Protestele anti-Chevron. Falimentul iresponsabilei propagande USL.

Ceea ce era de așteptat, s-a întâmplat. În mod periculos, protestele pornite acum o lună și jumătate împotriva proiectului Roșia Montană și cărora nu li s-a dat niciun răspuns, au atins o temă sensibilă și foarte importantă pentru viitorul României: independența energetică. Explorarea și exploatarea gazelor de șist de către compania americană Chevron s-a lovit de același val de proteste, cu accente violente, iar scânteia a reprezentat-o o mână de oameni din Pungești.

Acolo, ca și în București și în toată țara, de cel puțin doi ani, s-a propagat aceeași idee. Gazele de șist reprezintă sfârșitul lumii, fracturarea hidraulică nenorocește oamenii, nu ne vindem țara, străinii vor să ne fure resursele, noi murim și o apărăm și, bineînțeles, Băsescu e de vină.

Dacă vă amintiți, nu mai departe de acum un an și un pic, toată propaganda USL, la cote ce atingeau paroxismul, lupta împotriva exploatării gazelor de șist. Toată conducerea USL se bătea cu pumnii în piept pentru asta în toate studiourile de televiziune care o susțineau, seară de seară erau difuzate în neștire documentare halucinante despre procedura fracturării hidraulice, materiale tehnice și destul de greu de înțeles pentru publicul larg, pe care, în lipsa acestei propagande, cred că nu le-ar fi difuzat nimeni niciodată. Dar nu acesta era scopul. Ținta adevărată era inocularea în rândul electoratului a ideii că exploatarea gazelor de șist este un lucru rău iar pentru asta există un unic vinovat- cel care o susține- adică președintele în funcție, un susținător al parteneriatului cu Statele Unite ale Americii.
Ba, mai mult, USL organiza asiduu proteste de partid în Bârlad și în Vama Veche împotriva exploatării, toate erau difuzate și puternic exploatate emoțional, Claudiu Crăciun era vedeta ridicată în slăvi de PSD - invitat de onoare în Parlamentul European și, împreună cu Briana Caragea, care se brusca cu jandarmii prin tot Bucureștiul, prezentându-se mereu ca victimă- amândoi, voci ale "societății civile" făceau tururile televiziunilor adepte ale propagandei USL.
Totul a culminat în aprilie anul trecut când, Victor Ponta și USL au ajuns la putere prin susținerea unei moțiuni de cenzură în care unul dintre capetele de acuzare la adresa Guvernului ce a fost dărâmat a fost tocmai acesta: politica pro-gaze de șist.

"De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu au existat nici studii și nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condițiile tehnice de explorare- exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice? (...) Existau și alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autoritățile române", se spunea în textul moțiunii de cenzură din 27 aprilie 2012. Pe 5 ianuarie 2013, deja ajuns la putere, înscăunat în funcția de premier de luni bune, Victor Ponta, declara: "Problema gazelor de șist trebuie tratată serios pozitiv". Secvențialitatea schimbării de 180 de grade a USL, poate fi citită aici.

În deșănțata, disperata, iresponsabila propagandă anti-exploatare a gazelor de șist, USL nu s-a gândit nicio clipă că, în fapt, comite și susține o acțiune anti-națională extrem de periculoasă pe termen lung. Oricine susținea la acea vreme contrariul, era pus la zid și acuzat că, de fapt, susține politica președintelui Băsescu, nu o strategie sănătoasă pentru acest stat.

Numai că, acum, la mijloc de Octombrie 2013, USL a ajuns în paralizanta situație de a fi pus la zid chiar de propriile idei, de cei mai aprigi susținători, de propriile vedete cu care defila până mai ieri prin toate studiourile de televiziune, de propriul electorat.
La Bârlad ca și probabil în multe zone din țară, oamenii, supărați atunci din cauza tăierilor de salarii și veniturilor în scădere, au crezut atât de tare ce li s-a prezentat cu toată vehemența, încât au votat cu toată patima. Și acum, ca și atunci, oamenii sunt aceiași. Toți cred foarte probabil în aceleași lucruri, au aceleași convingeri inoculate. Nici acum, ca nici atunci, nimeni din USL nu le transmite sincerul - ne scuzați, am greșit fundamental.
Nu oamenii sunt de vină, ei până la urmă au adus USL la putere. Adevărații vinovați sunt cei care i-au forțat să gândească așa.

De altfel, să ne amintim că nu este pentru prima oară când USL pică în capcana propriilor dezinformări, uri, dușmănii nemărginite și propriilor populisme. De trei ani încoace, într-un alt plan, chiar președintele Băsescu a fost prezentat electoratului, de aceeași propagandă, drept singurul șeful de stat de pe planetă pe care nu-l bagă nimeni în seamă, cu care nimeni nu vorbește, izolat atât în plan european cât și trans-atlantic. Numai că, anul trecut, în plin proces de suspendare și, ulterior, încercare de demitere din funcție, liderii USL s-au trezit la fel paralizați, față-n față cu o avalanșă de vehemente reacții externe care doar pe ei i-au luat prin surprindere. Și atunci, ca și acum, s-au lovit de propriile minciuni în care, în mod paradoxal și inexplicabil, până și ei au crezut.

Zilele acestea, în toamna lui 2013, e de-a dreptul dureros să vezi cum, într-un stat NATO și UE, un protest pe care Guvernul se dovedește incapabil să-l gestioneze se îndreaptă împotriva celui mai important parteneriat strategic al României, țintind o problemă reală, importantă, de care chiar depinde viitorul țării. Niciodată, în ultimii 24 de ani, niște proteste n-au ajuns în fața reședinței ambasadorului american de la București.

Dosarul enegetic al României se arată aproape imposibil de gestionat de actuala putere ca și protestele de stradă. Dezbaterile cinstite pe teme sensibile dar esențiale și ele lipsesc. Politicienii USL fug de răspundere, lipsa de reacție, de explicații oneste, de comunicare, minciuna, corupția la toate nivelurile, aroganța, ascunderea problemei sub preș și acoperirea ei cu alte teme iluzorii- reprezintă în continuare singura strategie de apărare a guvernanților în fața tuturor acestor capcane pe care, până la urmă, singuri le-au întins. Iar strategia asta nu mai ține în fața publicului, așa cum vedem.

Teme precum capitalismul, corporatismul, marile investiții, partenerii strategici, încrederea în instituții fundamentale riscă să fie capturate și demonetizate de furia și neîncrederea crescândă a oamenilor când, de fapt, defecțiunea majoră se găsește în ograda și mintea politicienilor din USL. Naționalismul și populismul agresiv al USL își arată acum adevăratul chip și se sparge fix în capul incitatorilor. Nu par să conștientizeze hăul în care se afundă, dar nici să le pese foarte tare de toate aceste probleme. Pentru că atât timp cât nu există o Opoziție conturată și puternică în România, nimeni nu poate capitaliza nimic din toate acestea electoral.

