saghel, şefului BCCO înscrisuri dintr-un dosar penal
ce-l privea pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz, dar şi alte materiale
pretins compromiţătoare pentru procurorul Negulescu. “Ulterior, Saghel
ar fi transmis aceste înscrisuri jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data
ziarist la publicaţia prahoveană “Alphel”, cu mesajul de a le publica, la
solicitarea procurorului Aurelian Mihăilă”.
PE SEBASTIAN GHIŢĂ L-A DENUNŢAT ŞI AFACERISTUL CONSTRUCTOR THEODOR BERNA
În
Martie 2016, la DNA Ploieşti, pe Sebastian Ghiţă l-a denunţat şi afaceristul
Theodor Berna (foto). “În martie 2011, Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a înceta difuzarea unor materiale
denigratoare la adresa societăţii SC Tehnologica
Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă
Sebastian Aurelian.
Astfel, pentru realizarea scopului ilicit şi pentru a da
o aparenţă de legalitate sumelor de bani ce urmau a fi încasate, Ghiţă Sebastian Aurelian l-a determinat pe denunţător ca societatea reprezentată de acesta, SC
Tehnologica Radion SRL să încheie în mod fictiv cu SC Asesoft International SA -
firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, contractul de prestări
servicii nr. 465 din 28.03.2011, contract al cărui obiect nu a fost executat în
realitate de către societatea prestatoare. În baza acestuia SC Tehnologica Radion SRL, în perioada iunie-septembrie 2011, a achitat către SC Asesoft International SA,
în două tranşe, suma totală de 610.202,
96 lei, din valoarea de 500.000 euro
stipulată în contract”, arată procurorii. Activitatea Realitatea TV era controlată de
Sevastian Ghiţă în baza unui contract de management încheiat între Realitatea
Media şi SC Asesoft International SA, reprezentată de acesta, mai spun
anchetatorii în documentele aflate la Parlament.
ATACURI MEDIATICE PRIN
REALITATEA TV PENTRU 500.000 DE EURO
În Martie 2011, Ghiţă s-ar fi dus la biroul lui Berna (foto) din
Bucureşti şi i-ar fi precizat că “dacă doreşte
ca TEHNOLOGICA RADION să nu mai aibă probleme de imagine la postul de
televiziune REALITATEA TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv
cu SC Asesoft International SA - firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era
acţionar, în cadrul căruia să achite acestei societăţi suma de 500.000 euro. Sub imperiul presiunii create de Ghiţă Sebastian şi de teama ca societatea
să nu-şi piardă beneficiarii, în cazul în care postul de televiziune Realitatea
TV ar fi continuat atacurile mediatice, denunţătorul a acceptat propunerea lui
Ghiţă Sebastain Aurelian”,
se arată în documentele aflate în Parlament.
Theodor Berna a spus în faţa procurorilor că obiectul
contractului nu s-a realizat în realitate, iar TEHNOLOGICA RADION nu avea nevoie
de serviciile stipulate în contract. “Efectul
semnării contractului a fost acela că postul de televiziune REALITATEA TV a încetat atacurile mediatice denigratoare la
adresa TEHNOLOGICA RADION ”, spun documentele.
ATACURILE AU FOST RELUATE PE ROMÂNIA TV
Pentru că în toamna anului 2011, Ghiţă a plecat de la postul
Realitatea TV, Theodor Berna spune că a cerut
angajaţilor săi să nu mai efectueze nicio plată către Asesoft iar “consecinţa rezilierii contractului a fost reluarea atacurilor mediatice la adresa
TEHNOLOGICA RADION, odată cu înfiinţarea postului de televiziune România TV –
patronat de Ghiţă Sebastian, într-un
cerc restrâns de persoane acesta afirmând că,
dacă Berna Theodor nu rezilia acel contract rămânea nr. 1 pe piaţa
construcţiilor”.
Berna a mai spus procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă a exercitat presiuni şi influenţe la nivelul Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi al conducerii ANAF, în legătură cu dosarul
penal care era în curs de instrumentare la unitatea de parchet menţionată şi în
cadrul căruia denunţătorul a fost arestat ulterior.
