A dat. Nu e niciun dubiu. A reacţionat prost. A fost evident. Este cea mai mare greşeală pe care am văzut-o vreodată la un staff de campanie. Poate va intra şi în analele istoriei, cu un titlu de genul "cum se îngroapă un candidat la Preşedinţie şi stafful nu face nimic. " Şi încă ceva: acele maximum 30 de secunde au costat mulţi, mulţi bani. Nu degeaba au apărut, acum, după cinci ani şi au creat un dezastru mediatic pentru candidat.
Traian Băsescu în cursa prezidenţială este, acum, end of story. Imaginile l-au sfârtecat într-un moment decisiv.
vineri, noiembrie 27, 2009
miercuri, noiembrie 25, 2009
No comment
Realitatea TV:
Crin Antonescu: "Bunul-simţ presupune şi compromisuri"
Dinu Patriciu: "Întotdeauna am două variante. Prima era Crin Antonescu. A doua, Mircea Geoană. M-am asigurat din timp ca Antonescu să nu fie prea dur cu Geoană, pentru că aceasta este singura soluţie pragmatică"-reproducere aproximativă.
Sorin Ovidiu Vântu: "Candidatul meu preferat, Crin Antonescu, a ieşit din cursă"
Crin Antonescu: "Bunul-simţ presupune şi compromisuri"
Dinu Patriciu: "Întotdeauna am două variante. Prima era Crin Antonescu. A doua, Mircea Geoană. M-am asigurat din timp ca Antonescu să nu fie prea dur cu Geoană, pentru că aceasta este singura soluţie pragmatică"-reproducere aproximativă.
Sorin Ovidiu Vântu: "Candidatul meu preferat, Crin Antonescu, a ieşit din cursă"
Crin Antonescu- involuţia bunului-simţ
Am zis că nu votez, că mai bine-l anulez dar, la un moment dat, a răsărit din mocirla asta a politicii...Crin. Nu neapărat credeam în el, vedeam şi eu că n-are niciun proiect clar, ştiam că e cam aerian politic, că petrolul a dat semnalul care l-a pus preşedinte, că a plecat în concediu în pre-campania electorală, că nu electrizează masele, că nu gâdilă babele-n cap, că nu e carisma întruchipată, că la negocierile serioase el nu contează, că e suspectat de „patricism”, că nu e ferm, ci doar simpatic...Dar, cu toate astea, frazele bine ticluite, acel har oratoric, acel „arătaţi-vă”, acel nerv, patos, entuziasm, acea sinceritate aproape că îmi dăduseră o speranţă...Recunosc, mă convinseseră şi pe mine să-l votez...
De altfel, majoritatea oamenilor din presă pe care-i ştiu l-au votat, într-adevăr, pe simţitorul Crin Antonescu. A fost răsfăţatul lor, a fost protejatul lor şi poate că, şi de aceea, Crin chiar ajunsese să creadă că intră în turul doi. Cei mai pragmatici însă ştiau că Antonescu n-are în spate maşinăria de vot a lui Mircea Geoană şi nici pe cea a PDL, dar cu toate astea şi pragmaticii au vibrat şi i-au dat o şansă. L-au votat pentru că au sperat. Au sperat că vor fi mai mulţi. Mai mulţi care contează...Mai mulţi care, într-adevăr, pot schimba ceva în ţara asta..Toţi ăia mulţi au crezut în entuziasmul şi înflăcărarea lui.
Eu însă nu am făcut-o. Nu l-am votat până la urmă. N-am avut nici foarte mult timp pentru asta în ziua votării, ştiam că sunt cozi interminabile la secţia mea de vot, m-a enervat şi un liberal comunist – şef de secţie de votare ( care n-a lăsat televiziunea de stat spaniolă să relateze de la Jean Monnet) şi toată ziua am stat şi m-am gândit: dacă l-aş vota, mie, ca cetăţean, ce mi-a propus, de fapt, Crin Antonescu? Am căutat, am căutat şi am găsit doar vorbe, glume, figuri de stil şi legături cu diverşi oameni, legături care nu-l recomandau să fie preşedinte. Şi, în ultimul moment, am zis: Nu, Crin Antonescu e o iluzie. E doar o vorbă frumoasă, atent spusă...Crin Antonescu e în politică de 17 ani. Şi după 17 ani, acum vrea să fie preşedinte şi tot nu mi-a propus nimic.
Acum, nu ştiu cum se simt cei care i-au dat votul, cei care au crezut că e o speranţă, că e scânteia, dar în noaptea alegerilor, când l-am văzut că pleacă la ţigară după ce a văzut exit-pollurile, când s-a întors şi a tunat împotriva oamenilor din presă care până atunci îl răsfăţaseră, când am văzut că n-are demnitatea să ţină un discurs de om învins ( un discurs bun, pe care-l puteţi citi aici, pe tolo.ro) şi când am văzut ce a făcut a doua zi, după un beep al lui Dinu Patriciu...m-am felicitat singură că nu am făcut prostia. Marea prostie de a-l vota...
Şi cu toate astea, mirajul de moment pe care l-a creat Crin Antonescu la sfârşitul campaniei m-a făcut să-l urmăresc necontenit în ultimele două zile de după vot. M-a făcut, culmea, să trăiesc un sentiment paradoxal. Da, m-a făcut să mă simt vinovată. Vinovată că, în ciuda faptului că nu l-am votat după o analiză la rece, aş fi vrut... şi era cât p'aci să-i dau votul meu.
Mă tot uit cum îl întreabă ziariştii de schimbarea de macaz. Cum de l-a putut înjura pe Geoană ca după aia să-l ia în braţe, cum tot ceea ce era în spatele lui Geoană era rău...Şi cum, brusc, nu mai e...Şi e senin...Senin, ca un Crin....Zâmbeşte, se încurcă uneori, şi-mi zice mie, ca cetăţean: care-i problema?
Cum care-i problema, stimabile domn Antonescu? Ia recitaţi aceste fraze....
