PSD a imunizat în taină toți baronii României lovind în competența DNA

O lege depusă în Parlament anul trecut de doi senatori PSD și intrată în vigoare acum mai bine o lună a reușit să imunizeze toți aleșii locali- primari și președinți de Consilii Județene- de eventuale anchete ale procurorilor DNA, prin delegare extinsă a tuturor atribuțiilor conferite inițial de lege către persoane pentru care jurisdicția Direcției Naționale Anticorupție este redusă.

Așa se face că  pe data de 18 Septembrie 2013, doi senatori PSD- Gabriela Firea Pandele- soția primarului de Voluntari și Darius Vâlcov- fost primar Slatina- poate deloc întâmplător, au depus, în Camera Deputaților, o propunere legislativă cu țintă precisă și articol unic. “Modificarea art.65 din Legea 215/2001 a administrației publice locale ”.

Modificarea cerea inițial ca “primarii să-și poată delega atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și alte acte normative viceprimarului, secretarului unității administrativ teritoriale, conducătorilor structurilor sau personalului de specialitate, în funcție de competențele ce le revin în domeniile respective”. Până acum, potrivit vechiului articol 65, primarii, potrivit legii nu-și puteau delega decât atribuțiile de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară. Așadar, o modificare fundamentală. Acum pot delega orice atribuție, practic, oricărui angajat.

Cu câteva zile înainte de Marțea Neagră, pe 11 Noiembrie 2013, legea cu articolul unic referitor la primari și delegarea tuturor atribuțiilor către niște funcționari este adoptată tacit în Camera Deputaților și intră în dezbaterea Senatului, camera decizională.

Aici însă, este adoptată pe 11 Februarie2014, cu 110 voturi pentru, 15 împotrivă și 6 abțineri. Dar atenție- articolul referitor la delegarea atribuțiilor primarilor se extinde și la șefii de Consilii Județene, printr-o modificare făcută în comisia juridică a Senatului, condusă la acea vreme de senatorul PNL de Mehedinți, Tudor Chiuariu, condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul Poșta Română. 

Astfel, legea votată în Senat precizează că și “Președintele Consiliului Județean poate delega, prin dispoziție, atribuțiile la vicepreședinți, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes județean”. 

Ce pot delega ei de acum înainte? Toate atribuțiile. Cui le pot delega? Tot unor functionari publici. 

Până acum, și în cazul acesta, legea prevedea în mod clar că atribuțiile președintelui Consiliului Județean nu pot fi delegate decât vicepreședinților, adică tot unor persoane alese. Acum este legiferat acarul Păun, încărcat fiind în mod exclusiv și de toată răspunderea penală, eventuală consecință a acțiunilor sale.

Legea a fost depusă pe 17 Februarie 2014 la secretarul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității. Nimeni n-a contestat-o la Curtea Constituțională. A fost promulgată pe 12 Martie 2014 și a doua zi a fost publicată în Monitorul Oficial. De atunci a intrat în vigoare ca legea nr. 20/2014. Totul fără nicio consultare publică, fără transparență, învăluit într-un mister total.

Așa se face că de mai bine de o lună, toți președinții de consilii județene și toți primarii din România își pot delega legal toate atribuțiile pentru care au fost învestiți prin vot de electorat unor simpli funcționari publici, angajați exclusiv de către ei.

Și aici se devoalează adevărata cheie și întregul scop al legii. O dată ce în locul tuturor baronilor- primari și șefi de consilii județene- vor semna numai funcționari publici, pe această categorie competențele DNA sunt limitate în cazul unor infracțiuni de corupție. 

Toată răspunderea penală depinde de pagubă, de cuantumul mitei sau al folosului necuvenit. Infracțiunile funcționarilor publici pot intra in competența DNA doar dacă au ca obiect al infracțiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro, indiferent de calitatea persoanei, dacă aceste infracțiuni au cauzat o daună mai mare de 200.000 de euro sau dacă s-a compromis grav bunul mers al autorităților/ instituțiilor publice respective.

În rest, DNA nu are competențe strict pe funcționari publici, ci doar pe combaterea corupției la nivel înalt, demnitari, membri ai Parlamentului.

Pe scurt, primarii aleși și șefii de consilii județene – toți aleși de români să conducă – au posibilitatea să nu-și mai exercite nicio atribuție pentru care au fost votați și vor delega atribuțiile- semnarea de documente, contracte- unor funcționari angajați de ei. Astfel, în cazul unor infracțiuni de corupție, baronii nu vor mai putea fi cercetați pentru legea le-a dat puterea să nu mai semneze niciun act. Iar funcționarii publici care vor fi puși să facă toate acestea, vor putea fi cercetați de DNA doar în condițiile restrânse de mai sus. În rest, totul se va duce spre parchete, dacă se va duce.

Ce sens mai are votul popular când baronii, de frica DNA, legal nu vor mai face nimic și, tot legal, îi vor pune pe alții să conducă efectiv urbea? - este o întrebare legitimă.

Speră cineva că funcționarii angajați special de baroni, oameni fidelizați își vor denunța stăpânii doar din frica de a nu intra la închisoare în cazul unor infracțiuni de corupție? - este un alt semn de întrebare.
Toate anchetele penale se vor îngreuna cu siguranță. Eventualele răspunderi penale pică, în mod evident, pe altcineva. Așa, toată baronimea României s-a imunizat.

Unde a fost Opoziția când a trecut o asemenea lege de Parlament? Este o altă veche problemă. Din dezbateri, reiese clar faptul că nici măcar nu și-a dat seama despre ce este vorba. Foarte probabil, tot din acest motiv, legea nu a fost contestată nici la Curtea Constituțională. 

Acum, nimeni în legătură cu nimic nu mai poate răspunde. 

Important de spus este că totul a fost sesizat, în premieră, acum câteva zile, de către un ONG.

Hotnews, prin semnătura lui Dan Tapalagă explică astăzi, pe larg, subiectul aducând aminte de acordul semnat de Liviu Dragnea cu Asociația Comunelor, în Septembrie 2013, privind exonerarea de răspundere penală, cu sublinierea extrem de importantă că , dacă nu mai semnează niciun act, "primarul sau șeful CJ nu mai poate fi acuzat de abuz în serviciu, chiar dacă analiza actelor oficiale indică indubitabil încălcarea legii în emiterea unei autorizații, aviz sau procedură de achiziție publică. Practic, aceste modificări protejează primarul sau șeful CJ de anchetele DNA".