În față cu niște alegeri importante în care ținta este doar Palatul Cotroceni, cu un USL în moarte clinică, cu ochii mereu pe sondaje, PSD și PNL nu-și asumă responsabilitățile guvernamentale. Nimeni nu știe cât va tolera o companie ca Chevron o asemenea situație, probabil nu foarte mult. Dar nici asta nu pare să mai conteze.

Când, față-n față cu o problemă uriașă din punct de vedere strategic, cu demersuri constante de influențare a Justiției bine știute în plan extern și în ajunul unei vizite importante în SUA, compari un președinte american ca Barack Obama cu un trimis în judecată acuzat de procurori de niște infracțiuni în timpul unor alegeri democratice, asta cum se mai numește? Propagandă mincinoasă și iresponsabilă. Faliment.

Înființarea Parchetului European. Atribuțiile Procurorului european, adjuncților și procurorilor europeni delegați.

Comisia Europeană a finalizat propunerea de regulament pentru inființarea Parchetului European, o instituție care ar trebui să efectueze cercetări și urmăriri penale, cu competență de a trimite în judecată în instanțele din statele membre persoane invinuite de infracțiuni ce afectează bugetul UE.

În cazul României, numai dacă ne referim la achizițiile publice din fonduri europene, situația nu este deloc fericită. Un studiu OLAF, realizat de PricewaterhouseCoopers și Ecorys, arată că din 8 state membre UE monitorizate ( Franța, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Spania) în cinci domenii ( construcții rutiere și feroviare, apă și deșeuri, construcții urbane/ de utilități, formare profesională, cercetare/tehnologie/medical), România ocupă locul 3, după Spania și Lituania, la probabilitatea corupției în achiziții pe aceste domenii cu o rată între 28 și 35%.
Potrivit aceluiași studiu, în 2010, costurile directe ale corupției în achizițiile publice, pentru cele cinci sectoare în cele opt state membre monitorizate sunt estimate între 1,4 și 2,2 miliarde de euro.
Atât ne costă corupția, ca cetățeni europeni, pentru că atât se fură. 

Ca atare, câteva idei clare despre cum va funcționa și ce va face Procurorul European:

Misiunea Parchetului European este combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor

financiare ale Uniunii.

Parchetul European are competența de a cerceta, de a urmări și de a trimite în judecată autorii și coautorii infracțiunilor prevăzute mai sus. Parchetul European coordonează și supraveghează cercetările și întreprinde acte de urmărire penală, inclusiv închiderea cazului.

Parchetul European exercită în fața instanțelor competente ale statelor membre acțiunea publică

în legătură cu infracțiunile menționate, inclusiv formulează actul de inculpare și orice cale de atac până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cazul respectiv.

Parchetul European este independent.

Parchetul European, inclusiv Procurorul European, adjuncții acestuia și personalul, procurorii europeni delegați și personalul lor național, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană, stat membru sau instituție, organism, oficiu sau agenție a Uniunii în exercitarea funcțiilor lor. Instituțiile, organismele, oficiile sau agențiile Uniunii și statele membre respectă independența Parchetului European și nu încearcă să îl influențeze în exercitarea sarcinilor sale.

Procurorul European răspunde în fața Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene pentru activitățile generale ale Parchetului European, în special prin prezentarea unui raport anual.

Structura Parchetului European cuprinde Procurorul European, adjuncții acestuia, personalul care îi sprijină în executarea sarcinilor lor în conformitate cu prezentul regulament, precum și procurorii europeni delegați stabiliți în statele membre.

Parchetul European este condus de Procurorul European, care conduce și organizează activitățile parchetului. Procurorul European este sprijinit de patru adjuncți. 

Cercetările și urmăririle penale ale Parchetului European sunt întreprinse de procurorii europeni delegați, sub conducerea și supravegherea Procurorului European. Atunci când se consideră necesar în interesul cercetării sau urmăririi penale, Procurorul European își poate exercita, de asemenea, autoritatea în mod direct.

În fiecare stat membru există cel puțin un procuror european delegat, care face parte integrantă din Parchetul European. Procurorii europeni delegați acționează sub autoritatea exclusivă a Procurorului European și urmează numai instrucțiunile, orientările și deciziile acestuia, în cadrul cercetărilor și urmăririlor penale care le sunt atribuite. Atunci când acționează în cadrul mandatului lor, în temeiul prezentului regulament, aceștia sunt complet independenți de organismele naționale și nu au obligații față de acestea.

Procurorii europeni delegați își pot exercita și funcția de procurori naționali. În cazul unui conflict de sarcini, procurorii europeni delegați îl informează pe Procurorul European, care, în urma consultării cu autoritățile naționale de urmărire penală competente, îi poate instrui în interesul cercetărilor și urmăririlor penale ale Parchetului European să acorde prioritate funcțiilor lor care decurg din prezentul regulament. În astfel de cazuri, Procurorul European informează în acest sens imediat autoritățile naționale de urmărire penală competente.

Normele interne de procedură ale Parchetului European se adoptă prin decizie a Procurorului European, a celor patru adjuncți și a unui număr de cinci procurori europeni delegați, care vor fi aleși de Procurorul European pe baza unui sistem de rotație în mod absolut egal, care reflectă diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Decizia este luată cu majoritate simplă, fiecare membru având un vot. Atunci când voturile sunt împărțite în mod egal, Procurorul European are votul decisiv.

Procurorul European este numit de Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European, pentru un mandat de opt ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăște prin majoritate simplă.

Procurorul European este ales dintre personalitățile care oferă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea celor mai înalte funcții jurisdicționale și experiența relevantă ca procuror.

Parchetul European are competență în ceea ce privește infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Parchetul European își exercită competența exclusivă de a cerceta și urmări penal orice infracțiune la care se face referire la articolele 12 și 13, atunci când o astfel de infracțiune a fost săvârșită integral sau parțial:

a) pe teritoriul unuia sau mai multor state membre sau

b) de către unul dintre resortisanții acestora sau de membrii personalului Uniunii ori membrii instituțiilor.

Parchetul European poate colecta sau primi informații de la orice persoană privind orice comportament care ar putea constitui o infracțiune din sfera sa de competență.

În cazul în care cercetările Parchetului European implică persoane protejate de privilegii sau imunități în conformitate cu legislația națională, iar acestea reprezintă un obstacol în calea unei anumite cercetări în curs, Parchetul European înaintează o cerere scrisă și motivată pentru ridicarea privilegiului sau imunității, în conformitate cu procedurile stabilite de legislația națională.

