Când citeşti materiale ca acesta sau acesta şi, dacă n-ai cunoaşte mai multe în privinţa lor şi a altora, ai zice că-s mari dezvăluiri, mari bombe de presă. În fapt, lucrurile sunt mult mai grave în presa românească. Personajele sunt doar două umile exemple.
Vă miră că un arogant declarat ocupă locuinţele sociale sau cele destinate persoanelor cu handicap şi plânge la televizor, cu lacrimi de crocodil dar din cu totul alte considerente, pe umerii pensionarilor, ai mamelor, ai nevoiaşilor? Nu, nu, să nu vă mire. El poate zice sau dori orice. Problema e că, în atâţia ani, i-a fost permisă situaţia asta.
Era personajul handicapat acum 11 ani când i-a fost repartizată casa? Era sărman? Era rupt în fund, cum s-ar zice? Am mari rezerve...Un asemenea nefericit nu poate consilia apoi, cu atât de mare succes, câţiva miniştri pentru ca apoi să ajungă mare facător de presă sau, mă rog, "lider de opinie".
Spre deosebire de primul personaj, cel de-al doilea, chiar a fost pe vremuri o marcă de presă. Că interesele şi viaţa l-au dus apoi şi pe el pe alte drumuri, e o cu totul altă problemă. Dar şi la el fapta era evidentă. Tinerii accidentaţi extrem de grav nu-l vor uita, cu siguranţă, pe Nistorescu toată viaţa.Povestea s-a întâmplat în decembrie 2008. Întâmplător, chiar în acea seară, mă aflam în zonă. Suntem în aprilie 2011. Şi personajul e trimis în judecată. De ce abia acum? Simplu. Pentru că s-a refăcut tot dosarul, cazul fiind mătrăşit, la acea vreme, sub oblăduirea marelui ministru de Interne, Cristian David.
Deci despre ce vorbim? Despre culpe sau complicităţi? Părerea mea e că ultimele-s mult mai grave. Pentru că implică sistemul. Sistemul "te vorbesc, te aştern în cerneală bine sau, mă rog, îmi imaginez că plouă , dacă-mi dai şi dacă-mi faci". Ce-mi dai sau ce-mi faci e doar o chestiune de detaliu. Paleta e extrem de variată.Fac asemenea personaje de ruşine breasla? O fac, bineînţeles. Şi nu numai ei. O fac şi alte măreţe nume care în timp s-au dovedit doar nişte şmenari şi şpăgari de presă.
A reacţionat cineva? A pus cineva "stop joc"? Nu. E, asta chiar e, cu adevărat, o mare problemă.
Eu cred ca totusi exista un echilibru ( chiar daca uneori avem impresia ca nu exista - pentru simplu motiv ca nu putem sa-l controlam ). Pentru a avea un mecanism de control, pentru a avea pe cineva care sa spuna "stop joc" e nevoie de timp si se pare ca 20 de ani e prea putin.
RăspundețiȘtergereDupa cum spunea un prieten de-al meu, timpul le rezolva pe toate...
Buna Sorina ! Ai dreptate in cele mai multe din comentariile tale. Într-unul nu suntem pe aceeași lungime de unda. Nu cred ca lumea nu face o mare diferența între jurnaliști si "jurnaliști". Hai sa fim seriosi!!!! Doar ca scrie pe un blog sau ca e angajat al unui trust de presa , se poate numi ziarist ? Vad ca , mai nou, a început sa le fie jena de aceasta denumire si se autodenumesc analisti. Mă intriga si spiritul de haita care ii domina. Cand e lovit unul, sar toti in apărarea lui, dar nu cu contraargumente , ci cu jigniri si cu amenintari. Asta doar fiindcă , asa cum spui tu, li s-a permis. Li s-a permis inadmisibil de mult si ei au crezut ca li se cuvine. Aici este marea problema. Partea proasta e ca ne-au umplut casele in fiecare seara si sunt din ce in ce mai multi si mai agresivi. Din păcate , adevăratii jurnaliști nu au alta arma decat blogurile personale si demisiile . Din păcate !!!!
RăspundețiȘtergereDaca ai stiut despre colegul tau ziarist, de ce nu ai facut publica informatia? Toata presa, cu foarte mici exceptii, este VINOVATA de starea in care am ajuns; fara complicitatea presei era imposibil sa se ajunga la starea actuala in Romania; solidaritatea prost inteleasa a breslei a nascut trusturi de presa create numai in scop politic, ascunderea sub pres a gunoiului a facut posibila aparitia unor personaje fara scrupule care au folosit meseria voastra in scopuri meschine, murdare,etc.; rezultatul este degradarea increderii in presa; si aici toti veti avea de suferit.
RăspundețiȘtergere@dream. nu, e nevoie de onoare, demnitate şi respect pentru meserie.
RăspundețiȘtergere@bob. nu te obligă nimeni să te uiţi la ceea ce nu-ţi place.
@d. de casa lui Ciutacu nu ştiam. E strict o problemă de morală a unui personaj care are prea multe bube dar care, din păcate, posedă o legitimaţie de jurnalist. În rest, sunt de acord cu tine.
Problema e ca specimenele astea doua, plus aparatorii lor gen Badea, Gadea etc. inca mai au oameni care ii cred, si nu doar atat dar ii mai si venereaza.
RăspundețiȘtergereLovesc in toti pentru orice pas gresit, iat atunci cand o comit ei, ei au voie, cei care semnaleaza ori sunt prosti, ori oamenii lui Basescu. Cum sa-ti pierzi timpul urmarind asemenea netrebnici?