-„ Pe Geoană nu are rost să îl luăm în considerare, pentru că nu a avut curaj să îşi depună candidatura singur, ci de mână cu Ion Iliescu.Nu îl întrebăm cine e jucător mare, cine e jucător mic, cine s-a dus cu bunicul să se înscrie, cine s-a dus singur, în ce clasă e domnul Geoană, că ştiu în ce clasă e şi în ce unitate este: în aceeaşi unitate cu domnul Băsescu, cu care primeşte ordin deodată”
-„Te întreb, Mircea Geoană, ce-ai făcut la Moscova? Te întreb, Geoană, dacă ruşii îţi finanţează campania... Vreau răspuns, îl aştept la televiziunile domnilor Vântu şi Voiculescu. (...) Ruşine, domnule Geoană! Dumneata i-ai învins până acum pe români nu cu mine, ci împreună cu Traian Băsescu, cu Viorel Hrebenciuc.“
- „Rog pe domnul Viorel Hrebenciuc, cu tot respectul, să-i dea voie domnului Mircea Geoană să vină şi Domnia sa la o confruntare. Nu poţi să fii preşedinte al României fără să doreşti să te confrunţi decât cu Traian Băsescu, iar când Traian Băsescu te invită, să fugi la Măcin. Să-i dea drumul o oră lui Mircea Geoană singur. Îl aducem acasă, garantăm!„
- „Am văzut acum câteva zile că viteazul nostru domn Mircea Geoană se plimbă liber prin curte, îi dăduseră drumul la joacă Hrebenciuc şi Vanghelie şi, umblând prin curte voios, a sărit pe gard şi l-a luat gura pe dinainte. A început să strige la Traian Băsescu, a început să latre la câinele cel mare şi a spus că vrea o confruntare în orice oraş universitar al tării, de exemplu, la Cluj.Spre ghinionul lui, câinele cel mare trecea pe uliţă şi l-a auzit şi a lătrat scurt: La Cluj, vino mâine! A ieşit gospodarul Viorel Hrebenciuc şi a luat iepuraşul de urechi şi i-a zis: «Treci în casă, că te mănâncă!» şi a plecat la Măcin şi i-a transmis lui Băsescu că a glumit, că nu acum, că altă dată“
- „Faptul că eu, în acelaşi timp, mă confrunt în această campanie electorală cu Mircea Geoană, cu PSD, sper că nu este greu de înţeles. Nu am nici un fel de obligaţie să trec sub tăcere minciunile pe care domnul Mircea Geoană ni le-a spus şi le-a spus tuturor românilor, n-am nici un fel de obligaţie să trec sub tăcere numele, oamenii, grupurile care se află în spatele lui Mircea Geoană şi care ar conduce România, de fapt, dacă Mircea Geoană ar ajunge preşedinte, pentru că nu am avut niciodată şi nu am cu Mircea Geoană şi cu PSD vreo alianţă“.
-Crin Antonescu: Dincolo de reproşuri, vreau să vă spun că pentru mine sunteţi un demagog.
Mircea Geoană: Domnule Antonescu, v-am menajat în campanie, dar acum săriţi calu’!
Crin Antonescu către Geoană: Care este salariul lui Ionuţ Costea, directorul de la Eximbank şi cumnatul dumneavoastră?
Geoană către Antonescu: Ce motive v-au determinat să intraţi într-o alianţă parlamentară conjuncturală cu PSD şi UDMR?
Antonescu: E nevoie câteodată de compromisuri.
Crin Antonescu: Salariul cumnatului domnului Geoană este de 900.000.000 de lei vechi pe lună. Nu aceasta e problema, că are salariul atât de mare faţă de un pensionar.
Crin Antonescu: Domnule Geoană, ne-aţi mâncat 20 de ani din viaţă şi mai vreţi încă 20. Când aţi venit la guvernare, aţi spus că alocaţi agriculturii 4%, aţi alocat 1,7%.
Crin Antonescu: Ajutaţi-mă să trec de Mircea Geoană în turul 2 pe 22 noiembrie! Nu mă trage nimeni de sfori, nu m-a ajutat nimeni să ajung până aici. M-am bătut şi suntem foarte aproape de victorie. Vă rog, pe 22 noiembrie, arătaţi-vă! Cred că suntem foarte mulţi. Doamne ajută!
- „Sunteţi un demagog, domnule Geoană!“
Şi mai recitaţi-le o dată şi încă o dată... în aceste zile. Cine-i marele demagog? Datorită acestor vorbe aveţi acum în buzunar voturile a două milioane de români.
Dar ce-mi spune mie, ca cetăţean, acum, Crin Antonescu...Îmi spune că la toate cele două milioane de speranţe s-a gândit el mai bine şi a decis ca să i le pună pe masă lui Mircea Geoană ca să fructifice un proiect. Un proiect care, în fapt, nu există, cu un premier de care m-am săturat, o iluzie împachetată, şi care nici măcar nu e în ţară...E în concediu, nu se sinchiseşte să vină, şi mai e şi neamţ...un neamţ puţin cam arogant.
Îmi vorbeşte despre un proiect care-l pune la braţ pe sărmanul Stavarache cu duşmanul lui de moarte, Viorel Hrebenciuc, pe Adriana Săftoiu de exemplu, cu Marian Vanghelie, un proiect care punea interlopii în fruntea ministerului de Interne . Un proiect pentru care era cât p'aci să-i dau votul meu.
Cine îi dă dreptul lui Antonescu să facă asta? Patriciu şi afacerile sale sau fosta angajată a lui Patriciu- Adina Vălean Antonescu? Cine îi dă dreptul să-şi bată joc de speranţa a două milioane de oameni care l-au ascultat şi s-au „arătat” pentru că nu l-au vrut nici pe Geoană, nici pe Băsescu ?
Eu cred că nimeni, nicicând, niciodată. Cred că aşa ceva pentru nimic în lume nu ai voie să faci.
Acum Crin s-a liniştit. E iar în vervă. E fericit, radiază chiar pentru că e iar pe televiziuni. I-a dat voturile lui Geoană, lui Hrebenciuc, lui Mitică Iliescu, lumii interlope, lui Vanghelie, lui Oprişan, lui Mazăre, lui Adrian Năstase...Şi să nu uit, unui mare gazetar, un adevărat exemplu pentru generaţiile viitoare din presă: Sorin Roşca Stănescu, un mare ziarist şantajist şi spăgar. O adevărată revoluţie a bunului- simţ!
Ce uită politicienii ăştia, de teapa lui Antoonescu, este că alea două milioane de oameni care contează, alea două milioane de oameni cu studii superioare, din marile oraşe, ăia care „s-au arătat” şi pentru care toţi se bat...ăia poate chiar nu sunt deloc tâmpiţi. Ăia nu îşi vor vinde votul că aşa vrea Dinu Patriciu, ăia au trăit şi pe vremea lui Adrian Năstase şi pe vremea lui Traian Băsescu şi cunosc vremurile astea foarte bine...Alea două milioane de capete nu sunt o afacere, un business, nu sunt vânzări anterioare, nu sunt de tranzacţionat, domnule Crin Antonescu!
Cel puţin, nu, nu al meu...Pentru nimeni. Niciodată. Nicicând.
Cu stimă vă anunţ pe această cale că, din cauza dumneavoastră, chiar mă voi duce să votez în turul doi.