Parchetul European are competența de a solicita sau de a dispune următoarele măsuri de

cercetare în exercitarea competențelor sale:

a) percheziția oricăror sedii, terenuri, mijloace de transport, locuințe private, haine și orice alte bunuri personale sau sisteme informatice;

b) obținerea oricărui obiect sau document relevant sau a oricăror date informatice stocate, inclusiv date privind traficul de telecomunicație și date bancare, criptate sau decriptate, în original sau într-o altă formă specificată;

c) sigilarea sediilor și a mijloacelor de transport și înghețarea datelor pentru păstrarea integrității acestora, evitarea pierderii sau contaminării probelor sau asigurarea posibilității de confiscare;

d) înghețarea mijloacelor sau produselor infracțiunii, inclusiv înghețarea activelor, dacă se așteaptă să fie supuse confiscării de către instanța de judecată și există motive să se creadă că proprietarul, posesorul sau persoana care le controlează va încerca să zădărnicească confiscarea prin hotărâre judecătorească;

e) interceptarea telecomunicațiilor, inclusiv a e-mail-urilor către și de la persoana suspectată, sau a oricărei conexiuni de telecomunicații utilizate de persoana suspectată;

f) supravegherea în timp real a telecomunicațiilor prin ordonarea transmisiei instantanee a datelor privind traficul de telecomunicații pentru a localiza persoana suspectată și pentru a identifica persoanele care au fost în contact cu aceasta la un anumit moment;

g) monitorizarea tranzacțiilor financiare, prin ordonarea oricărei instituții financiare sau de credit să informeze Parchetul European în timp real cu privire la orice tranzacție financiară efectuată prin orice cont specific deținut sau controlat de persoana suspectată sau prin orice alte conturi despre care se presupune, în mod întemeiat, că sunt utilizate în legătură cu infracțiunea;

h) înghețarea tranzacțiilor financiare viitoare, prin ordonarea oricărei instituții financiare sau de credit să sisteze efectuarea oricărei tranzacții financiare care implică un cont specificat sau conturi deținute sau controlate de persoana suspectată;

i) efectuarea de măsuri de supraveghere în locuri care nu sunt publice, prin ordonarea supravegherii audio și video sub acoperire a locurilor care nu sunt publice, excluzând supravegherea video a locuințelor private, și înregistrarea rezultatelor;

j) efectuarea de cercetări sub acoperire, prin ordonarea unui agent să acționeze sub acoperire sau sub o identitate falsă;

k) citarea suspecților și a martorilor, atunci când există motive întemeiate să se presupună că ar putea oferi informații utile cercetării;

l) efectuarea de măsuri de identificare, prin ordonarea realizării de fotografii, a înregistrării sonore a persoanelor și a înregistrării caracteristicilor biometrice ale persoanei;

m) confiscarea obiectelor necesare ca probe;

n) accesul în sedii și prelevarea de probe de bunuri;

o) inspectarea mijloacelor de transport, atunci când există motive întemeiate să se presupună că acestea sunt utilizate pentru a transporta bunuri legate de cercetare;

p) luarea de măsuri pentru a urmări și controla persoane în vederea localizării unei persoane;

q) identificarea și urmărirea oricărui obiect prin mijloace tehnice, inclusiv livrări controlate de bunuri și tranzacții financiare controlate;

r) efectuarea de supravegheri personalizate în locuri publice a persoanelor suspectate și a terților;

s) obținerea accesului la registrele publice naționale sau europene și a registrelor păstrate de entități private în interes public;

t) interogarea persoanei suspectate și a martorilor;

u) numirea experților, din oficiu sau la cererea persoanei suspectate, atunci când sunt necesare cunoștințe de specialitate.

Procurorul European și procurorii europeni delegați au aceleași competențe ca procurorii naționali în cadrul fazei de judecată, în special competența de a pleda, de a participa la obținerea de probe și de a exercita căile de atac disponibile.

  EPPO Propunere de Regulament Comisia Europeana

Subteranele PSD. Adevăratele motive pentru care România a ajuns în blocaj.

Aproape tot ceea ce se întâmplă de mai bine de două săptămâni în România se explică prin ceea ce se petrece, cu adevărat, în PSD.
Când destabilizezi conștient, printr-o acțiune de blitzkrieg, instituția fundamentală în lupta anticorupție a statului, înseamnă că există o foarte mare problemă. Cheia întregii acțiuni se află, în realitate, în subteranele PSD.

Totul a plecat de la Liviu Dragnea. Nici în ruptul capului, Victor Ponta nu a vrut să-l vadă trimis în judecată în dosarul referendumului. Ba chiar s-a oferit, pentru el, să se ducă să depună mărturie la DNA. Oficial, nu o dată, ci chiar de două ori. Procurorul de caz, șeful și al Secției I, Lucian Papici, l-a refuzat ferm pe premier. Nici nu avea de ce să-l audieze. Însă când Lucian Papici a semnat trimiterea lui Dragnea în judecată, a fost executat, fără drept de apel. Și nu numai el. Ci întreaga conducere a secției I.

Întrebarea fundamentală este de ce lui Victor Ponta îi e frică de Liviu Dragnea, de ce face zid pentru el? Dacă analizăm, în mod real, nu ar avea de ce.
Liviu Dragnea vrea să ajungă premier, în cazul în care Victor Ponta ar deveni președinte al României. Un om trimis în judecată pentru fraudarea importantă a unui vot popular- esența democrației, dacă ținem cont de toate standardele europene, nu va mai putea ajunge pe o asemenea funcție.
Visele de preamărire ale lui Liviu Dragnea nu sunt de ieri, de azi, ci de mai mult timp. S-a proclamat în mai multe rânduri, chiar public în momente importante, întemeietorul real al USL alături de Crin Antonescu, subliniind că ulterior a fost cooptat la idee și Victor Ponta. Și, în plus, nu este pentru prima oară când Dragnea vrea să se impună ca viara întâi, omul cu pâinea și cuțitul, cu toată puterea și în pole-position în PSD. Până acum însă n-a reușit.

Putem să ne întrebăm dacă de acum înainte poate Liviu Dragnea să-l dărâme pe Victor Ponta din funcția de prim-ministru. Față-n față cu niște alegeri europarlamentare și prezidențiale, foarte probabil că nu. Poate să-i creeze probleme în partid în alegerile ce vin? Și asta este puțin probabil. Toți veșnicii baroni pe care Dragnea îi are în spate se vor redirecționa, așa cum au făcut și cu Adrian Năstase și Mircea Geoană. Bătăliile politice ce vor veni vor fi, până la urmă, și despre supraviețuirea lor politică. Lăcomia se aliniază mereu în spatele potențialului câștigător. Iar acum, în mod real, PSD nu are decât un singur prezidențiabil. Și el este Victor Ponta.

Așadar, de ce riscă Victor Ponta un raport MCV negativ pentru România ținându-l pe Liviu Dragnea în guvernul său ca unicul trimis în judecată, în probleme mari cu Justiția și vulnerabilizând DNA? Foarte posibil ca să nu-și destabilizeze și mai mult PSD-ul. Pentru că toți știu că, la capitolul fidelitate față de conducător, pe Liviu Dragnea chiar nu te poți baza.
În plus, o dispariție a USL ar însemna ca Liviu Dragnea să-și piardă pur și simplu adevăratul obiect al muncii. Nu mai poate patina la nesfârșit între Victor Ponta, baroni și Crin Antonescu. Va rămâne doar între Ponta și baronet și, cum vrea puterea deplină, își găsește repede de lucru în partid, lucru periculos atât pentru Ponta cât și pentru întregul PSD.

