Vlad mi-a dat leapsa Revolutiei. O leapsa care, trebuie sa recunosc, m-a pus putin pe ganduri. Si care m-a facut sa-mi amintesc... Si sa-mi dau seama ca nu mai stiu unde e cartea mea de versuri "Intâmplări de pe strada mea"- a Anei Blandiana, cu Motanul Arpagic.
Se intampla prin 1988 cred. Aveam 10 ani. Si mama, cea care in fiecare zi imi aducea cate o carte, mi-a adus si versurile pentru copii cu Motanul. Arpagic. Ma indragostisem de poezia aia. Chit ca aflasem, dupa citiri repetate in casa, ca e vorba de Ceausescu. Mi-l imaginam in fel si chip pe Arpagic. Reusisem sa invat chiar si poezia pe dinafara. Si cand mai uitam cate ceva, o cautam sa ma verific. Si ma enervam brusc. Mereu n-o gaseam. De ce? Mama o lua la serviciu. S-o traga la xerox.
La Revolutie aveam, logic, 11 ani. Stateam la curte, la bunici. Undeva in Ploiesti. Si mai stiu ca inainte de ziua de 22, capatasem brusc o pasiune. Ascultam Europa Libera. Bunica ma tot intreba ce se mai aude, unchii la fel ( ei nu ascultau) si seara ma duceam in vizita cu bunica la familion si povesteam. Eu ce intelesesem, bunica ce intelegea de la mine. Mereu, dupa vizite, mesajul era acelasi: "Sorina, sa nu spui la nimeni ca noi ascultam Europa Libera".
Totul a mers snur. Pana intr-o seara. Cand, suparata pe bunica, am inceput sa strig cat ma tineau plamanii, aproape de miezul noptii, in curtea luuunga si mare, in fata careia era chiar statia de autobuz: " Eu ascult Europa Liberaaaaaaaa. Ati auzit? Europa Libera. Eu ascult Europaaaaa Liberaaaa!!". " Tuturel, nu mai striga! Te rog Tuturel!". Eu, Tuturel, nimic. Strigam sa auda toata lumea. Aflasem de Tokes, episcopul reformat, preotul maghiar...Manifestanti...Stirile erau atat de scurte, incat trebuia sa fiu foarte atenta. Sa prind tot, sa explic foarte exact....
Intr-o seara, mama m-a luat la ea. La bloc. Deceptie totala. Din cauza, radioului. La bloc, n-aveam. Asa ca nu am plecat pana nu s-a inteles cu mine. Si nu m-am lasat pana nu am luat ditamai radioul cu mine.
La bloc ajunsa, alta problema. Europa Libera se prindea numai in baie. Am ascultat si acolo. Tin minte, tot despre Tokes si despre sosirea lui Ceausescu din vizita din Iran..A fost un adevarat chin. Mama dadea drumul la apa sa nu se auda radioul pe care-l dadusem taaare sa aud bine. Eu, bineinteles, inchideam robinetul..Si tot asa. Ea spunea ca se aude in tot blocul, eu aveam damblaua mea...
Pe 22, eram unde ma lasa, deseori, bunica. La rand. La coada la pui. Acolo m-a prins Revolutia. Eram cu verisoara mea, Dana- 13 ani. Unchiul meu, care lucra atunci, parca pe un santier, a venit degraba si ne-a luat. Cu ditamai camionul. Ma ofticasem. Ca statusem acolo inca de dimineata. Bunica ma lasase putin singura. Si eram fericita. Mai aveam putin de stat, lasase banii la mine, stiam ce sa cer...Eram responsabila pe situatie...Cumparam pui...
Dar, pe la 12.00, a venit. " Gata fetele! Haideti, urcati! A inceput Revolutia". N-aveam ce sa fac. Am urcat. Stateam in fata. A fost prima si ultima oara cand am mers cu un camion. Mi-a ramas in cap drumul. Eu intrebam de Ceausescu, unchiul Sandu imi spunea ca o sa aflam acasa.