De altfel, majoritatea oamenilor din presă pe care-i ştiu l-au votat, într-adevăr, pe simţitorul Crin Antonescu. A fost răsfăţatul lor, a fost protejatul lor şi poate că, şi de aceea, Crin chiar ajunsese să creadă că intră în turul doi. Cei mai pragmatici însă ştiau că Antonescu n-are în spate maşinăria de vot a lui Mircea Geoană şi nici pe cea a PDL, dar cu toate astea şi pragmaticii au vibrat şi i-au dat o şansă. L-au votat pentru că au sperat. Au sperat că vor fi mai mulţi. Mai mulţi care contează...Mai mulţi care, într-adevăr, pot schimba ceva în ţara asta..Toţi ăia mulţi au crezut în entuziasmul şi înflăcărarea lui.
Eu însă nu am făcut-o. Nu l-am votat până la urmă. N-am avut nici foarte mult timp pentru asta în ziua votării, ştiam că sunt cozi interminabile la secţia mea de vot, m-a enervat şi un liberal comunist – şef de secţie de votare ( care n-a lăsat televiziunea de stat spaniolă să relateze de la Jean Monnet) şi toată ziua am stat şi m-am gândit: dacă l-aş vota, mie, ca cetăţean, ce mi-a propus, de fapt, Crin Antonescu? Am căutat, am căutat şi am găsit doar vorbe, glume, figuri de stil şi legături cu diverşi oameni, legături care nu-l recomandau să fie preşedinte. Şi, în ultimul moment, am zis: Nu, Crin Antonescu e o iluzie. E doar o vorbă frumoasă, atent spusă...Crin Antonescu e în politică de 17 ani. Şi după 17 ani, acum vrea să fie preşedinte şi tot nu mi-a propus nimic.
Acum, nu ştiu cum se simt cei care i-au dat votul, cei care au crezut că e o speranţă, că e scânteia, dar în noaptea alegerilor, când l-am văzut că pleacă la ţigară după ce a văzut exit-pollurile, când s-a întors şi a tunat împotriva oamenilor din presă care până atunci îl răsfăţaseră, când am văzut că n-are demnitatea să ţină un discurs de om învins ( un discurs bun, pe care-l puteţi citi aici, pe tolo.ro) şi când am văzut ce a făcut a doua zi, după un beep al lui Dinu Patriciu...m-am felicitat singură că nu am făcut prostia. Marea prostie de a-l vota...
Şi cu toate astea, mirajul de moment pe care l-a creat Crin Antonescu la sfârşitul campaniei m-a făcut să-l urmăresc necontenit în ultimele două zile de după vot. M-a făcut, culmea, să trăiesc un sentiment paradoxal. Da, m-a făcut să mă simt vinovată. Vinovată că, în ciuda faptului că nu l-am votat după o analiză la rece, aş fi vrut... şi era cât p'aci să-i dau votul meu.
Mă tot uit cum îl întreabă ziariştii de schimbarea de macaz. Cum de l-a putut înjura pe Geoană ca după aia să-l ia în braţe, cum tot ceea ce era în spatele lui Geoană era rău...Şi cum, brusc, nu mai e...Şi e senin...Senin, ca un Crin....Zâmbeşte, se încurcă uneori, şi-mi zice mie, ca cetăţean: care-i problema?
Cum care-i problema, stimabile domn Antonescu? Ia recitaţi aceste fraze....
-„ Pe Geoană nu are rost să îl luăm în considerare, pentru că nu a avut curaj să îşi depună candidatura singur, ci de mână cu Ion Iliescu.Nu îl întrebăm cine e jucător mare, cine e jucător mic, cine s-a dus cu bunicul să se înscrie, cine s-a dus singur, în ce clasă e domnul Geoană, că ştiu în ce clasă e şi în ce unitate este: în aceeaşi unitate cu domnul Băsescu, cu care primeşte ordin deodată”
-„Te întreb, Mircea Geoană, ce-ai făcut la Moscova? Te întreb, Geoană, dacă ruşii îţi finanţează campania... Vreau răspuns, îl aştept la televiziunile domnilor Vântu şi Voiculescu. (...) Ruşine, domnule Geoană! Dumneata i-ai învins până acum pe români nu cu mine, ci împreună cu Traian Băsescu, cu Viorel Hrebenciuc.“
- „Rog pe domnul Viorel Hrebenciuc, cu tot respectul, să-i dea voie domnului Mircea Geoană să vină şi Domnia sa la o confruntare. Nu poţi să fii preşedinte al României fără să doreşti să te confrunţi decât cu Traian Băsescu, iar când Traian Băsescu te invită, să fugi la Măcin. Să-i dea drumul o oră lui Mircea Geoană singur. Îl aducem acasă, garantăm!„
- „Am văzut acum câteva zile că viteazul nostru domn Mircea Geoană se plimbă liber prin curte, îi dăduseră drumul la joacă Hrebenciuc şi Vanghelie şi, umblând prin curte voios, a sărit pe gard şi l-a luat gura pe dinainte. A început să strige la Traian Băsescu, a început să latre la câinele cel mare şi a spus că vrea o confruntare în orice oraş universitar al tării, de exemplu, la Cluj.Spre ghinionul lui, câinele cel mare trecea pe uliţă şi l-a auzit şi a lătrat scurt: La Cluj, vino mâine! A ieşit gospodarul Viorel Hrebenciuc şi a luat iepuraşul de urechi şi i-a zis: «Treci în casă, că te mănâncă!» şi a plecat la Măcin şi i-a transmis lui Băsescu că a glumit, că nu acum, că altă dată“
- „Faptul că eu, în acelaşi timp, mă confrunt în această campanie electorală cu Mircea Geoană, cu PSD, sper că nu este greu de înţeles. Nu am nici un fel de obligaţie să trec sub tăcere minciunile pe care domnul Mircea Geoană ni le-a spus şi le-a spus tuturor românilor, n-am nici un fel de obligaţie să trec sub tăcere numele, oamenii, grupurile care se află în spatele lui Mircea Geoană şi care ar conduce România, de fapt, dacă Mircea Geoană ar ajunge preşedinte, pentru că nu am avut niciodată şi nu am cu Mircea Geoană şi cu PSD vreo alianţă“.
-Crin Antonescu: Dincolo de reproşuri, vreau să vă spun că pentru mine sunteţi un demagog.
Mircea Geoană: Domnule Antonescu, v-am menajat în campanie, dar acum săriţi calu’!
Crin Antonescu către Geoană: Care este salariul lui Ionuţ Costea, directorul de la Eximbank şi cumnatul dumneavoastră?
Geoană către Antonescu: Ce motive v-au determinat să intraţi într-o alianţă parlamentară conjuncturală cu PSD şi UDMR?