Aflat acum într-un șpagat politic de zile mari cu presiuni tot mai puternice din partea liderilor județeni tot mai nemulțumiți aflați, deocamdată, lângă Liviu Dragnea, cu liderul lor de facto trimis pe mâna Justiției, cu mulți fiori ce le trec și lor pe sira spinării când aud de judecători sau de DNA, cu un PNL care a devenit principala voce de erodare și boicotare a Guvernului, cu un Crin Antonescu tot mai critic - realizând că e singur în cursa prezidențială, cu un USL în stare de disoluție din a cărei ruptură nimeni nu știe, cu adevărat, ce tabără va pierde procente mai multe, Victor Ponta, în ultimul timp, și-a arătat toate slăbiciunile.

Face greșeli politice nepermise, se contrazice singur în decizii, se înfundă, absolut de neînțeles, într-o cascadă de minciuni și erori guvernamentale, își dezamăgește partenerii externi, ia măsuri împotriva independenței Justiției și chiar și împotriva libertății de exprimare. E prins într-un tăvălug pe care pare că nu-l conștientizează, dar nici nu face niciun efort de a se trezi.

Dacă Victor Ponta are vreo mare vină până acum- e aceea că, în trei ani, de când e președinte, nu a reușit să-și reformeze, din temelii, partidul. Cu asta trebuia să înceapă, în mod real, mandatul său de șef al PSD. Dar baronii sunt aceiași, cu aceleași mentalități și probleme cu legea sau bunul simț, noua generație de miniștri nu strălucește absolut deloc, ba din contră, iar când este vorba de momente grele, dificile, partidul se bazează tot pe echilibrul celor mai în vârstă și mult mai exprimentați.

Greșelile mari și dese, deja cu puternice reverberații externe, par să se acumuleze și acum s-a ajuns în blocaj pentru că, din disperare de a-și ține stabilizat partidul, Victor Ponta a ajuns să lovească puternic în Justiție, un lucru care atât intern, cât și extern este de imposibil de acceptat.

Nu este niciun secret că, în ultimele luni, Liviu Dragnea s-a arătat foarte interesat de multe numiri în funcție din Parchete, ba chiar, în unele situații, mai mult decât era cazul. Și asta încă de pe vremea Monei Pivniceru.
Acum însă un om trimis în judecată, într-un dosar de tip epopee infracțională, culmea, a reușit să subrezească un întreg DNA.

Secția I a DNA este motorul real al Direcției Naționale Anticorupție. Acolo se instrumentează cele mai grele dosare de corupție, șeful ei vizează toate dosarele- trimiterile în judecată. În plus, extrem de important, toate rechizitoriile serviciilor teoritoriale ale DNA, din toată țara- tot la șeful secției I a DNA pe masă ajung. El propune dacă merg mai departe în justiție sau nu. Așadar, șeful secției I a DNA are un rol esențial într-o luptă anticorupție. De aici și blitzkriegul provocat de dosarul Dragnea și fiorii reci ai baronilor. Toți potențialii infractori din țară fix pe masa șefului secției I a DNA se pun.

În ultimii 8 ani, Lucian Papici asta a făcut. Mari și foarte importante dosare de corupție. Când a dat rezoluția pe dosarul referendumului în care maestru de ceremonii era Liviu Dragnea, a fost schimbat după doar 8 zile după ce fusese delegat pe aceeași funcție. A fost schimbată și adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Fără motiv, fără consultare, fără respectarea niciunui regulament sau legilor judecătorești care prevăd că schimbările se fac în interesul serviciului- deci al DNA- procurorul șef al DNA a primit, prin fax, doi noi șefi ai secției I, care în prealabil își negociaseră funcțiile cu oameni foarte apropiați PSD.

Laura Corduța Kovesi, așa cum a declarat într-un interviu pentru TVR, propusese o rocadă la șefia secției I. Mariana Alexandru- procuror șef de secție și Lucian Papici- adjunct, având în vedere că Papici avea deja două mandate pline la conducere până acum.
Propunerile sunt și astăzi pe masa ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, rudă prin alianță cu Victor Ponta și sunt în continuare menținute de șeful DNA. Nimeni însă nu spune de ce Cazanciuc- Ponta- Dragnea refuză să numească cei mai buni oameni din DNA pe funcții, pentru că explicații logice nu există. De la Procurorul General, Tiberiu Nițu nu prea există nici așteptări. El este în continuare pe pilot politic automat.

Într-un alt interviu, pentru Digi 24, Robert Cazanciuc a spus ieri seară că rocada Alexandru/ Papici nu i se pare sănătoasă pentru că și alți procurori ar trebui să fie lăsați pe aceste funcții și, în plus, Mariana Alexandru nu ar putea să fie șefă din cauza soțului său.
În realitate, situația stă cu totul altfel. Perfect constient cât de buni sunt cei doi procurori- ca doar de numele lor s-au legat în ultimii 8 ani toate marile dosare de corupție, PSD a făcut tot ce i-a stat în putință să-i blocheze. Papici nu mai putea ocupa șefia secției iar Mariana Alexandru a lovit crunt în inima PSD atunci când a instrumentat, ca procuror principal, alături de Papici, toate dosarele lui Adrian Năstase, reușind, în premieră, ca om al legii, o condamnare cu executare pentru un fost prim-ministru. Aceeași echipă a instrumentat și greul dosar Cătălin Voicu- lovind din plin tot în incredibilele rețelele subterane ale PSD, dosar sfârșit tot printr-o condamnare: 7 ani în temnița statului.
Ca atare, pentru a o bloca pe Mariana Alexandru să ajungă șef peste Secția I, Cazanciuc l-a propus pe soțul ei șef al secției Militare. Pentru ca, mai apoi, să aibă pretext să spună că Mariana Alexandru nu prea poate să conducă secția I pentru simplul motiv că soțul ei este șeful altei secții din DNA.
Ce nu vrea să spună ministrul Cazanciuc e că, de fapt, soțul procuroarei, Ioan Alexandru, nici măcar nu a finalizat procedura de numire în funcție. Filtrul/ votul CSM și semnătura președintelui Băsescu - nu sunt încă date. La ora aceasta, plin, pe funcție, omul nu este numit.

Foarte periculos este că, în toată această teribilă acțiune de destabilizare a DNA, s-au călcat în picioare regulamente de funcționare a instituțiilor, legi, cutume.
Dacă șeful DNA nu poate să-și propună/ recomande oamenii cei mai buni pentru funcționarea instituției, atunci cine poate s-o facă?
Unde se stabilesc criteriile performanței dacă nu în lupta efectivă anticorupție?
Cum și de cine în mod real e cuantificată performanța dacă nu prin cele mai grele dosare probate în instanță? De când un procuror nu poate conduce în DNA doar pentru că l-a trimis în judecată pe capul baronilor sau i-a băgat în pușcărie pe un fost prim-ministru și un cap al rețelei politice de crimă organizată?
Cum să lucrezi, să faci echipă cu niște oameni negociați la partid?
Ce încredere să ai în ei, ca șef de instituție, pe marile dosare?
Până la urmă, la asta se reduce totul. Partidele, oricum s-ar numi ele și oricât de mari, mici, puternice sau slabe ar fi, nu pot conduce Justiția.
Și PDL a încercat asta, chiar de mai multe ori, și n-a reușit. Când era la guvernare, în PDL s-a cerut cu insistență schimbarea lui Daniel Morar. Atunci, ca și acum, totul s-a oprit în președintele Băsescu.

Președintele Băsescu nu va da înapoi și nici n-ar avea de ce s-o facă. Lupta reală anticorupție și punerea DNA pe picioare reprezintă chintesența mandatelor lui.
În 2004, a câștigat o cursă prezidențială cu proclamarea războiului  împotriva "Rafo/Jafo" și mafiei lui Adrian Năstase. În 2007 s-a luptat cu corupția din Parlament, în 2009 a câștigat  Palatul Cotroceni împotriva tuturor mogulilor corupți și, în 2012, tot pe motiv de real control asupra Justiției, a fost suspendat a doua oară.
De ce-ar renunța acum? Ca să fie liniște?! Și-ar nega principala realizare de șef de stat. În plus, nu e omul căruia să-i fie frică.
Puternicii bărbați politici care nu mai au multe de pierdut merg întotdeauna până la capăt, cu orice risc. Nu însă cu orice fel de consecințe pentru țară.
Pe toate acestea Victor Ponta ar fi trebuit să le învețe până acum. E abia la început de drum și pare că-l vrea tot mai lung. Problema este că, din slăbiciune, s-a oprit mult prea devreme.
În independența Justiției și libertatea presei, s-a oprit pe contrasens.

Dosarul Dragnea/ Fraude la referendum. Mesajele PSD: stimulare legală. DNA: mecanism complex cu scop de fraudare.

 Direcția Națională Anticorupție:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 75 inculpați, sub aspectul infracțiunilor reținute în dosarul cunoscut opiniei publice sub numele de dosarul „Fraudă la referendum”:

I. NICOLAE-LIVIU DRAGNEA, secretar general al unui partid politic (la data faptelor), în prezent deputat și vicepremier, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: 

În calitate de secretar general al unui partid, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În concret, folosirea influenței și autorității s-a făcut în următoarele modalități:
1. ca un prim pas, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale.
2. În paralel, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie /primarii/activiștii de partid. Sistemul informatic avea două componente IT:
- o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr
- o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor. Acest sistem informatic asigura:
- comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne;- comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
- obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului.
3. De asemenea, Nicolae-Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de care asigura validarea referendumului.

II. Demersul infracțional al inculpatului Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători (prevăzută de art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului), infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării. (...)Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare - președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor.
Prezentul dosar penal nu a putut să cuprindă, în mod obiectiv, analiza eventualelor infracțiuni comise în secțiile de votare de pe întreg teritoriul național, situațiile descrise și probate reprezentând numai exemple dintre cele mai relevante din punctul de vedere al procentajului de prezență la vot comparat cu media națională.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere calitatea de deputat deținută în prezent de Nicolae-Liviu Dragnea.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Ziua în care DNA a probat că merge mai departe

84 de volume numerotate, sigilate, opisate, alături de toate suporturile optice. 353 de pagini de rechizitoriu. Un an și două luni de investigație, de anchetă. Mai mulți procurori care se retrag, inexplicabil, din dosar, un altul care îl preia cu orice risc și este, finalmente, dărâmat de la șefia celei mai importante Secții a DNA, alături de adjunctul său, după ce semnează trimiterea în judecată. Un procuror șef al DNA care trimite dosarul în instanță cu aceeași rezoluție: trimitere în judecată pentru Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, membri și președinți ai secțiilor de votare.

Cam așa se rezumă, în cifre și momente seci, dosarul Dragnea, un dosar uriaș, nu doar prin cantitate, ci mai ales prin adevăratul mecanism infracțional pe care-l devoalează, prin metodele ilicite folosite, prin bătălia extrem de dură care s-a dat pentru finalizarea și trimiterea în judecată a acestei spețe și prin greutatea personajului central învinuit.
Un dosar "piatră de hotar" pentru Justiție pentru că toate acestea au legătură, până la urmă, cu respectarea și aplicarea democrației, a standardelor într-un stat membru NATO și al Uniunii Europene.
Nimeni nu este mai presus de lege, proclamă principiile universale democratice și constituționale. Participarea românilor și a oricăror cetățeni în alegeri se face pe baza liberului consimțământ. Nimeni nu are dreptul să exercite presiuni asupra alegătorilor.
Cine încalcă toate acestea, răspunde pentru tot ceea ce a săvârșit în fața Justiției. Asta se va întâmpla începând de ieri. Și este un lucru fundamental pentru funcționarea unui stat de drept.

Alături de cazul Voicu- devoalarea unor rețele de corupție politico-judiciare în cadrul sistemului de Justiție și împreună cu dosarele rețelelor de corupție din Tribunalul București  și Curtea de Apel București, cazul Dragnea poate fi încadrat în seria celor mai dificile și cu rezonanță dosare pe care procurorii DNA le-au instrumentat în ultimii ani. Pentru că acest uriaș caz ne vorbește, în fapt, despre esența democrației - votul popular, liber exprimat și suveran- și despre influențarea/ fraudarea lui prin orice tip mijloace și cu orice fel de consecințe. În orice țară, sub orice formă de guvernământ, așa ceva este un lucru extrem de grav.

Nu este deloc ușor să reușești să expui în fața opiniei publice interne și, mai ales, internaționale un asemenea tablou, pe cât de clar, pe atât de sumbru și infiorător din subteranele funcționării unor partide politice din România. Un vot masiv care, din probele strânse de procurori, arată că a fost fraudat, nimeni nu știe cu exactitate în ce proporție. Dovezile însă dezvăluie că frauda a fost importantă iar, pe atât cât s-a putut proba, Justiția, așa cum este normal, trebuie să se pronunțe. Într-un stat democratic, nu se poate trece cu vederea așa ceva.

Este la fel de important ca "dosarul Dragnea/ fraude la referendum" să fie văzut în toată complexitatea lui. Liviu Dragnea, unul dintre întemeietorii celei mai puternice alianțe politice din ultimii 20 de ani din România, cu o majoritate de 70% în Parlament, personaj extrem de greu în structura decizională a PSD în spatele căruia s-au încolonat toți baronii de care depind viitoarele alegeri- europarlamentare și prezidențiale, a coordonat până în ultimele detalii un întreg mecanism de fraudare a votului popular într-un moment cheie, extrem de delicat pentru menținerea în România a statului de drept.