Si am aflat acasa. Ceausescu fugise. Cu elicopterul. Toata familia se agita. Eu am revenit la vechiul hobby- radioul, parca am vazut ceva imagini si cu mitingul si huiduiala, iar mama. Unde era mama? Imi spune bunica: "E la Revolutie!". Unde, la Bucuresti?" Nu, aici, la Ploiesti.In centru.E si aici Revolutie".
As fi dat orice sa ma duc si eu. Oftica de copil era nemasurata. M-am dat peste cap, am plans, am facut ...dar ce n-am facut. Cum? Sa nu vad si eu Revolutia? N-am vazut-o, bineinteles. Nu m-a lasat bunica. Restul noptilor ce au urmat le-am petrecut in fata televizorului. Cu tot familionul...
9 comentarii:
Vreau şi eu o revoluţie astăzi, vreau ca poporul să simtă că are o putere cât de mică.
Iată de unde puteţi descărca şi discuta cele trei proiecte propuse pentru dezbatere de către ministerul învăţământului:
Lege privind Statutul Personalului Didactic (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)
Articol nou Legea Învăţământului Superior (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)
Articol nou Legea Învăţământului Preuniversitar (proiect de lege aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)
meiproiect.forumotion.com/index.htm AICI este locul de dezbatere.
eu am stat la coada la smantana :)
Imi place asta...te-a prins Revolutia la coada la pui...puii aia aschilambici, numai oase, congelati, care nu te-ar fi surprins daca aveau patru aripi in loc de doua...uneori am impresia ca numai noi, care eram copii pe vremea aia, ne aducem aminte de cozile alea cumplite, la care se statea ore in sir pentru o bucatica de ceva...
Dupa trei nopti nedormite in care statusem cu urechile lipite de radio ascultand Europa Libera, tocmai terminasem de pus pe planseta sabloanele pentru aparatori (din tabla de 2 mm) pentru ca era clar: va avea loc o confruntare pe viata si pe moarte! Stransesem chiar si bani sa ne luam casti de motociclisti pentru protectie. In atelierul nostru era o forfota tacuta, ca de asediu, cand unul de afara a venit urland ca un nebun: "-A fugit, baaaa!... A fugit Ceausescu, baaaa!..." Am lasat table, scule, sabloane, ne-am urcat in masini si-am gonit pana in centru cu steaguri si urale. Batalia finala, cea pentru care ne pregateam, nu a mai avut loc.
Salut
Am zis sa iti scriu pentru ca s-ar putea sa te intereseze. S-a lansat un nou site numit www.skivirus.com unde poti afla aproape tot despre schi. Exista informatii despre statiuni, echipament si tehnica. Poti gasi poze si video-uri de la munte, si cel mai important exista un forum activ unde poti afla ce zic membrii ai comunitatii despre tot felul de subiecte. Te rog frumos viziteaza site-ul si daca ti se pare interesant si folositor poate zici ceva de el pe blogul tau.
Multumesc anticipat,
Rares
Aducerea aminte e ceea ce ne lipseste de multe ori. Eu eram la coada la portocale, aveam vreo 15 ani si tin minte ca tocmai au primit portocale la liber la alimentara. Erau atat de verzi, incat cred ca as fi fost dezamagit daca apucam sa cumpar. Noroc ca am plecat aproape toti atunci cand s-a lansat zvonul, confirmat de altfel, despre fuga Ceausestilor.
frumos. sa nu uiti, darie.
a mea, a fost cu portocale...:)
tot 11 ani aveam.
am cautat ceva pe Google si-am dat din intamplare de subiectul asta.
mi-a facut placere sa citesc cele scrise de tine.
revolutia mea, este trecuta la "Adresa URL"
cu bine,
A.
Din pacate nici revolutia din 1989 nu a fost a noastra... a poporului.. ci a celor de sus, care conduc, fac si desfac lumea... asa ca sa fim realisti... suntem doar guralivi... si cam atat...
Om
Trimiteți un comentariu