Antonescu: E nevoie câteodată de compromisuri.
Crin Antonescu: Salariul cumnatului domnului Geoană este de 900.000.000 de lei vechi pe lună. Nu aceasta e problema, că are salariul atât de mare faţă de un pensionar.
Crin Antonescu: Domnule Geoană, ne-aţi mâncat 20 de ani din viaţă şi mai vreţi încă 20. Când aţi venit la guvernare, aţi spus că alocaţi agriculturii 4%, aţi alocat 1,7%.
Crin Antonescu: Ajutaţi-mă să trec de Mircea Geoană în turul 2 pe 22 noiembrie! Nu mă trage nimeni de sfori, nu m-a ajutat nimeni să ajung până aici. M-am bătut şi suntem foarte aproape de victorie. Vă rog, pe 22 noiembrie, arătaţi-vă! Cred că suntem foarte mulţi. Doamne ajută!
- „Sunteţi un demagog, domnule Geoană!“
Şi mai recitaţi-le o dată şi încă o dată... în aceste zile. Cine-i marele demagog? Datorită acestor vorbe aveţi acum în buzunar voturile a două milioane de români.
Dar ce-mi spune mie, ca cetăţean, acum, Crin Antonescu...Îmi spune că la toate cele două milioane de speranţe s-a gândit el mai bine şi a decis ca să i le pună pe masă lui Mircea Geoană ca să fructifice un proiect. Un proiect care, în fapt, nu există, cu un premier de care m-am săturat, o iluzie împachetată, şi care nici măcar nu e în ţară...E în concediu, nu se sinchiseşte să vină, şi mai e şi neamţ...un neamţ puţin cam arogant.
Îmi vorbeşte despre un proiect care-l pune la braţ pe sărmanul Stavarache cu duşmanul lui de moarte, Viorel Hrebenciuc, pe Adriana Săftoiu de exemplu, cu Marian Vanghelie, un proiect care punea interlopii în fruntea ministerului de Interne . Un proiect pentru care era cât p'aci să-i dau votul meu.
Cine îi dă dreptul lui Antonescu să facă asta? Patriciu şi afacerile sale sau fosta angajată a lui Patriciu- Adina Vălean Antonescu? Cine îi dă dreptul să-şi bată joc de speranţa a două milioane de oameni care l-au ascultat şi s-au „arătat” pentru că nu l-au vrut nici pe Geoană, nici pe Băsescu ?
Eu cred că nimeni, nicicând, niciodată. Cred că aşa ceva pentru nimic în lume nu ai voie să faci.
Acum Crin s-a liniştit. E iar în vervă. E fericit, radiază chiar pentru că e iar pe televiziuni. I-a dat voturile lui Geoană, lui Hrebenciuc, lui Mitică Iliescu, lumii interlope, lui Vanghelie, lui Oprişan, lui Mazăre, lui Adrian Năstase...Şi să nu uit, unui mare gazetar, un adevărat exemplu pentru generaţiile viitoare din presă: Sorin Roşca Stănescu, un mare ziarist şantajist şi spăgar. O adevărată revoluţie a bunului- simţ!
Ce uită politicienii ăştia, de teapa lui Antoonescu, este că alea două milioane de oameni care contează, alea două milioane de oameni cu studii superioare, din marile oraşe, ăia care „s-au arătat” şi pentru care toţi se bat...ăia poate chiar nu sunt deloc tâmpiţi. Ăia nu îşi vor vinde votul că aşa vrea Dinu Patriciu, ăia au trăit şi pe vremea lui Adrian Năstase şi pe vremea lui Traian Băsescu şi cunosc vremurile astea foarte bine...Alea două milioane de capete nu sunt o afacere, un business, nu sunt vânzări anterioare, nu sunt de tranzacţionat, domnule Crin Antonescu!
Cel puţin, nu, nu al meu...Pentru nimeni. Niciodată. Nicicând.
Cu stimă vă anunţ pe această cale că, din cauza dumneavoastră, chiar mă voi duce să votez în turul doi.
sâmbătă, noiembrie 21, 2009
Ultimele minciunele din primul tur
PRIMA. Am auzit explicaţiile susţinătorilor lui Mircea Geoană din presă (bineînţeles, susţinători neoficiali) despre bizareria emanată de candidatul PSD în legătură cu celebra sa soacră, bizarerie ce a rupt filmul aplauzelor la scenă deschisă şi chiar câteva sinapse în rândul staffului PSD. Nu reiau explicaţiile pentru că, în opinia mea, nu sunt fundamentate pe nicio dovadă, ci le rezum. Marii susţinători spun că, de fapt, Geoană ar fi făcut un apropo subtil şi nereuşit la soacra principalului său contracandidat (nu Crin Antonescu). Restul se deduce...presupun.
Mie mi se pare că, din contră, povestea e puţin cam pe invers. Şi, în disperare de cauză, se încearcă iar ascunderea rahatului sub preş. Nu trebuie să trăieşti pe Lună ca să nu ştii că Mircea Geoană e un specialist în gafe (nu singurul, e adevărat). Gafele lui sunt spontane, de obicei (ceva de genul "gura păcătosului adevăr grăieşte"). Şi, de asemenea, cred nu trebuie să fi fost până acum într-o altă galaxie ca să nu ştii că soacra, celebra soacră, acea celebră mamă-soacră, este un fel de guru pentru liderul PSD.
Am citit azi, din întâmplare, suplimentele Caţavencu cu primii patru candidaţi la Preşedinţie. Sunt haioase, interesante, dar pline şi de minciuni din partea candidaţilor, evident. Le puteţi citi, aici. Iar ce m-a determinat să scriu însă acest post este o altă declaraţie cel puţin bizară de care mi-am amintit o dată cu lectura şi care, într-adevăr, a fost emanată tot de Geoană acum ceva timp.
"Mie nu mi-e frică decât de Dumnezeu și de mama-soacră!", spunea liderul principalului partid de Opoziţie. Imediat, Gândul a făcut atunci un interviu cu mama-soacră (aici). Şi mă gândeam şi atunci, ca şi acum, cam cât de "nesemnificativă" trebuie să fie mama soacră în viaţa şi, uneori, deciziile liderului PSD. Dacă nu mă înşel, cred că e prima mare mamă-soacră din politica românească care a dat şi interviuri. Cam în această cheie cred eu că poate fi explicată şocanta mărturisire făcută aseară de Geoană, în timpul unei confruntări la care se uitau nu mai puţin de 4 milioane de telespectatori.
Dacă nici atunci nu şi-a putut lua gândul de la ea, dacă ăsta a fost singurul lucru care i-a sclipit în minte, dacă asta-i cea mai bună faptă a unui candidat de finală la Preşedinţie înseamnă că...suntem cam pierduţi dacă ţara asta a putut da doar asemenea politicieni.