La ce s-a recurs? La absolut tot. Dintr-o disperare aproape vecină cu demența. S-a pus presiune pe toți președinții și membrii secțiilor de votare din toată țara, s-au falsificat semnături ale morților, soldaților din Afganistan sau ale românilor plecați în străinătate, s-au băgat voturi falsificate în urne, s-au transmis amenințări, s-a alergat cu urna mobilă la ginecologie, ORL, chirurgie, terapie intensivă, hemodializă, pediatrie, s-au inventat pacienți prin spitale, s-a votat multiplu, s-a dezvăluit secretul votului, s-a practicat la greu turism electoral, s-a schimbat ultima cifră a CNP-urilor, s-au băgat minori pe liste și cei care aveau interdicție de vot prin hotărâri judecătorești. S-a instigat, s-au dat bani, s-au luat oamenii din case, s-au băgat cu mult curaj oameni în secții de votare, s-a făcut propagandă în secții deși interzice legea. S-au cumpărat și PDL-iști la kilogram cu doar 100 de lei. Până acolo s-a mers încât, pentru mobilizare, s-au folosit, în mod dureros, și inmul național al acestui stat.

Presiunea a fost uriașă, așa cum reiese din rechizitoriu. Șefii secților de votare erau perfect constienți că vor înfunda pușcăria. Fraudau voturile "prostimii" acasă, se jurau pe copiii lor și....se gândeau la Ceaușescu. "Ați prins prostimea acum, țineți minte ce vă spun eu! (...) Când s-o răscula prostimea, e vai de capul vostru! Ai văzut Ceaușescu, a zis că nu-l dă nimeni jos! Țineți minte ce vă spun eu (...) Trei ani! Poftim, bagă-mă în pușcărie! Ce să-mi faci? (...) Am fost beți! Tu n-auzi că am fost beți, nu mai știu ce am făcut! (...) Ne ducem în pușcărie! Da', problema, care ne-a dat pe goarnă? Asta e problema!" - Marin Nistor, membru al Biroului Secției de votare nr.114 Bragadiru, Teleorman.

"După noi, potopul", într-o efuziune infracțională. Cam aceasta a fost atmosfera. "Acum ori niciodată. Avem o singură șansă. Dacă reușim demiterea unui șef de stat prin furt și fraudă, scăpăm toți". Cam așa s-a gândit. Dar...nu s-a reușit.

Rezultatele prezenței pe hectar în Teleorman, Olt, Gorj și Vrancea au fost și ele de-a dreptul halucinante. 70,16% - Teleorman și chiar 74, 71%- Olt iar procurorii chiar arată cum participarea creștea artificial cu zeci de procente, în urma unor discuții și măsuri ilicite, depășind inexplicabil medii de prezență a celor mai importante alegeri de după 1989.
După 13 ani de la prima "întrecere socialistă", rechizitoriul procurorilor mai arată că, în PSD, cursa baronilor pentru obținerea celor mai bune "rezultate" în alegeri continuă și acum cu multă patimă și este departe de a se fi sfârși. În cutuma social-democrată, cine obține cel mai bun scor dintre stăpânii județelor are și cel mai greu cuvânt de spus în partid. La referendumul de anul trecut ca și în alegerile din decembrie 2012, Teleormanul lui Liviu Dragnea a fost fruntaș, cu procente de peste 70%. Tot în Teleorman s-a dus și prezidențiabilul Crin Antonescu să candideze, de teama unui rezultat, în București, sub așteptări. Acolo, în ultimii ani, totul era garantat.

Poate nu degeaba chiar Liviu Dragnea s-a aflat la capătul firului, al sistemului IT și al miilor de SMS-uri. Așa, secretarul general al PSD, făuritor al USL, acum vicepremier și om greu, de bază, și-a exercitat puterea de influență în PSD, în PNL, în tot USL și practic a dorit să-și dovedească toate capacitățile, bătând toate recordurile electorale cu putință, în detrimentul vechilor coordonatori de campanii. A rezultat astfel o autentică și complexă mașinărie de fraudare a unui vot popular, în care au fost implicați lideri locali și județeni ai USL ce evidențiază astăzi că, în România, două partide - PSD și PNL- pot funcționa asemeni unor grupări infracționale bine unse și organizate, dacă sunt coordonate de personajul cel mai potrivit.

"Să meargă la ei ACASĂ și să-i aducă să voteze/ Organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe/  Mai sunt trei ore. Avem deja 6 milioane prezenți. Ne mai trebuie minim 300 de voturi pe fiecare secție de votare. Ceea ce e foarte realizabil! / Organizați-vă astfel: 30 de militanți pe fiecare secție de votare iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetățeni în următoarele ore!/ La ora 21 avem peste 8 milioane de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la fiecare secție de vot și scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceți! Curaj!/ Urgent! Luați toate măsurile necesare ca toți oamenii care stau la coadă în secția de vot să fie considerați în incinta secției de votare ca să poate vota!/ Numărați cu atenție și curaj!"

Asta scria, exprima și gândea pe 29 Iulie 2012 Liviu Dragnea. În timpul votului, i s-au raportat, culmea, și voturile împotrivă și cele pentru demiterea președintelui Băsescu din interiorul urnelor secțiilor de vot.
Poate spune acum cineva, în mod corect și cinstit, câți români și-au exprimat în mod liber votul pe 29 Iulie 2012? Câți au fost cu adevărat pro demitere și câți s-au opus? Cât a fost fraudă și cât a fost vot real? Adevăratele răspunsuri le știm toți.

Tocmai de aceea, o asemenea acțiune nu se putea finaliza decât în fața Justiției. Numai ea poate stabili vinovați și pedepse. Într-o democrație în care Justiția funcționează, toate vinovățiile se plătesc.

Curajul de a ancheta asemenea mecanisme de fraudare, într-un stat democratic în care numai poporul e suveran și nicidecum politicienii de la butoane, a fost plătit cu vârf și îndesat, la București, prin demiterea fără drept de apel a procurorului de caz și decapitarea, fără motiv și împotriva regulamentelor, a celei mai importante secții din DNA.

În România, instituția fundamentală de luptă împotriva corupției a fost destabilizată din cauza și cu prețul trimiterii acestui caz foarte important acolo unde-i era locul: pe masa judecătorilor.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi și toți procurorii onești din DNA au probat astfel, fără tăgadă, că instituția lor merge mai departe în această luptă esențială, crucială pentru noi toți până la urmă, indiferent de costuri, demiteri, decapitări și consecințe. Întreg sistemul judiciar ar trebui să înțeleagă puternicul semnal transmis.

În aceast stat, ieri, practic, s-a dovedit că nu mor procurorii și nici dosarele când vor politicienii, în ciuda tuturor eforturilor extraordinare depuse.

Oricât de puternici ar fi ei la un moment dat, oamenii politici vin și pleacă. În final, toți trebuie să plătească pentru ce au săvârșit.
Într-o democrație a unui stat NATO și UE, așa este drept și onest.
În firea lucrurilor, așa este, până la urmă...cinstit.

