De ce, la inundatiile "misto", unii ar trebui sa taca...

Incep altfel.Cu noi.Cu un mesaj pentru gasca jurnalistilor new wave ( sau „generatia live” – cum perfect o numeste un prieten) si pentru cei mai batrani care, in fascinanta lor cariera, nu numai ca nu au invatat sa scrie corect in limba romana, dar nu si-au miscat niciodata ass-urile obosite din redactii. Ei bine, dragilor, nu e deloc „misto” la inundatii...

Ca jurnalist specializat pe politic, recunosc...nu m-a pasionat foarte mult subiectul. Inundatiile, caci despre ele vorbesc. Sau mai bine zis, nu le-am dat o foarte mare importanta, atunci cand lucram in presa scrisa. Bine, nici inundatiile de pe vremea lui Nastase, Isarescu, Radu Vasile, Ciorbea si alti premieri, nu erau ceea ce sunt acum...Acum, in ultimii patru ani.

Si totul a fost ok pana intr-o seara. O seara cand te urci in masina si pleci. Trei oameni. Sofer, operator si tu. La inundatii. In Vrancea. Se intampla in iulie 2005. Erau deja patru echipe acolo. Colegi care si acum, unii dintre ei, sunt tot la inundatii. Tot cu apa si tot cu lesurile pana-n nas. Eu ma duceam sa fac reportaje. Si am gasit, in fiecare curte plina de apa, cate-o tragedie. Tragedii care nici pana astazi nu mi-au iesit din cap.

Ce inseamna tragedie, la inundatii? Inseamna ca, in 5 minute, sa-ti parasesti casa. Ca ai la poarta Armata care anunta evacuarea. Pentru ca...vine apa. Si tot in 5 minute, batrani, oameni cu handicap, tineri fara prea multa stiinta de carte, toti trebuie sa se decida: „Ce iau cu mine?”, „O car pe mama in brate?”, „Sa nu uit copilul”, „Caut actele casei si banii ? Dar, oare, incap si animalele?”... Cat si ce pot sa iau in doar 5 minute? In 5 minute, cata viata poti sa strangi ca sa incapa toata in camionul Armatei? Un camion sinistru, pe care fiecare poarta il face sa-si piarda din rabdare...

Ce inseamna tragedie? Adelin sau Mile pot spune mai bine. Inseamna sa treci prin Vadu Rosca in fiecare zi cu barca. Si in fiecare zi sa gasesti acelasi batran care nu vrea sa coboare de pe acoperisul casei. Accepta cate o sticla cu apa si mancare. Si atat. De coborat, nu coboara. De ce? E simplu. Casa aia din chirpici e tot ce a putut cladi o viata. Si stie ca daca pleaca, nu mai are pentru ce trai. Asa ca prefera sa se scufunde. Si sa piara odata cu ea.


Tragedie e si dupa doua zile. Cand apele nu se retrag, pentru ca pompele de la Guvern n-au venit . Dar oamenii au un singur dor. Sa se intoarca la casele lor, sa vada ce-a mai ramas in picioare.

Si te scufunzi cu ei printre lesuri. E vara, e cald si e un miros care te ucide. Apa infecta simti ca-ti intra in creieri...si tu zici. Mai intru putin, pana la genunchi. Te feresti...si tot degeaba. Acum, o fi genunchi, o fi mijloc, tot dracul ala e. Inaintezi.. Si, la un moment dat, realizezi ca apa iti ajunge la gat....Iar, in cel mai fericit caz, te trezesti in fata ochilor doar cu o pasare moarta, plutind, de cateva zile... Operatorul filmeaza fixandu-si camera pe cap...si descoperi altele. Alte tragedii.

Intri cu ea in casa. Cu ea, doamna, desfigurata de atata plans. Si il descoperi pe el, sotul. De doua zile o astepta. Incremenit in scaun, cu o privire fixata, in gol, spre fereastra.. Era in mijlocul casei. Si apa-i venea pana la piept. O imagine halucinanta. Va intrebati de ce omnul ala nu a fugit odata cu sotia lui din calea apelor? N-a fugit pentru ca ....astepta un telefon. Un telefon de la baiatul lui care era in spital. Bolnav de cancer. Ii promisese, ca de la tata la fiu, ca-l aduce acasa. Si a stat doua zile in apa, lipit de scaunul ala nenorocit, gandindu-se ca daca-l suna baiatul...ce sa-i spuna? Acasa nu mai avea cum sa-l aduca. Casa era distrusa. Si apa nu se retragea. Dar promisiunea era promisiune. Ce n-a realizat omul era ca nici telefonul nu mai mergea. Iar cand am intrat in casa cu sotia, ea atat a tipat: "Uite-l! Traieste!" L-a imbratisat. Parca cu tot cu scaun. Eu, sincer, am crezut ca-i mort, intepenit si cu ochii deschisi. Dar nu, nu era. Barbatul insa nu s-a ridicat. Doua zile de stat in apa il facusera sa fie pe jumatate paralizat.


Hmmm. Ce inseamna tragedie? Inseamna ca a doua zi, tot in Nanesti, sa vrei sa pleci la filmare putin mai optimista. Evident, tot cu camionul Armatei, dar cu speranta ca poate, poate, apa s-o retrage. Ca poate, poate, s-o schimba ceva.

Remember. Ce se intampla, in Bucuresti, atunci? Traian Basescu incerca sa-l convinga pe Tariceanu sa demisioneze. Tariceanu se gandea, se razgandea iar Basescu insista. Pe toti ii rodeau politica si anticipatele.

Cum arata insa, la Nanesti, tragedia de dimineata? Arata asa. Drum drept, uscat. De-o parte si de alta a soselei...case. Asezate parca intr-o caldare. Din care apa nu vrea cu niciun chip sa se retraga. De-a lungul drumului mobila, sifoniere fara usi, icoane, paturi fara saltele, arcuri, haine, acte la uscat, covoare imbacsite, frigidere stricate, oameni, carute, pasari, porci, copilasi si, paradoxal, nu foarte multa galagie. Si celebrele „ajutoare” de la „oamenii de bine” . Sutele de perechi de pantofi cu toc imprastiate tot pe langa sosea. De toate culorile, pentru toate gusturile, toate marimile, din lac, din plastic, din piele, cu talpa groasa- stil salupa, papuci. Nimeni nu se mai apropia de ei. Mai de dimineata, la Primarie, filmasem deja marea batalie pe ineditele ajutoare. Aici, acum, pe sosea, cum erau aruncate, nimeni nu se mai injura pentru ele. Oamenii revenisera la casele lor . Sa salveze ce nu mai putea fi salvat.

Filmam. Ne oprim langa o femeie. Tanara. Nu trecuta de 30 de ani. Copilul de cateva luni, infasat, il asezase in caruta. Caruta, pe drumul drept, uscat, pe langa care treceau camioanele, masinile, tirurile, ambulantele si toate cele cu multe roti, in viteza..
Casa femeii era acoperita de apa. Nu se mai zarea decat acoperisul. Acoperis din tabla. Tabla incepuse sa pice si ea de pe casa.
El, sotul, la vreo 40 de ani, devenise scafandru. Te trezeai cu el iesind din apa, cu un scaun sau o parte nedefinita de mobilier, asezand-o, usooor, in tacere, la uscat, pe sosea, in soare.
Si ea, femeia, plutea printre lesurile si apa infecta. Mirosul era ingrozitor.
N-am sa inteleg si poate nimeni nu va intelege vreodata de ce femeia aia avea o singura fixatie in dimineata aceea: sa-si salveze cum-necum nenorocita tabla de pe casa. O vad si acum inotand in urma unei fasii din tabla. I se vedea doar capul si coada neagra plutind pe apa. Da sa iasa din apa. Pune piciorul pe soseaua uscata.Si...femeia se impiedica. Tabla ii reteaza tendoanele picioarelor, sangele tasneste cu putere....ajunge pe camera lui Liviu. Opreste filmarea. Apa e infecta, femeia tipa, se cauta fese, toate hainele de pe drum sunt infecte...se cauta o salvare. Sunam. Femeia de 30 de ani e lata pe marginea soselei, sotul disperat, oamenii se strang, copilul e in caruta uitat, tirurile trec...Si tu...Tu ce poti sa faci?

Femeia aceea si tabla ei de pe casa m-au facut sa ma intorc acolo si seara. Mai precis, dupa 12 noaptea, in acelasi loc, pe aceeasi blestemata sosea din Nanesti. Ajungem. Bezna. Doar farurile masinii noastre luminau zona. Oamenii? Da, erau tot acolo. Unde? Nu puteau dormi in apa. Dar gasisera o solutie. Familii intregi motaiau de-o parte si de cealalta a drumului, asezate pe pamant. Cu capetele insirate spre banda reflectorizanta a soselei si cu picioarele inspre apa. Se odihneau in panta. Unii, mai iscusiti, motaiau in fotoliile umede.Si ele insirate pe marginea drumului. Altul, sforaia in caruta. Multi nu dormeau. Pentru ca, oricum, nu se putea. Le era frica de tiruri si camioanele care treceau in viteza.O miscare gresita si... treceau peste ei. Nu ii vedea nimeni.

O doamna vine spre noi si ne multumeste. Ca am venit si noaptea. Si ii ajutam cu lumina. Femeia, intr-un papuc si-un pantof cu toc, se duce si isi pipaie toata mobila expusa vraiste pe sosea. Sa vada cat s-a umflat. Vine si sotul. Si multi din cei care motaiau acolo. Si ne spun ca e infiorator. Nu numai camioanele, dar in apa au aparut serpii. Si broastele. Cu o seara inainte, unuia ii intrase o vietate in gura. In bezna ingrozitoare, le era frica sa vorbeasca intre ei, dar le era spaima sa si adoarma. Era, oricum, imposibil. Si pana la 5 dimineata am stat. Inevitabil, discutiile au evoluat. Si am ajuns si la anticipate. Numai de ele amaratii nu voiau sa auda.
„Cum sa ma duc sa votez cand eu nu am periuta de dinti?” Si da, omul acela avea o problema. N-avea nici periuta si nici apa cu care sa se spele dimineata. Inundatiile il lasasera cam asa: fara casa, fara serviciu, fara acte, fara bani, fara schimburi si da, fara periuta. Cu totii ne spalam pe dinti dimineata. Ei bine, si el. Si nu mai avea cu ce...
„De ce nu stati in corturi?”... In acea zi, il filmasem si pe Traian Basescu. Fusese in Vadu Rosca. Si da, dupa plecarea lui, aparusera corturile. „Pai nu mai sunt domnisoara”...”Cum nu mai sunt?”... „Cand ati intrat in Nanesti acum, in noaptea asta, pe dreapta, n-ati vazut un cort?”.. „Ba da”...”Ala era cortul pentru noi, dar l-a luat Armata”...Si intr-adevar, vazusem cortul destul de mare. Trei jandarmi motaiau pe niste scaune, cu capetele asezate pe o masa.


Dupa trei sau patru zile am plecat. Tin minte ca m-au rugat ca in materialul cu broastele sa facem apel catre Guvern. Sa vina pompele alea mai repede, ca sa scoata apa. Apelul a fost difuzat. Urmatoarea zi. Probabil degeaba.

Apoi, dupa ceva timp, s-a dus Becali sa le ridice case. In Vadu Rosca, in special. Cum s-a scurs viata in Nanesti dupa acele inundatii? N-a mai auzit nimeni. Ce-ai putut face tu, ca jurnalist acolo? Nimic. Doar niste materiale. Cu ce i-ai ajutat? Le-ai putut ridica case? Le-ai putut vindeca picioarele? I-ai putut da jos de pe acoperis? Le-ai putut aduce baiatul din spital? Le-ai putut strange intr-un sac, in 5 minute, toata viata? Nu.

2008. Moldova cea saraca. Ionela e tot in apa. Dana la fel, ca si Ilinca. Sa fii din fier si tot nu poti sa nu vezi tragedia. La inundatii, fiecare are povestea, dreptatea si durerea lui. Nimic, dar absolut nimic nu e "misto". Cum deloc "misto", dar vad ca tot "la moda" au ramas si vizitele "barbatilor" de stat "in zona".

Se plimba in cizme, mocasini crem si maro sau, dupa simtul estetic , in "pantofi luciosi", vorbesc mult si degeaba iar cand disperarea oamenilor ii loveste in discursul live si da sa ajunga in moalele capului ocupat cu strategii electorale expirate, auzi: „ Ce vrei cucoana, hotel?”, " eu cred ca mai bine ati da dovada de inteligenta", „stau prin carciumi in loc sa ajute la diguri”, „ esti un bolsevic de ultima speta”...

Asta cred ca pur si simplu nu ai voie sa faci. E interzis in zona calamitata. Fie ca te numesti premier, presedinte sau ce-oi fi. Ca intai, secund sau ultim om politic, in pelerinaj "misto" la inundatii, cu casa, cu masa, cu elicopter, cu frigider, cu pat si aer conditionat, lac, piscina si gradina in Primaverii, cu masina blindata, escorte, dispozitive si-un Pahontu la protectie...acum, in Moldova saraca si inundata, cred ca ai doar cateva drepturi. Ai drept sa ajuti. Ai drept sa asculti. Ai drept sa intelegi, daca poti. Ai drept sa respecti. Si mai ai dreptul sa... taci. Pentru ca restul...Restul chiar e tragedie.

Neuitatele iubiri

Pentru mine, toate acestea inseamna bunicul si, mai ales, bunica. Si multa dragoste. Multa, multa dragoste. Poate mult prea multa. Neuiata, neconditionata si parca infinita, din partea lor. Cu siguranta, nu suficient de impartasita de mine. S-au stins. Amandoi. Mai demult. Melodiile cu care mi-au incantat copilaria au ramas.



Alexandru Arsinel - Pe langa plopii fara sot
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Du-ma acasa mai tramvai
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - A plecat un tren din gara...
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Ce Sa Fac Daca Imi Placi
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - De dragul ochilor tai
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Ciobanas cu trei sute de oi
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Astazi E Ziua Ta
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - La casuta noastra
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Cand Felinarele Se Aprind
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Dumneata madam...
Asculta mai multe audio Muzica »



ALEXANDRU ARSINEL - Ce Faci Asta Seara Tu
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Iubesc Femeia
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Sanie Cu Zurgalai
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - Cosarul
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - La cafenea
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Arsinel - De La Mine La Ploiesti
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Jula - PE TINE NU TE POT IUBI
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Jula - Mi-ai adus iar primavara
Asculta mai multe audio Muzica »



Alexandru Jula - Ma intorc la tine
Asculta mai multe audio Muzica »

Florin Chilian - Trebuie sa stii
Asculta mai multe audio Muzica »

N-ai drept sa te minti

Sa te pacalesti
Ca tot e-n zadar

Sa nu reusesti
In tot ce visezi

N-ai drept sa renunti

N-ai dreptul sa mori

Cat inca traiesti
N-ai dreptul sa minti

Sa te amagesti
Cat alta iubesti

Si viata din ea
Vie-n viata ta
Ucide de-acum
In inima ta
Tot ce ar urma

Trebuie sa stii ca stiu
E scut!

Trebuie sa stii ca maine
E-n trecut

Trebuie sa stii de oamenii ce-ti fura viata
C-un zambet nenascut

Trebuie sa stii ca stiu
E scut!

Trebuie sa stii ca ieri
Inca nu a inceput

Trebuie sa stii ca nu esti singur
E un drum deja facut

Ai dreptul sa stii
Ca un cuvant
Poate sa deschida
Un mormant

N-ai drept sa te ierti
Prea usor

N-ai drept sa omori
Visele din zori
Ce alt om zidesc
Ce-n alt om traiesc

N-ai drept sa ucizi

N-ai drept sa decizi
Ce-i bun pentru el
Chiar daca el vrea

Chiar daca-i asa
Nu e viata ta

Trebuie sa stii ca stiu
E scut!

Trebuie sa stii ca maine
E-n trecut

Trebuie sa stii de oamenii ce-ti fura viata
C-un zambet nenascut

Trebuie sa stii ca stiu
E scut!

Trebuie sa stii ca ieri
Inca nu a inceput

Trebuie sa stii ca nu esti singur
E un drum deja facut

Exista bine, exista rau
Sunt amandoua in drumul tau

Exista viata, in viata ta
Exista ura si dragostea
Doar alegerea-i a ta...

Şi Bârsana...