A DOUA. Am urmărit azi interviul dat de Traian Băsescu lui Andrei Gheorghe, ca de altfel şi Cătălin Tolontan care a analizat exact ce trebuia din el.
“Eu îngădui libertatea presei şi o să o îngădui şi în următorul mandat”- a fost prima afirmaţie halucinantă spusă de Traian Băsescu. De parcă libertatea, fie şi cea a presei, ar fi un lucru ce ţine de îngăduinţă. De îngăduinţa unei singure persoane. Să cerem voie, o mică permisiune să fim liberi. Uluitor...de fascinant!
Şi nu e doar atât. A doua afirmaţie a candidatului se referă la moguli. Gheorghe întreabă: “Sârbu de la ProTV e mogulul bun?”. “Sârbu e un pro-occidental. Sârbu a fost echidistant şi s-a ţinut departe de politică”, răspunde Traian Băsescu. What??? O fi el pro-occidental ca de altfel toţi mogulii şi oamenii sănătoşi la cap din această ţară, dar numai monumentul echidistanţei şi la mare departe de politică n-a fost. O ştie toată breasla, o ştie foarte bine chiar şi Traian Băsescu ( care, ca să dau numai un mic exemplu, atunci când era la Primărie, nu numai că era interzis de la difuzarea pe Protv, era interzisă orice filmare cu el). Dar deh, atunci când eşti într-o asemenea campanie, n-ai nevoie de duşmani, ci de prieteni. Mai bine tăcea..Sau mai bine nu spunea nimic. Pe scurt, dacă tăcea, filozof rămânea...
Mie mi se pare că, din contră, povestea e puţin cam pe invers. Şi, în disperare de cauză, se încearcă iar ascunderea rahatului sub preş. Nu trebuie să trăieşti pe Lună ca să nu ştii că Mircea Geoană e un specialist în gafe (nu singurul, e adevărat). Gafele lui sunt spontane, de obicei (ceva de genul "gura păcătosului adevăr grăieşte"). Şi, de asemenea, cred nu trebuie să fi fost până acum într-o altă galaxie ca să nu ştii că soacra, celebra soacră, acea celebră mamă-soacră, este un fel de guru pentru liderul PSD.
Am citit azi, din întâmplare, suplimentele Caţavencu cu primii patru candidaţi la Preşedinţie. Sunt haioase, interesante, dar pline şi de minciuni din partea candidaţilor, evident. Le puteţi citi, aici. Iar ce m-a determinat să scriu însă acest post este o altă declaraţie cel puţin bizară de care mi-am amintit o dată cu lectura şi care, într-adevăr, a fost emanată tot de Geoană acum ceva timp.
"Mie nu mi-e frică decât de Dumnezeu și de mama-soacră!", spunea liderul principalului partid de Opoziţie. Imediat, Gândul a făcut atunci un interviu cu mama-soacră (aici). Şi mă gândeam şi atunci, ca şi acum, cam cât de "nesemnificativă" trebuie să fie mama soacră în viaţa şi, uneori, deciziile liderului PSD. Dacă nu mă înşel, cred că e prima mare mamă-soacră din politica românească care a dat şi interviuri. Cam în această cheie cred eu că poate fi explicată şocanta mărturisire făcută aseară de Geoană, în timpul unei confruntări la care se uitau nu mai puţin de 4 milioane de telespectatori.
Dacă nici atunci nu şi-a putut lua gândul de la ea, dacă ăsta a fost singurul lucru care i-a sclipit în minte, dacă asta-i cea mai bună faptă a unui candidat de finală la Preşedinţie înseamnă că...suntem cam pierduţi dacă ţara asta a putut da doar asemenea politicieni.
A DOUA. Am urmărit azi interviul dat de Traian Băsescu lui Andrei Gheorghe, ca de altfel şi Cătălin Tolontan care a analizat exact ce trebuia din el.
“Eu îngădui libertatea presei şi o să o îngădui şi în următorul mandat”- a fost prima afirmaţie halucinantă spusă de Traian Băsescu. De parcă libertatea, fie şi cea a presei, ar fi un lucru ce ţine de îngăduinţă. De îngăduinţa unei singure persoane. Să cerem voie, o mică permisiune să fim liberi. Uluitor...de fascinant!
Şi nu e doar atât. A doua afirmaţie a candidatului se referă la moguli. Gheorghe întreabă: “Sârbu de la ProTV e mogulul bun?”. “Sârbu e un pro-occidental. Sârbu a fost echidistant şi s-a ţinut departe de politică”, răspunde Traian Băsescu. What??? O fi el pro-occidental ca de altfel toţi mogulii şi oamenii sănătoşi la cap din această ţară, dar numai monumentul echidistanţei şi la mare departe de politică n-a fost. O ştie toată breasla, o ştie foarte bine chiar şi Traian Băsescu ( care, ca să dau numai un mic exemplu, atunci când era la Primărie, nu numai că era interzis de la difuzarea pe Protv, era interzisă orice filmare cu el). Dar deh, atunci când eşti într-o asemenea campanie, n-ai nevoie de duşmani, ci de prieteni. Mai bine tăcea..Sau mai bine nu spunea nimic. Pe scurt, dacă tăcea, filozof rămânea...
Trei moguli: 2.520.000 de telespectatori (urban)
Pe slotul 15-54 urban, a condus Antena 3, urmată de TVR 1 şi Realitatea TV. Vârf de audienţă 5,7-5,8 rating. Pe slotul all urban, a condus Realitatea TV, urmată de Antena 3 şi TVR 1. Vârf de audienţă 7,8 rating. La un rating mediu de 7 puncte, înseamnă că NUMAI cele trei canale au strâns împreună, în faţa televizoarelor, în jur de 2.520.000 de telespectatori. E ceva, nu? Şi nu adaug aici nici măcar spectatorii online, dezbaterea de ieri find transmisă live şi pe mai multe siteuri ale unor ziare importante şi nu numai.
Update. Dezbaterea a mai fost transmisă de B1 TV, OTV, Naţional TV şi Etno. Cu cele 4 posturi, care,oricum, n-au depăşit 1,1-1,2 vârf de audienţă, se fac aproape 2,6 milioane de telespectatori. Să mai fi fost şi 1,5 milioane de români ce s-au uitat, în rural...Şi aşa ajungem la 4,1 telespectatori ai showului, cum zice Obae.
Update. Dezbaterea a mai fost transmisă de B1 TV, OTV, Naţional TV şi Etno. Cu cele 4 posturi, care,oricum, n-au depăşit 1,1-1,2 vârf de audienţă, se fac aproape 2,6 milioane de telespectatori. Să mai fi fost şi 1,5 milioane de români ce s-au uitat, în rural...Şi aşa ajungem la 4,1 telespectatori ai showului, cum zice Obae.
Confruntarea. Aşa cum am văzut-o eu.
Locul 1. Crin Antonescu:
Puncte forte: Cel mai bun în replici, cel mai relaxat dintre cei trei, câteva fraze remarcabile:
“Constituţie avem. De un preşedinte mai avem nevoie”. Cel mai bun mesaj de final: „Arătaţi-vă! Ajutaţi-mă să trec de Mircea Geoană în primul tur, ca să-l învingem pe Traian Băsescu în turul doi (...) Vă rog, arătaţi-vă! Cred că suntem foarte mulţi... ”.
Puncte slabe: Puţin cam agresiv dar nu l-a atacat suficient pe Mircea Geoană, destul cât să suplinească lipsa maşinăriei unui partid care să-l ducă în turul doi. Iar la capitolul program, oferta: mai slab decat Basescu, mai bun decat Geoana. Măcar nu învaţă totul pe de rost. La chiulul din Parlament- nu are nici acum un răspuns.
Sustinatori:
Puncte forte: l-a adus pe Tariceanu in sală. Şi nu oricum, cu papion...european, deh.
Puncte slabe: Adina Valean imi dă imaginea creepy a Danei Năstase. Nu e blondă cu meşe, nu poartă pampoane şi n-are ciorapi albi, e adevărat.
Locul 2. Traian Băsescu.
Puncte forte: Cel mai bun pe program, oferta, cel mai aplicat ca replică, cel care a respectat cel mai bine o strategie surprinzatoare pentru multi. Strategia non-combat. Îşi conservă upercuturile pentru turul doi. Şi-a camuflat destul de bine un anume defect şi mă refer exclusiv aici la impresia artistica. Defectul nu il mentionez, dar daca nu l-ar fi acoperit, ar fi fost, cu siguranta, intens speculat.
Cel mai sincer răspuns: “Model de preşedinte? Eu.”
Cel mai bun reper moral :”Soţia mea”.
Puncte slabe: Cel mai nervos dintre cei trei, destul de obosit, a incercat cu greu sa-si stapaneasca agresivitatea binecunoscuta, mimica l-a tradat deseori. Greseli: dosarele...vraful flota, răspunsul cu telefoanele, marota mogulilor şi coaliţia Grivco. De ultimele două eu m-am săturat. Nucleul lui dur se pare că nu...
Sustinatori:
Puncte forte: Maria Băsescu. Mimica doamnei, distinsă şi împovărată deopotrivă, adevărată, neprelucrată, pură 100%... cred că spune totul despre candidat. Este assetul cel mai de preţ al candidatului în această campanie. Se pare că şi echipa de campanie a realizat.
Puncte slabe: Minciuna exprimată prin ascunderea cadavrelor politice în dulap. Elena Udrea, Emil Boc, Ghiţă Falcă...Şi nu mai enumăr. Strategia asta mi se pare cel puţin o lipsă de respect faţă de electorat. Nu a fost uitat însă Honorius Prigoană. Totuşi, cocalarii cred că puteau lipsi.
Info:
Redare aproximativă din emisiunea de la B1. Dialog Ion Cristoiu- Traian Băsescu:
„De ce n-a venit Elena Udrea?
Din foarte mult bun simt.Am sunat-o si am intrebat-o dupa aia de ce n-a venit si mi-a zis ca toate camerele ar fi stat pe ea, cand nu vorbesc eu. N-a vrut sa repete experienta de la Cluj.”
Locul 3. Mircea Geoană.
Puncte forte: unul singur- a rezistat.
Puncte slabe: fals, artificial, imitat, contrafăcut, cu trac. Nicio frază memorabilă, puternică. Program greoi, recitat, de neînţeles pentru publicul larg...Fixuri: pensionarii, salariile... Gafă: Modelul moral – Patriarhul Daniel, citatele cu Sfântul Ioan Gură de Aur. Gafa colosală: cea mai bună faptă: „Nu am dat-o pe soacră-mea afara din casă”. Nu are replică la Ionuţ Costea ( cumnatul). Şi nici la Margareta Costea ( soacraaa). Pe politica lui externă n-a excelat , iar florile lui Ponta de la final şi pupicul cu Mihaela mi s-au părut puţin cam mult teatru ieftin, în stil româno-american, bineînţeles. Asta pentru cine-l cunoaşte pe candidat. A, şi să nu uit.. de isteriile de la final, de după ieşirea din sală. Cred că Geoană, de fapt, se aplauda pe el însuşi...că repet..a rezistat.
Sustinatori:
Puncte forte: niciunul notabil.
Puncte slabe: Aceeaşi minciună ca şi la Traian Băsescu...Ascunderea cadavrelor politice sub preş. Hrebenciuc, Vanghelie, Mitică Iliescu, Adrian Năstase......Şi nici aici nu mai enumăr. Ar fi fost cel mai corect faţă de electorat ca măcar Ion Iliescu să fie acolo, în sală. Pentru că fostul preşedinte este istoria şi catalizatorul nucleului dur al partidului care-l are, acum, pe Mircea Geoană drept candidat.
Cine mi-a plăcut cel mai mult? Indiscutabil, doamna Maria Băsescu.
Cine mi-a displăcut? Mircea Geoană, Adina Vălean şi Honorius Prigoană.
Ce m-a enervat? Bileţelele şi smsurile Mihaelei Geoană. Şi mesajele Robertei Anastase. Prima cred că vorbea cu celebra mamă. Iar a doua cu iubitul, care a aşteptat-o la final, pe scări.
Ce m-a distrat cel mai mult? Soacra, categoooric.
Cine a avut glonţul de argint? Niciunul. Remember 2004. Gloanţele de argint vin abia în turul doi...
P. S. Bilă albă pentru SPP că nu s-a băgat.
So, enjoy!
Gafa monumentală.
Mesajul.
Reperul moral.
Modelul prezidential. Eu!
Puncte forte: Cel mai bun în replici, cel mai relaxat dintre cei trei, câteva fraze remarcabile:
“Constituţie avem. De un preşedinte mai avem nevoie”. Cel mai bun mesaj de final: „Arătaţi-vă! Ajutaţi-mă să trec de Mircea Geoană în primul tur, ca să-l învingem pe Traian Băsescu în turul doi (...) Vă rog, arătaţi-vă! Cred că suntem foarte mulţi... ”.