  Rechiz Liviu Dragnea

Efectele blitzkriegului din Justiție. Adevărul SUA și minciuna PSD.

4 Octombrie 2013. Ambasada SUA la București/ Departamentul de Stat al SUA:

"În calitate de aliat NATO şi partener apropiat, Statele Unite impărtăşesc obiectivul guvernului României de  asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi.

Ne exprimăm admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă desfăşurată de domnul Lucian Papici şi de doamna Mariana Alexandru. Este esenţial ca numirile înlocuitorilor acestora, care au o importanţă crucială, să fie rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei. Îndemnăm toate părţile implicate: procurorul şef al DNA, procurorul general, ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Preşedinţia, să coopereze şi să se consulte în legătură cu acest subiect."

4 Octombrie 2013. Poziția Comisiei Europene:
Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: "Situația DNA va fi reflectată în raportul MCV. Nu comentăm cazuri individuale".

4 Octombrie 2013. Mesajul pe care PSD trebuie să-l transmită publicului/ românilor/ dumneavoastră:

"PSD si Victor Ponta nu au intervenit in justitie, fapt confirmat si de Daniel Morar! Interventia a avut-o Traian Basescu, care a recunoscut ca a sunat un procuror si i-a dat indicatii public! Traian Basescu este suparat ca nu mai poate controla procurorii si e dispus sa strice imaginea Romaniei pentru asta

Pentru premierul Victor Ponta si PSD, indepedenta justitiei este un lucru extrem de important.

Nu dorim sa inlocuim „justitia lui Basescu”, „procurorii lui Basescu”, cu „justitia USL” sau a PSD, sau „procurorii PSD”. Magistratii trebuie sa fie independenti si sa isi faca datoria fara sa dea socoteala cuiva, in special vreunui politician.

Singurul care nu a renuntat la obiceiurile sale de a influenta justitia este Traian Basescu. Chiar ieri presedintele a recunoscut ca l-a sunat pe Procurorul General Tiberiu Nitu si i-a cerut sa il pastreze in functie pe procurorul Papici.

Acest gest reprezinta o ingerinta grava in justitie, presedintele nefiind in masura sa comande Procurorului General pe cine sa tina sau sa nu tina in functie.

Procurorul Papici nu a fost demis si nici revocat, ci pur si simplu si-a incheiat mandatul.

In locul domnului Papici va veni un alt procuror, tot din cadrul DNA.

Monica Macovei si Traian Basescu nu fac decat sa intoxice din nou opinia publica, dar si occidentul, la fel cum au facut si cu referendumul, cand toata Europa a auzit din gura lor ca au fost fraudate 2 milioane de voturi, ceea ce desigur, nu s-a intamplat. "

Câteva observații vizavi de mesajele PSD:

- PSD își legitimează intervenția brutală și împotriva regulamentelor în Justiție, culmea, prin declarația publică a lui Daniel Morar. 

Daniel Morar a spus așa: "Premierul să fie mai responsabil când afirmă despre procurori că au instrumentat dosare politice. Este un lucru nedemn". Și a mai spus Daniel Morar că Laura Codruța Kovesi are dreptate când a vorbit de consultare pentru numirea șefilor de secții din DNA. Asta în condițiile în care Victor Ponta a declarat: "Marele băsist..Papici (...) I s-a terminat mandatul. Să mai stea procuror simplu. Mai terminați cu propaganda băsistă. De ce trebuie să-i ținem pe toți băsiștii care au făcut dosare politice? Da, Morar cu Papici au făcut dosare politice".

- PSD spune că lui Lucian Papici i s-a terminat mandatul, "nu a fost demis și nici revocat". Mesajul e mincinos. Pe 18 Septembrie 2013, procurorul Ramona Bulcu, în numele Ministerului Public, confirmă că procurorul general Tiberiu Nițu a primit cererea de delegare pe funcție, pentru trei luni, pentru Lucian Papici, în funcția de șef al Secției I a DNA, cerere care fusese deja aprobată din 17 Septembrie 2013. Așadar, pe 2 Octombrie 2013, Lucian Papici a fost demis/revocat/ decapitat de pe funcția de șef al Secției I a DNA.

- Poziția Occidentului o puteți mai sus și coincide cu părerile exprimate atât de Președintele Băsescu cât și de Monica Macovei. Pentru că acesta este adevărul.

- Dosarul referendumului în care Liviu Dragnea este deja urmărit penal și pentru care procurorul Lucian Papici a dispus trimiterea în judecată- motiv pentru care a fost decapitată cea mai importantă secție din DNA- investighează exact fraudele comise de la referendum. Toate capetele de acuzare ale DNA la adresa lui Dragnea le puteți citi aici. 

Blitzkriegul din Justiție. Ce s-a întâmplat cu adevărat.

O poveste despre care se știe de multe luni, spune cam așa: cineva intră în biroul altcuiva și spune- dacă eu voi fi trimis în judecată, tu nu vei mai fi premier, vei rămâne cel mult președinte de partid. Scurt pe doi. Fără virgule și fără menajamente.

Dosarul referendumului este piatra de hotar pe care de luni bune se joacă adevărata independență a Justiției. Și asta știa toată lumea. Un dosar extrem de important care devoalează un întreg sistem de fraudare masivă a unui vot popular într-o țară democratică, europeană, stat NATO. Un dosar cu rezonanță care implică mașinării de partid, coordonatori de campanie și lideri politici, într-o acțiune halucinantă ce a subrezit instituții fundamentale, principii și valori ale statului de drept. În speță, Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD, vicepremier, omul care a coordonat până în cel mai mic detaliu referendumul de demitere a președintelui Băsescu de anul trecut, un personaj în spatele căruia s-au încolonat toți veșnicii baroni ai PSD de care, până la urmă, depind niște alegeri foarte importante de anul viitor în condițiile în care USL este în pragul disoluției: europarlamentarele și prezidențialele. Mai mult, dosarul este foarte atent monitorizat din exterior iar o eventuală demonstrare a unei fraude de 1.500.000 de voturi ar fi catastrofală pentru credibilitatea PSD și a lui Victor Ponta nu numai în plan intern, ci mai ales extern.

Ca să înțelegeți ce grele bătălii s-au dat pe acest dosar, menționez că doi procurori care l-au instrumentat cu zel inițial au decis să se retragă din dosar pe motive diferite iar, după câștigarea alegerilor din decembrie anul trecut de către USL, unul dintre ei- Gheorghe Bocșan aproape că a devenit cel mai critic și pasionat în dărâmarea speței. Același Ghoerghe Bocșan care în urmă cu aproape două săptămâni era, poate deloc întâmplător, propus neoficial de ministrul Justiției să preia exact șefia Secției I a DNA- secția care instrumenta dosarul. Propunerea a fost refuzată. În joc era chiar acest mare dosar- Dragnea.

