Deschid televizorul şi-l aud pe stimabilul Sever Voinescu vorbind despre ceea ce i se întâmplă lui Dan Diaconescu, un „jurnalist de o asemenea talie, de o asemenea anvergură”. Şi simt cum, efectiv, mi se ridică păru-n cap.
Deschid şi calculatorul... Şi, pe facebook, nişte trişti îmi cer să semnez nu ştiu ce petiţie de eliberare a „jurnalistului”, să mă solidarizez cu el, cică să-i sară-n apărare breasla.
Stimabililor, în legătură cu inculpatul, cam asta ar fi de zis: a te solidariza cu el e ca şi cum ai putea compara vreodată o avalanşă de lături vărsată non-stop pe un spaţiu de emisie cu... un editorial viu, ce curge, ce-ţi dă cu adevărul şi sinceritatea-n cap câteodată, ce te trezeşte şi te răcoreşte deopotrivă, cu o capodoperă uneori sau cu un text foarte bine scris de CTP.
Dan Diaconescu nu este şi nu va fi niciodată jurnalist, domnule Voinescu. Faptul că liderii PDL şi nu numai ei l-au preferat în anumite momente, e fix problema şi responsabilitatea lor. Asta însă nu-i dă lui Diaconescu niciun fel de anvergură. Individul doar a servit, la un moment dat, nişte interese. Cum, în alt moment dat, a servit altele. Mereu şi le-a schimbat. În funcţie de cash probabil şi de cine emana mai multă Putere...Dar toate acestea, domnule Voinescu, nu-i conferă nicidecum lui Diaconescu onorabilul statut de jurnalist.
Nu-mi place omul, n-am treabă cu el şi sper să nu am niciodată. Pentru simplul fapt că a ridicat, în toţi aceşti ani, prostul gust, mahalaua, lăturile, manelele, xenofobia, vrăjitoria, vulgaritatea, grosolănia, transmisiile abracadabrante, şpaga şi şantajul- la rang de politică editorială pentru un post cu acoperire naţională. O ţiganiadă continuă transmisă-n direct în care mediocritatea era şi încă mai este oferită românilor, la ceas de seară, drept exemplu. În care piţipoanca-i vedetă sau, după caz, „jurnalistă” sau, mă rog, moderatoare. În care toţi ţicniţii, analfabeţii, penalii sau maneliştii au emisiuni. Ştiu, veţi zice că nu-i vina inculpatului că s-a uitat în haznaua lui poporul. Şi vă răspund aşa: poporului...mai depinde şi ce-i oferi, stimabililor. Asta spune multe despre tine, despre nivelul tău intelectual sau, mă rog, despre imoralitatea în care te scalzi. Dacă ai un microfon în mână sau o lavalieră la costum şi apari la televizor, astea nu te fac automat şi jurnalist.
Îmi aduc aminte că, pe vremea lui Năstase, în 2002 mai exact, OTV a fost oprit un pic. Din cauza unui fluviu de invective şi lucruri halucinante emanate de Vadim, pe care extraordinarul Diaconescu nici măcar n-a încercat să le oprească. Ba, din contră. Acum, în 2010, individul e săltat de procurori. Şi, sincer, nici atunci, nici acum, n-am avut nici cea mai mică tresărire. Chiar deloc n-am simţit că libertatea de exprimare, în România, e în vreun imens pericol. Au fost alte excese până-n 2004 şi după. Total diferite. Dar nu ăsta e subiectul acum.
Ce făcea Dan Diaconescu la OTV ştiau mulţi din presă. Oameni care au lucrat cu el, care au plecat, care au spus, politicieni care, de-a lungul timpului, au cotizat, s-au supărat, au spus şi ei, au cotizat şi alţii...Şi tot aşa...Îmi aduc aminte că ţărăniştii sunt primii care mi s-au plâns de şpăgile percepute la OTV. Astfel, pe parcursul a trei grandioase guvernări, măreţul Diaconescu a ajuns dintr-un oltean rupt în fund...în mare patron de televiziune a poporului ( de televiziuni, pardon), cu o avere de 33,5 de milioane de euro. Cu vilă în Primăverii, apartamente peste apartamente, case la mare şi la munte, cu un yaht de 2 milioane de euro, cu Rolls-Royce Phantom, cu Rolls-Royce Drophead, cu două elicoptere. A, şi cu un Bentley Flying Spur de prost gust parcat fix în faţă la DNA. Carevasăzică „jurnalistul poporului" e cam scârbos de bogat. O asemenea avere n-o strâng, în România, 100 de jurnalişti cinstiţi într-o mie de vieţi, v-o spun eu.
Aşa că, stimabililor, n-am de ce să mă solidarizez cu Diaconescu şi nici măcar n-am de ce să-i plâng de milă...Pentru că individul culege ce-a semănat toată viaţa: şpagă, ameninţări, trafic de influenţă şi şantaj. A compătimi o asemenea fiinţă care a îngropat în trivialităţi, obscenităţi, scârboşenii, indecenţă şi manelizare meseria asta, e ca şi cum te-ai face frate cu fărădelegea. Cu abjecţia, cu mizeria, infamia şi sceleraţii.
S-a ciuruit singur. Şi nici măcar n-a fost original, darămite senzaţional.
UPDATE. Astă seară, la X zile de la eliberarea inculpatului din arest, Dan Diaconescu l-a avut invitat, în exclusivitate, la emisiunea sa, în televiziunea sa, pe nimeni altul decât Dan Diaconescu. Aşa că inculpatul a vorbit de unul singur despre individ ore în şir. Practic, încontinuu. El întreba, el răspundea. Şi numai aberaţii spunea. Zapând, cumulat, n-am rezistat mai mult de 1 minut. Oricum, se vede treaba că, în ţara asta, unele lucruri nu se schimbă niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu