Prima zi...

Prima zi de concediu. Prima zi de haos. Prima zi cand am inceput, sincer, sa-l urasc pe Ontanu.


Ora 11.00. Ma duc la banca sa-mi subtiez putin economiile. Stau putin la coada, o lamuresc pe pisi blonda si cam trecuta ce vreau...rezolv repede. Cam in 45 de minute. Si incep odiseea...Aveam clar in cap. Sa-mi schimb buletinul, sa-mi lamuresc problema cu cablul si internetul din apartament- de platit facturi, de facut noi contracte, sa rezolv cu Electrica- schimbat contract si contor, sa rezolv cu administratia blocului si sa-mi vina usile...de anul trecut.


Buuun. Deci buletin. Copii de pe documente aveam. Mai trebuia sa fac doua lucruri. Sa cumpar timbru de 1 leu - de la Posta, si sa platesc taxa pentru buletin, la CEC. "Orice filiala CEC"...
Ajung la Posta. Posta de vizavi de Bucur Obor. Lumeeeeee...Draci, inghesuiaia...Stateau ca sardinele in geci, calare pe ghiseu....Picasera calculatoarele. Buuun, e imposibil sa stau aici...De fapt, nici nu mai am unde sa stau...Deci sa mergem la CEC, langa. "O taxa pentru buletin...La dumneavoastra?" "Nuuu, domnisoara. Noi nu mai luam taxe pentru buletin de 3 ani. Se platesc la Posta". "Orice Posta"... Aha.. Orice Posta...Pai la Posta au picat calculatoarele...


Ajung la Posta number two. De pe Teiul Doamnei....Buluc, sardine aliniate, geci, fesuri, disperareee... Neeervi, multi nervi. Multi decibeli si, daca respirai putin, lesinai. Am crezut ca toti pensionarii din cartier s-au strans in Posta aia. Casierele erau linistite. In pauza de masa. De la 13.00 la 14.00. Asa ca oricum, sardinele stateau degeaba o ora. Si poate ca nu numai atat. De ce? Ei bine, da! Asa e! Picasera si acolo calculatoarele. Am obtinut totusi ceva. Amaratul timbru...Avea sa fie prima victorie...


Langa Posta, cablul. Patru cozi paralele si nesfarsite. Patru randuri de oameni sictiriti, majoritatea pensionari. Ma asez. Merge greu. Greeeeeeuu, inexplicabil si romanesc de greu... Fiecare isi povesteste viata, cumparaturile... O doamna, in spatele meu, incepe sa-mi spuna cum s-a trezit la 5 dimineata...No, asta nu! Nu pot...Trebuie sa fac ceva..


Stateam pentru cablu. Pentru internet, uite ca e...Un birou mai incolo. Scap de madam. Las rand la cablu, ma duc la internet. Un domn burtos, in tricou si cu fata de cablist, rezolva repede contractul. Tac-pac- pune stampila. "In 3 saptamani va suna cineva"..."3 saptamani??? "Daaaaa, e putin mai complicat"...Ce sa mai zic?

Ma intorc la cablu...Si? Si? Siiiii??? Guess what? Pica serverul. Domnisoarele din spatele mesei de plata...zambesc. Amar. Parca sunt mute dar zambarete. Nu e zambetul lor. " Trebuia sa iesim din tura..dar mai stam, a picat curentul".... Un domn nervos, la varsta a treia, cu o sacosa in mana, e cel mai inalt si face cele mai multe vocalize:" Nu ne mai prosti ca a picat curentul. Nu vezi ca e curent? E lumina aici...Ati chiorat toti? Puneti-va niste sigurante, ca va pica mereu serverul". Domana care se trezise la 5, in geaca de fas, cu fes tras pana la nas...ia problema in mana. Se duce-n fata, peste domnisoare. " Deci pana azi pot sa platesc". " Da, pana azi". "Si maine, ma scol tot la 5. Platesc penalizari daca vin maine?" "Da, platiti penalizari". "Pai azi v-a picat curentul, v-au sarit sigurantele". " Asta e!" . "Asta e, pe dracu! Unde-i directorul? Marti vin...Stiti..Deci marti sa ma programati la audienta"...Bombane si isi face loc cu greu printre oameni. Pleaca.


Fetele de la casierie dau telefoane in draci. " Noi nu stim sa reparam. Sunt niste fire...Neluuuu, la tine merge?" "Nuuuuu", raspunde cablistul de la internet. " Cred ca intr-o ora ajunge baiatul din Unirii aici. Deci o sa fie gata cam intr-o ora si jumatate sau doua... Daca puteti veni atunci, noi oricum avem azi program pana la 20.00". In 30 de minute, mai raman eu la coada si alti cativa fraieri. Ne uitam unii la altii...


Deci cablul nu l-am rezolvat. Caut. A 3-a Posta....Merg, merg, merg..Gasesc. Pe Stefan cel Mare. Intru. E bine. E bine ca e lumina. Fetele se misca in naturalul lor...Dar e curent...
Ma asez la coada. Si stau. Pensionari ca la balamuc. Se misca atat de greeeeeu... Cand ajung la ghiseu, pisi imi da vestea..."Nuuuuu aici, la taxe si impozite...Iesiti afara si pe dreapta."
Ies afara. Intru pe dreapta. Doua cozi paralele si la fel de nesfarsite. Imi vine sa urlu..." Mi-a venit coletul?Am platit pentru 24 de ore si imi vine in 48? ". Pensionarii cred ca se mutasera TOTI in oficiul postal de pe Stefan cel Mare. Plati, taxe, masini, leasinguri, o doamna care povestea odiseea baiatului ei...si intra unul. Se aseaza in fata mea. " Unde-i coada?".." Coada e unde se termina. Adica mai in spate"...Nu zice nimic. Se aseaza in spate. Dupa cateva minute, cedeaza nervos si pleaca. O ora si ceva cred ca am stat la coada aia. Imi venea sa pup toti pensionarii cand mai pleca unul... Initial, am vrut sa platesc doar amarata taxa de timbru pentru buletin..Dar mi-am zis ca la o coada ca aia nu mai rezist inca o data...Si dau sa platesc si impozitul...

Dar, dar...suna telefonul. Omul cu usile. Pe care n-am apucat sa le iau de la firma de anul trecut. " Venim sa stiti". " In cat timp?" .."Pai domnisoara cam intr-o ora, cam asa"... Ok, zic..."Stiti... eu sunt la o coada care nu se mai termina". " Va sun cand ajung la apartament"...
Cand mai erau doi oameni in fata mea...suna din nou telefonul. Recunosc numarul. Vedeam deja rosu in fata ochilor. Trecusera doar 10 minute. " Am ajuns!"..." Cum ati ajuns???? "Am ajuns mai devreme".." Nuuu se poate.." "Eu tot la coada sunt".." Pe unde se intra, prin fata sau prin spate?"...Am zis: gata !Orice! Dar eu de la coada asta nu plec. Mai sunt doar 2...Doi oameni, doi, doi, doi...adica inca putin.... Sun pe cineva, alerg cu actele, trec masinile, autobuzele nu se mai sfarsesc, politistul se uita, ma uit si eu la el, dau banii, vezi ca vin aia, vezi ca trebuie platita aia... sun seful muncitorilor, vedeti cu foliile...si imi dau seama ca....uitasem sa dau cheile...

Traversez. Ma intorc in infern. Finally, ajung la ghiseu. Platesc tot. Si impozitul si nenorocita taxa de buletin. Dau sa o iau pe jos, spre casa...Zic, sa merg pe trotuar , sa nu deranjez "participantii la trafic"..Virez spre trotuar...Poate doar daca zbor, pot sa merg pe trotuar, peste maldarele de zapada. Asa ca marsaluiesc prin injuraturile participantilor la trafic...

Zic: Gata! Nu-i dracul atat de negru..Poate in drum, dau fuga si pe la cablu. Poate s-or fi rezolvat sigurantele. Dar...tot gandindu-ma la scurtaturile spre casa, pe care nu le mai dibuiam, ajung la Politie...
Intru cu mult optimism..." Buna ziua!". "Buna ziuuuuua domnisoara. Pe la noi, cu ce ocazie? ""Pai stiti, schimbarea de buletin unde se face?" " Daaaaa, bineinteles. Pe dreapta, e o usa. Azi e pana la 18.00". Ies din camera plina de politisti veseli si extrem de zambitori. Si tintesc usa aia..Ma simt ca in Matrix. Totul e pe DMC...Ce noroc...Nu e nimeni. Chiar nimeni. Dau sa o deschid. Si ajung intr-o anticamera, plina de doamne, copii, tineri...Toti stateau pe o bancuta. La rand. Parca asteptau asteroidul. Priviri pierdute si cam liniste. Prea multa liniste...


" Nu va suparati..aici e coada, pe bancuta?" "Daaaaa", mi se raspunde acru. "Aici!" Nu ma mai uit la privirile lor..."Formularul?" " Formularul... in camera cealalta". Intru. Si acolo e ca la nebuni. Doua doamne la o masa. O fata face poze. Trei stau in picioare. Iau un formular de pe coltul mesei si inchid usa. Sa nu mai vad.

Ma apuc sa completez. Atent. Scriu, verific, imi pun geanta si mapele pe o masuta. Singura din incapere. Deja bazaie ceva in urechea mea. E deja deranjant. O voce ma bombane in spate ca am avut tupeul sa ocup masa cu geanta. Iau geanta, o pun jos...Imi pun formularul pe pereti si termin de completat...
Depun tot calabalacul si plec..Uff ...In 10 zile primesc buletin..Macar atat...


Dau si pe la cablu. Imi vine sa urlu. Parca e un film prost. Se intorsesera toti pensionarii din cartier fix in aceeasi incapere. Draci, mirosuri dure...Stau, stau, stau..deja e ora 17.00. Fac contractul. Platesc pe un an. Cam atat timp nu mai vreau sa trec pe acolo...Si plec.." Va sunam noi cand vin baietii"...." Da,da, da"..si glont parasesc sinistra incapere...

Ajung acasa. Aflu ca usile pentru care platisem si transportul au fost aduse. Dar pana la scara. La etaj nu urca baietii. Au rau de inaltime. Nu si de preturi...Asa ca muncitorii din casa au trebuit sa-mi care usile. Totul e ok. Lucrurile se misca in termen.

E deja 18.00. Respir adanc si ma duc la administratie. In incapere zici ca-i revolutie. Unul urla, unul scrie, casiera incaseasa intr-o ghereta separata si ii boscorodeste pe aia care tipa. Incerc sa scot un cuvant... " Cine sunteti?Mai taaaaaaare..Apartament? Scara?"..Le zic..." Mda, va trebuie copii", imi zice administratorul. E ala care scrie ceva unei doamne. Doamna nervoasa. Ii venise incalzirea dublu. Desi au fost montate repartitoare.." Copii!"..." Daaaaaaaaa, am copii"...
Si pleaca doamna. Raman eu. Burtosul urla in continuare. Deja trebuia sa ma concentrez foarte tare ca sa-l aud pe administrator. Cam 45 de minute imi povesteste despre toate fondurile blocului..Fondul de rulment, fondul de reparatii si fondul de reabilitare termica a cladirii.. Deja parca vad toate fondurile astea..Si reabilitarea blocului pe care Ontanu trebuie s-o face de anul trecut si o va face anul asta...si pentru care nu s-a facut licitatie, dar se va face...dar nu e vina nimanui pentru ca e al doilea ca marime bloc din cartier...
Incerc sa-l opresc. E inutil. Zic "da, da, da..automat". Poate s-o opri la un moment dat. Dau sa platesc repartitoarele. " Doamna blonda nu e"..Ma asez la coada la intretinere...care e foarte mare...aceeasi problema...Nu s-a citit pe octombrie... Vine doamna blonda, platesc pana acum inutilele repartitoare...
Si stau la intretinere, ca la Posta si cablu. Pana o doamna termina sa-si povesteasca viata...Un alt domn, mai in varsta, se baga in vorba. Imi spune cum lui i-au citit. Repartitoarele. Dar nu stie ce s-a intamplat.Oare nu observa deloc ca nu-l ascult...?

E deja 19.00. Ma duc la ultima reduta. Electrica. Se inchidea peste 30 de minute. Prin geam vad o sala si o casierie goala...Doar cateva doamne dupa ghiseu. Intru optimista. Foarte optimista. Extrem de optimista. Pentru ca era gooool...Era aer si nu erau povesti si sardine cocotate pe ghiseu...

Zic:"trei lucruri: plata, schimbat contract si contor". " Daaaaaaa. bineee"..." Uitati aici...si ziceti indexul". " Ce sa zic?" " Indexul..Ati venit fara index?".." Da, am venit fara index. Fara indexul asta nu se poate?"' Nu, fara index nu se poate". Fuck! " Asa..Si fara ce nu se mai poate...?Mai ziceti..ce mai trebuie? " " Si astea de completat...si taxa". Deja cred ca mai am putin si vorbesc foarte tare pentru casierita intre doua varste, extrem de bine dispusa, ca mai are putin si pleaca acasa..." Taxa? Care taxa? Unde o platesc? Sa nu ziceti ca la Posta"..."Da, taxa...nu...Se plateste aici, la casa".." Aveti curent?"- eram in sediul Electrica..." Da domnisoara , avem curent. Dar casa e inchisa. Luati astea, si veniti maine..Cu indexul"...Plec. Deja ma sufoc. In mapa nu mai au loc hartiile, copiile, contractele, chitantele....
Maine ma duc cu indexul...Si cu un distonocalm. Indexul pentru ea, bulina pentru mine...A fost prima zi.