Iar despre acestea, în faţa procurorilor DNA au mai
vorbit ÎNCĂ TREI MARTORI.
SEBASTIAN GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT ŞI DE ŞEFUL SERVICIULUI RUTIER PRAHOVA
În
Martie 2016, şi şeful Serviciului Rutier Prahova l-a denunţat în faţa
procurorilor DNA pe Sebastian Ghiţă. El a depus
la DNA un suport optic cu o înregistrare video captată de pe aparatul radar din
data de 22.07.2012, privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 –
ASG, precum şi alte documente.
“În data de 22.07.2012,
împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova,
comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN
a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru
ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a
unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a
conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa, a fost oprit de către lucrătorii de poliţie
rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti,
jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un
autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL.
Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare
a situaţiei în care se afla GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, comisarul şef DOSARU
VIOREL a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră din subordinea sa să nu încheie
procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui
autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal
admisă în localitate), ci să aplice
procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit,
mai exact, de a transmite ulterior
societăţii comerciale, proprietară a autoturismului condus de GHIŢĂ
SEBASTIAN AURELIAN, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să
transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la
data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit
viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică.
Denunţătorul
precizează că DOSARU VIOREL a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu lua
măsurile legale faţă de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN întrucât acesta l-a recomandat
şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la
comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce
acesta a devenit deputat
în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele
anului 2012, i-a acordat sprijin
ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”, se
arată în documentele aflate la Parlament.
DNA: GHIŢĂ, PERICOL SOCIAL RIDICAT PENTRU ORDINEA PUBLICĂ
“Gravitatea faptelor rezidă în natura infracţiunilor comise - infracţiuni de
corupţie şi asimilate acestora, infracțiuni contra siguranței circulației pe
drumurile publice, în calitaţile persoanelor implicate în mecanismul
infracţional prezentat, valoarea sumei care face obiectul infracţiunii de
şantaj, modailitatea în care se negociază funcţii deosebit de importante care
urmează să fie ocupate şi pentru care intervenţiile s-au făcut inclusiv la
primul ministru al României, modul şi circumstanţele de comitere reflectând o
preocupare constantă din partea inculpatului de a derula activităţi
infracţionale de orice natură.
Privind prin prisma calităţii subiectului activ, apreciem
că, funcţia deţinută de inculpat, deputat în Parlamentul României, potențează
gradul de pericol social pentru ordinea publică”, arată procurorii în documentele aflate la Parlament.
“Importanţa valorilor sociale ce
au fost vătămate prin activităţile întreprinse de inculpatul Ghiţă Sebastian
Aurelian este în strânsă legătură cu impactul negativ pe care îl au acestea
asupra cetăţenilor pentru care, modalitatea abuzivă de a-şi folosi funcţia de
demnitate publică deţinută şi obţinută în urma votului dat de ei, de către un
înalt demnitar al statului faţă de care nu s-ar dispune o măsură privativă de
libertate, are ca şi consecință directă, scăderea încrederii în autorităţile
statului, inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu
funcţii importante, care comit ilegalităţi scapă de rigoarea şi aplicarea
legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al
faptelor comise.
Deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, folosindu-se de
încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi
cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al
cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel
dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament
şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului. (...) Modalitatea
concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către deputatul GHIȚĂ
SEBASTIAN AURELIAN– inclusiv, folosirea
constantă de poziţia sa publică pentru
a obţine materiale necuvenite, întinderea activităţii infracţionale
probate în prezentul dosar de urmărire penală, relevă un grad de pericol social
ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie
negativă.(...)
Perceperea de către opinia publică a unei reacţii
ezitante din partea autorităţilor statului în raport de gravitarea
infracţiunilor săvârşite de către deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, ar
conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de
lege, ceea ce ar accentua sentimentul de decredibilizare a instituţiilor
statului de drept în rândul opiniei publice şi de insecuritate a cetăţenilor,
care nu s-ar mai simţi protejaţi eficient de astfel de manifestări antisociale”, susţin
procurorii în documente.
Dosarul
aflat la Parlament conţine 5 denunţuri, declaraţiile a nu mai puţin de 35 de
martori, inclusiv martori cu identiate protejată, declaraţiile procurorului
general al PCA Prahova care a recunoscut discuţiile şi întâlnirile cu Sebastian
Ghiţă şi cuprinde înscrisuri, rapoarte de constatare criminalistică, adrese de
la diferite instituţii, rechizitorii, alte înscrisuri cu relevanţă probatorie,
contracte, procese verbale, situaţii documente, fişe, ordine de plată, articole
de presă, diverse declaraţii, înscrisuri de la Registrul Comerţului, înscrisuri
ridicate de la Asesoft, suporturi optice, rapoarte, procese verbale, fişe de
evidenţă auto, adrese, procese verbale, adrese IPJ şi ale Serviciului Public
Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor.
În
dosar, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat vineri, pe 25 Martie
2016:
-
arestarea pentru 30 de zile a lui Mihail Tudose, procuror
general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru
folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate
publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste
informaţii şi luare de mită
-
arestarea pentru 30 de zile a lui Aurelian Mihăilă, procuror
general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru
două infracţiuni de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii
ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă
-
arestarea pentru 30 de zile a lui Viorel Dosaru, şef al IPJ
Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii
ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi
favorizarea făptuitorului
-
arestarea pentru 30 de zile a lui Constantin Ispas, şef DGA
Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii
ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă.
Acesta
este al patrulea dosar penal deschis
de DNA Ploieşti pe numele deputatului Sebastian Ghiţă.
Pe 17 Februarie
2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control
judiciar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup
infracţional organizat în dosarul Mircea Cosma.
Pe 25 Iunie 2015,
deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control
judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional
organizat în dosarul Herţanu.
Pe 29 Iulie 2015,
deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti pentru date
de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu având drept
consecinţă obţinrea pentru altul a unui folos necuvenit în dosarul Iulian
Bădescu.
Dosarul a fost clasat prin ordonanţă, care conţine multe date din acesata, pe 1 Aprilie 2014 , pe motiv că “faptele nu
există”, ( click ordonanţă clasare Papici) de procurorul şef şerviciu de la acea vreme Lucian Papici (foto), judecătorii Curţii Supreme
de Justiţie au aprobat redeschiderea urmăririi penale pe 26 Februarie 2016
cerută de procurorul şef adjunct al DNA prin ordonanţă la 9 Februarie 2016, iar
în prezent cauza este instrumentată de procurorul şef serviciu al Serviciului
Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea.
P.S.
Procurorii DNA au trimis miercuri, 23 Martie 2016, Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Ghiţă, (click anunţ DNA)
Miercuri seară, 23 Martie 2016, procurorii i-au reţinut pe Liviu Tudose, Mihăilă Constantin, Constantin Ispas şi Viorel Dosaru în acelaşi dosar ( click anunţ DNA în privinţa celor patru).
Miercuri după amiază, 23 Martie 2016, cererea în privinţa deputatului Ghiţă a ajuns la Camera Deputaţilor (click ştire cererea DNA a ajuns la Parlament).
Joi, 24 Martie 2016, Comisia Juridică a anunţat calendarul în privinţa cererii procurorilor ( click anunţ comisia juridică).
Joi, 24 Martie 2016, începând cu ora 15.00, judecătorii Curţii Supreme au analizat cererea de arestare în privinţa celor patru iar vineri au admis cererea de arestare ( click Curtea Supremă).
Vineri, 25 Martie 2016, în jurul prânzului deputatul Ghiţă a consultat dosarul său aflat la Comisia Juridică ( click declaraţie deputat după deschiderea şi consultarea dosarului) .
Vineri, 25 Martie 2016, începând cu ora 17.00, apar primele detalii în presă despre faptul că numele fostului premier V.Ponta apare în dosar, că s-au oferit funcţii, că martorii au confirmat asta şi alte detalii, lucru reflectat de toată media. ( click aici şi aici).