Ioska m-a provocat. El a pus pe blog materialul facut de mine despre turneul lui Ion Iliescu în Maramureş. Eu pun pe blog materialul care mie mi-a plăcut cel mai mult. Materialul de suflet- despre mătuşa lui Ion Iliescu de la Rozavlea.:)))

Deci... La revedere!

Cum s-a intamplat? Simplu. Ora 13.00. Intru in direct si incep cu stirea. La ora aceea, stirea suna asa: PSD a depus, in urma cu cateva minute, o contestatie la BEM prin care cere renumararea TUTUROR buletinelor de vot din Bucuresti. Mai bine de 2 milioane!

Si incep sa vorbesc... Dupa ce termin de spus stirea calda, am continuat cu prezentarea rezultatelor centralizarii voturilor, din cele 1181 de sectii de votare, date tot de BEM, in Bucuresti. Candidati, mandate, partide...multe voturi si multe, multe cifre...Citeam, eram in continuare in direct, dar acoperita de grafica. Idiotul, imi trece prin cadru, ca multi alti idioti inainte. Numai ca acesta se opreste in urechea mea dreapta si incepe pur si simplu sa urle.

Sa-i dau cu microfonul in cap in direct? Sau sa i-l bag in gura? Am sfarsit prin a i-l baga in gura...Mare noroc a avut. Si il las sa vorbeasca. Producatorul ne scoate in full screen si nu stia ce se intampla. Nici eu nu stiam ce vrea idiotul. Si incepe sa spuna ceea ce abia acum vedeti pe linkul youtube( din pacate, nu e toata patania de la inceput). Imi spune cine a participat la sedinta cu o zi inainte si ca ei renumara voturile NULE din sectorul 5, dar nu din cauza contestatiei PSD, ci din cauza aprobarii contestatiei PNTCD cu o zi inainte. Perfect! Dar eu NU VORBEAM DE VOTURILE NULE! Vorbeam despre ideea renumararii TUTUROR VOTURILOR DIN BUCURESTI, care era o contestatie depusa de PSD cu doar cateva minute inainte, informatie confirmata de presedintele BEM.

Pe scurt, eu spusesem una, iar idiotul imi urla in microfon de altceva. El, la ora aceea, distinsul reprezentant PNL in BEM, habar n-avea de constestatia PSD. Iar suportabilitatea mea a atins apogeul atunci cand am auzit un nume: Vanghelie. Atunci, s-a rupt filmul! End of story.

Prostia si perseverenta in niciun caz nu ii fac mai destepti

Stire Mediafax. Discutii din sedinta CNA, despre spot:

"Se lucrează la intimidare"- a spus Gelu Trandafir.

"Se lucrează la victimizare", a remarcat şi Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

Ioan Onisei a susţinut că în campania electorală este difuzat un spot "cu mesaj electoral, care nu se încadrează în prevederile legii".

"Pe mine mă sperie vehemenţa cu care unii dintre noi vorbesc (...) Mă deranjează că noi apărăm nişte lucruri cu care în principiu nu suntem de acord. Mi se pare că "interzis de CNA" este o măgărie", a remarcat şi Cristina Trepcea.

"Spotul nu se difuza în spaţiul electoral, dacă îl duce în spaţiul electoral, din punctul meu de vedere este ok. În momentul în care se întâmplă ceva cu el o să putem să reconsiderăm problema", a spus Răsvan Popescu.

"Vedem dacă se schimbă ceva în regimul acestui clip şi dacă nu, mâine (vineri, n.r.) la şedinţă, trecem la măsura următoare (sancţiune, n.r.)", a mai spus Popescu.

Acest lucru i-a nemulţumit pe mai mulţi dintre membrii CNA, printre care Radu Teodorel, Ioan Onisei, dar mai ales pe Ioan Cărmăzan.

"Suntem autoritate publică şi deciziile noastre nu sunt respectate", a spus Ioan Onisei, precizând că spotul se difuzează în continuare.

"Se creează un precedent extrem de periculos (...) De ieri (miercuri, n.r.) aveau Decizia noastră", a spus Onisei.

"«Interzis de CNA» mă jigneşte direct. Dacă noi interzicem ceva şi nimeni nu se supune, ne desfiinţăm", a spus Ioan Cărmăzan. "Eu nu fac cenzură", a adăugat el.