Puncte slabe: Puţin cam agresiv dar nu l-a atacat suficient pe Mircea Geoană, destul cât să suplinească lipsa maşinăriei unui partid care să-l ducă în turul doi. Iar la capitolul program, oferta: mai slab decat Basescu, mai bun decat Geoana. Măcar nu învaţă totul pe de rost. La chiulul din Parlament- nu are nici acum un răspuns.
Sustinatori:
Puncte forte: l-a adus pe Tariceanu in sală. Şi nu oricum, cu papion...european, deh.
Puncte slabe: Adina Valean imi dă imaginea creepy a Danei Năstase. Nu e blondă cu meşe, nu poartă pampoane şi n-are ciorapi albi, e adevărat.
Locul 2. Traian Băsescu.
Puncte forte: Cel mai bun pe program, oferta, cel mai aplicat ca replică, cel care a respectat cel mai bine o strategie surprinzatoare pentru multi. Strategia non-combat. Îşi conservă upercuturile pentru turul doi. Şi-a camuflat destul de bine un anume defect şi mă refer exclusiv aici la impresia artistica. Defectul nu il mentionez, dar daca nu l-ar fi acoperit, ar fi fost, cu siguranta, intens speculat.
Cel mai sincer răspuns: “Model de preşedinte? Eu.”
Cel mai bun reper moral :”Soţia mea”.
Puncte slabe: Cel mai nervos dintre cei trei, destul de obosit, a incercat cu greu sa-si stapaneasca agresivitatea binecunoscuta, mimica l-a tradat deseori. Greseli: dosarele...vraful flota, răspunsul cu telefoanele, marota mogulilor şi coaliţia Grivco. De ultimele două eu m-am săturat. Nucleul lui dur se pare că nu...
Sustinatori:
Puncte forte: Maria Băsescu. Mimica doamnei, distinsă şi împovărată deopotrivă, adevărată, neprelucrată, pură 100%... cred că spune totul despre candidat. Este assetul cel mai de preţ al candidatului în această campanie. Se pare că şi echipa de campanie a realizat.
Puncte slabe: Minciuna exprimată prin ascunderea cadavrelor politice în dulap. Elena Udrea, Emil Boc, Ghiţă Falcă...Şi nu mai enumăr. Strategia asta mi se pare cel puţin o lipsă de respect faţă de electorat. Nu a fost uitat însă Honorius Prigoană. Totuşi, cocalarii cred că puteau lipsi.
Info:
Redare aproximativă din emisiunea de la B1. Dialog Ion Cristoiu- Traian Băsescu:
„De ce n-a venit Elena Udrea?
Din foarte mult bun simt.Am sunat-o si am intrebat-o dupa aia de ce n-a venit si mi-a zis ca toate camerele ar fi stat pe ea, cand nu vorbesc eu. N-a vrut sa repete experienta de la Cluj.”
Locul 3. Mircea Geoană.
Puncte forte: unul singur- a rezistat.
Puncte slabe: fals, artificial, imitat, contrafăcut, cu trac. Nicio frază memorabilă, puternică. Program greoi, recitat, de neînţeles pentru publicul larg...Fixuri: pensionarii, salariile... Gafă: Modelul moral – Patriarhul Daniel, citatele cu Sfântul Ioan Gură de Aur. Gafa colosală: cea mai bună faptă: „Nu am dat-o pe soacră-mea afara din casă”. Nu are replică la Ionuţ Costea ( cumnatul). Şi nici la Margareta Costea ( soacraaa). Pe politica lui externă n-a excelat , iar florile lui Ponta de la final şi pupicul cu Mihaela mi s-au părut puţin cam mult teatru ieftin, în stil româno-american, bineînţeles. Asta pentru cine-l cunoaşte pe candidat. A, şi să nu uit.. de isteriile de la final, de după ieşirea din sală. Cred că Geoană, de fapt, se aplauda pe el însuşi...că repet..a rezistat.
Sustinatori:
Puncte forte: niciunul notabil.
Puncte slabe: Aceeaşi minciună ca şi la Traian Băsescu...Ascunderea cadavrelor politice sub preş. Hrebenciuc, Vanghelie, Mitică Iliescu, Adrian Năstase......Şi nici aici nu mai enumăr. Ar fi fost cel mai corect faţă de electorat ca măcar Ion Iliescu să fie acolo, în sală. Pentru că fostul preşedinte este istoria şi catalizatorul nucleului dur al partidului care-l are, acum, pe Mircea Geoană drept candidat.
Cine mi-a plăcut cel mai mult? Indiscutabil, doamna Maria Băsescu.
Cine mi-a displăcut? Mircea Geoană, Adina Vălean şi Honorius Prigoană.
Ce m-a enervat? Bileţelele şi smsurile Mihaelei Geoană. Şi mesajele Robertei Anastase. Prima cred că vorbea cu celebra mamă. Iar a doua cu iubitul, care a aşteptat-o la final, pe scări.
Ce m-a distrat cel mai mult? Soacra, categoooric.
Cine a avut glonţul de argint? Niciunul. Remember 2004. Gloanţele de argint vin abia în turul doi...
P. S. Bilă albă pentru SPP că nu s-a băgat.
So, enjoy!
Gafa monumentală.
Mesajul.
Reperul moral.
Modelul prezidential. Eu!
marți, noiembrie 10, 2009
Gata!
Ieri am zis, azi am făcut-o. N-am mai pus mâna, n-am mai tastat, n-am mai încărcat, descărcat, arat, semănat, cumpărat haine, vândut vaci,elefanţi, lebede, raţe, cai, cules pomi, făcut diverse feluri de mâncare, servit clienţii, curăţat acvariul, cumpărat peşti...Gata! Povestea Farmville, Cafe World, Sorority Life şi Happy Aquarium s-a terminat. Devenise aproape dependenţă, mănca timp, ore în şir din noapte chiar, în ciuda faptului ca mă relaxa. Important este că s-a terminat. E până la urmă o chestie de voinţă, nu? Şi, cu certitudine, e o mare pierdere de timp. Ne putem relaxa şi cu un film...bun.
P.S. Am ascultat şi eu pe Reporter Virtual şi am şi citit pe blogul lui Dan Andronic înregistrarea discuţiei dintre SRS, Bogdan Chireac şi Cătălin Macovei. Jenant, penibil, grotesc, penal. Şi mai găsesc destule adjective dacă mă gândesc. Din punctul meu de vedere este foarte clar. Oameni ca SRS şi Bogdan Chireac n-au ce să mai caute în lumea asta a presei. Dacă e s-o spun pe bune, cred ca n-au avut niciodata ce sa caute cu adevarat. Oricum, mie mi-e ruşine că fac parte din aceeaşi breaslă cu ei. Şi mă gândesc că poate a venit vremea ca generaţia asta de baronaşi, ahtiată după averi, case, conturi în ţară sau pe alte meleaguri, contracte cu STS, jenanţi ofiţeri de informaţii cu paravan de mari formatori de opinie, generaţia asta expirată din toate punctele de vedere, poate a venit vremea să se retragă. În vilele lor, la Nisa lor, în iahturile lor, în adevăratele lor firme...de interceptări. Să ne cam lase. Peste o lună şi un pic intrăm în 2010. Cred că vremea lor a cam trecut. Demult...
P.S. Am ascultat şi eu pe Reporter Virtual şi am şi citit pe blogul lui Dan Andronic înregistrarea discuţiei dintre SRS, Bogdan Chireac şi Cătălin Macovei. Jenant, penibil, grotesc, penal. Şi mai găsesc destule adjective dacă mă gândesc. Din punctul meu de vedere este foarte clar. Oameni ca SRS şi Bogdan Chireac n-au ce să mai caute în lumea asta a presei. Dacă e s-o spun pe bune, cred ca n-au avut niciodata ce sa caute cu adevarat. Oricum, mie mi-e ruşine că fac parte din aceeaşi breaslă cu ei. Şi mă gândesc că poate a venit vremea ca generaţia asta de baronaşi, ahtiată după averi, case, conturi în ţară sau pe alte meleaguri, contracte cu STS, jenanţi ofiţeri de informaţii cu paravan de mari formatori de opinie, generaţia asta expirată din toate punctele de vedere, poate a venit vremea să se retragă. În vilele lor, la Nisa lor, în iahturile lor, în adevăratele lor firme...de interceptări. Să ne cam lase. Peste o lună şi un pic intrăm în 2010. Cred că vremea lor a cam trecut. Demult...
luni, noiembrie 09, 2009
2 saptamani
Mai sunt doua saptamani pana la primul tur si...
Sorin Oprescu se plimba, in continuare, prin toata tara , cu un mash in spatele lui si face conferinte de presa. Aceleasi vorbe, aceleasi mistocareli...Nimic. La fel de bine, putea sa stea intr-o camera, la Primarie, si sa faca, tot zilnic, declaratii de presa la aceeasi ora. Era fix acelasi lucru. Adica nimic.
Mircea Geoana cutreiera si el tara, si ii transmite lui Basescu mesaje de la sute de kilometri distanta. A, si mai zice ca Basescu e rau,rau,rau. Si cam atat. Macar n-a mai trimis romani in cosmos si n-a mai vorbit cu NASA. Macar atat...
Crin Antonescu umbla prin tara, cand are chef. Cica promoveaza Romania bunului simt. In timp ce Orban, cel slobod la gura, declara senin: "Pe Traian Băsescu îl votează alcoolicii, ţiganii şi prostituatele, deşi mă îndoiesc că prostituatele l-ar vota". Pana acum, chiar Orban i-a facut cel mai mare deserviciu electoral candidatului Antonescu. Asta daca mai avea nevoie de inca unul...
Traian Basescu deja nu mai are voce, dar se incapataneaza sa vorbeasca in mitinguri regionale. Spune si el aceleasi lucruri pe care le stim cu totii. Iar la Cetate, nu i-a dat microfonul lui Dinescu si nici nu s-a dus la el la masa plina de sarmale de gasca. Si bine a facut.
Una peste alta, mai sunt doua saptamani pana pe 22 noiembrie si niciun candidat la Presedintie nu si-a prezentat un program, o oferta...Pana acum doar au vorbit. Si nu ne-au spus nimic. Geoana, Antonescu, Oprescu si restul analistilor de casa se concentreaza sa-l descrie in fel si chip pe Basescu, iar Basescu pe coalitia toxica „Geoana, Antonescu, Iliescu, Vanghele, Hrebenciuc si moguli”.
Deci... cum sa-i votam cand ei ne propun NIMIC?
Sorin Oprescu se plimba, in continuare, prin toata tara , cu un mash in spatele lui si face conferinte de presa. Aceleasi vorbe, aceleasi mistocareli...Nimic. La fel de bine, putea sa stea intr-o camera, la Primarie, si sa faca, tot zilnic, declaratii de presa la aceeasi ora. Era fix acelasi lucru. Adica nimic.
Mircea Geoana cutreiera si el tara, si ii transmite lui Basescu mesaje de la sute de kilometri distanta. A, si mai zice ca Basescu e rau,rau,rau. Si cam atat. Macar n-a mai trimis romani in cosmos si n-a mai vorbit cu NASA. Macar atat...
Crin Antonescu umbla prin tara, cand are chef. Cica promoveaza Romania bunului simt. In timp ce Orban, cel slobod la gura, declara senin: "Pe Traian Băsescu îl votează alcoolicii, ţiganii şi prostituatele, deşi mă îndoiesc că prostituatele l-ar vota". Pana acum, chiar Orban i-a facut cel mai mare deserviciu electoral candidatului Antonescu. Asta daca mai avea nevoie de inca unul...
Traian Basescu deja nu mai are voce, dar se incapataneaza sa vorbeasca in mitinguri regionale. Spune si el aceleasi lucruri pe care le stim cu totii. Iar la Cetate, nu i-a dat microfonul lui Dinescu si nici nu s-a dus la el la masa plina de sarmale de gasca. Si bine a facut.
Una peste alta, mai sunt doua saptamani pana pe 22 noiembrie si niciun candidat la Presedintie nu si-a prezentat un program, o oferta...Pana acum doar au vorbit. Si nu ne-au spus nimic. Geoana, Antonescu, Oprescu si restul analistilor de casa se concentreaza sa-l descrie in fel si chip pe Basescu, iar Basescu pe coalitia toxica „Geoana, Antonescu, Iliescu, Vanghele, Hrebenciuc si moguli”.
Deci... cum sa-i votam cand ei ne propun NIMIC?
vineri, noiembrie 06, 2009
"Nu, domnul Turcescu. Seman cu doamna Udrea la telefon?"
Marturisesc. Ma uit in fiecare seara la Mircea Badea. E genial. E singurul moderator, om de televiziune, showman care, dupa o zi intreaga de nebunie, ma face sa rad cu lacrimi. Ma destinde. Ma relaxeaza. Si in seara asta, din nou a fost in forma. Badea are perfecta dreptate. Asa ceva in Romania, nici ca nu mai exista. Ascultati-o! La "Romania vorbeste", moderata de Robert Turcescu. Zic... Romania sa taca. Vorbeste Udrea. Elena Udrea. O mare admiratoare....
România vorbeşte - Robert Turcescu şi presupusa Elena Udrea
Asculta mai multe audio Politica
România vorbeşte - Robert Turcescu şi presupusa Elena Udrea
Asculta mai multe audio Politica
Abonați-vă la:
Postări (Atom)