Ca atare, după cei doi procurori au ieșit din dosar, speța referendumului a fost repartizată chiar șefului șecției I a DNA- procurorul Lucian Papici- omul care alături de Mariana Alexandru a instrumentat cele mai importante și dificile dosare de corupție ale României din ultimii 8 ani - Năstase, Voicu, Becali, corupția din Justiție, din vămi, din Poliție și multe, multe altele.

Numai că săptămâna trecută, o comisie de experți ai Comisiei Europene sosește la București pentru evaluarea progreselor din Justiție în perspectiva raportului MCV. Mandatul lui Papici la șefia secției I expira. Dosarul lui Dragnea nu era încă finalizat. Așa că, de ochii Comisiei Europene și în lipsa unor propuneri cât de cât acceptabile pentru șefia celei mai importante secții din DNA- care se ocupă de toate marile dosare de corupție, mandatele lui Papici și al Marianei Alexandru au fost prelungite de procurorul general Tiberiu Nițu, prin delegare, doar pentru următoarele trei luni, până la sfârșitul anului. PSD aștepta cu ei pe funcție un raport MCV favorabil pe Justiție, într-o perspectivă a credibilizării. Numai că raportul MCV s-a amânat pentru începutul anului viitor.

Spre disperarea PSD,  șeful secției I din DNA, Lucian Papici însă finalizează dosarul referendumului pe care chiar el, ca procuror, îl instrumenta. Semnează, ca șef de secție- trimiterea în judecată a lui Dragnea și înaintează totul, potrivit legii și procedurilor, șefului DNA, Laura Codruța Kovesi. După mai bine de o lună, Dragnea nu mai este chemat la DNA pentru finalizarea citirii dosarului pe care oricum o tărăgăna și intră în panică. Află însă că Papici a semnat doar trimiterea lui în judecată, nu și înaintarea dosarului. Se decide la partid schimbarea de urgență a șefului secției I- Lucian Papici și a Marianei Alexadru- ajunct al secției I.

Oricine ar fi venit pe funcția lui Papici avea dispoziție expresă să infirme rezoluția de trimitere a lui Dragnea în judecată. Putea să o facă, dar...

Marți are loc ședința CSAT. După ședință, președintele Băsescu vorbește cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Îi spune că dacă vrea să schimbe șefia șecției I a DNA după doar 8 zile de la reconfirmarea în funcție trebuie să consulte șeful DNA pentru noile numiri, potrivit regulamentului DNA. Nu se întâmplă asta.

Ce n-a știut PSD a fost că dosarul deja fusese trimis mai departe. Și chiar și atunci când a aflat, miercuri, în ultimul moment, nu a crezut. S-a sperat până în ultima clipă că se mai poate face ceva.

Miercuri, procurorul general Tiberiu Nițu deja primește ordin pe care-l și execută: schimbările se vor face cu forța, prin ordin și delegare, pentru următoarele 6 luni- noii șefi de secție fiind Iuliana Bendeac- un procuror considerat slab, fără rezultate spectaculoase în carieră- majoritatea NUP-uri, un procuror extrem de slab pe dosarul Alexandrescu, fostă colegă cu Victor Ponta și girată de PSD. Adjunct este numit Viorel Cerbu, un procuror bun, cu rezultate dar cu întoarceri de neînțeles în carieră. 

Președintele Băsescu îl sună pe Nițu și îi cere să respecte, ca procuror general, regulamentele interne ale instituțiilor, în speță DNA- care cer consultare pe numiri. Nițu era însă pe pilot automat. Ambele numiri au fost primite de șeful DNA prin fax, fără nicio consultare, semnate de Tiberiu Nițu, într-o acțiune brutală, legală dar fără precedent.

Ce nu voia să se afle PSD era că mutarea violentă - decapitarea celei mai importante secții din DNA- are legătură directă cu semnătura lui Papici, ca șef de secție, de trimitere în judecată a lui Dragnea. Informația apare public: dosarul nu mai e la Papici. Era inutil să mai mergi până la capăt când nu se mai putea face nimic pentru salvarea omului doi din PSD, dar din disperare s-a mers. Iuliana Bendeac numită de o oră s-a lămurit că nu-l mai putea să-l salveze pe Dragnea de la trimiterea în judecată, dosarul nu mai era la secția peste care ea devenise șefă prin fax. În plus, trebuia dat un semnal puternic și periculos în sistem ca nimeni să nu se mai atingă vreodată de PSD pentru că așa ceva nu este tolerat, trebuia dărâmată cea mai importantă mașinărie a DNA care se ocupa de marile dosare de corupție, trebuia mult sânge, jertfă și satisfacție la partid. Trebuia și s-a făcut.

A fost ca un adevărat tsunami. PSD, prins în vârtej, s-a dat singur cu capul de pereți, în lipsă de explicații logice pentru care decapitezi cea mai importantă secție din DNA pe care ai reconfirmat-o tot tu în urmă cu doar 8 zile, PNL a tăcut iar acum se încearcă, fără succes și strict propagandistic,electoral, mutarea problemei către președintele Băsescu. Nu ține nici asta. Apoi au apărut scenarii peste scenarii, cine s-a înțeles cu cine și dacă este o piesă de teatru în subteran negociată. 

Toți știu, incluzând aici toți partenerii strategici ai României că nimeni însă, în această țară, n-a negociat dărâmarea DNA și decapitarea celor mai buni procurori. Cine încă mai crede asta, se înseală amarnic sau este într-o periculoasă eroare.

Blitzkriegul  de două zile din Justiție a arătat doar atât: adevărata putere a lui Dragnea în partid, încă o dată, dacă mai era necesar, incredibila slăbiciune a lui Ponta, apetența unor procurori de a-și negocia cu PSD funcțiile și de a dărâma dosare, și verticalitatea, intransigența unor oameni ca Laura Corduța Kovesi, Călin Nistor, Lucian Papici și Mariana Alexandru de a duce mai departe o luptă împotriva marilor corupți pe care USL vrea, din toate puterile și cu toată forța, să o oprească.

Ce se va întâmpla mai departe, în zilele următoare, ține exclusiv de președintele Traian Băsescu, de implicarea misiunilor diplomatice importante prezente în România și de Comisia Europeană.

Într-un gest fără precedent dar absolut firesc în asemenea situații extrem de dificile, ieri a fost securizat din toate punctele de vedere DNA. În acest moment, cea mai importantă instituție de luptă anticorupție din România se află, efectiv, sub asediul celei mai iresponsabile puteri politice de care a avut parte România în ultimul deceniu.

Anul trecut, prin blitzkrieg, aceiași oameni au spulberat statul de drept, acum două zile tot ei, prin același război fulger, tot în folosul lor și în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, au reușit să prăbușească singura mână de oameni care mergeau până la capăt în marile dosare de corupție.

Așa ceva nu mai poate fi tolerat de nimeni. Duane Butcher, omul numărul 1 în ambasada SUA la București, i-a atras atenția ieri seară lui Victor Ponta. Departamentul de Stat al SUA nu poate accepta, sub nicio formă, în Justiție, așa ceva.