- Cum l-a scăpat şeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, pe Sebastian Ghiţă de un dosar penal. Şi o rudă a şefului IPJ Prahova a recunoscut acuzaţiile procurorilor
- Disperat de radare, amenzi şi premise luate, Sebastian Ghiţă a vrut să schimbe regulile legale: a ajuns cu radarul până la Curtea Constituţională, ridicând excepţie de neconstituţionalitate şi invocând “Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţile fundamentale”, “Declaraţia universală a drepturilor omului” şi “Pactul internaţional cu privire la drepturile civice şi politice”
- Sebastian Ghiţă, de-a lungul anilor, fără pemis de cel puţin alte două ori, într-o multitudine de procese, în război cu “antenele radar”, “grilele de ventilare”, “particulele de praf” şi cu poliţiştii din cel puţin patru judeţe: Prahova, Buzău, Bucureşti şi Constanţa
- Deputatul Sebastian Ghiţă, cu 4 dosare penale şi 12 capete de acuzare pentru infracţiuni de înaltă corupţie, controlează activitatea Serviciului Român de Informaţii
Pe
23 Martie 2016, deputatul Sebastian Ghiţă a fost inculpat de către procurorii
DNA Ploieşti, în al patrulea dosar penal, de două infracţiuni de dare de mită,
de două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de
informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de
influenţă dar şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Surse
din mediul avocaţial susţin însă că pe 25 Martie 2016, când a fost discutată
cererea de arestare preventivă a şefului IPJ Prahova, Viorel Dosaru, Liviu
Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti,
Aurelian Mihăilă, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Ploieşti şi Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, care ulterior au fost
şi arestaţi pentru 30 de zile, în faţa judecătorilor, părţile au relatat ceea
ce s-a întâmplat.
Aşa se face că, în faţa magistraţilor, reprezentanţii
Ministerului Public ar fi relatat că în legătură cu “infracţiunile comise de
inculpatul Dosaru cu referire la conducerea fără permit din data de 22.07.2012
a suspectului la acest moment Sebastian
Ghiţă, din documente rezultă că la data de 22.07.2012 avea permisul de
conducere suspendat şi a fost prins pe
raza localităţii Bărcăneşti conducând cu viteza de 127 km/oră, fără a se şti
dacă sub influenţa băuturilor alcoolice, ca probe fiind
filmarea radar
şi procesul verbal de contravenţie.
S-a arătat că au fost audiaţi toţi poliţiştii implicaţi,
inclusiv şefii poliţiei rutiere care a
formulat denunţ, unul dintre aceştia fiind şi finul domnului Dosaru şi care a
declarat că la momentul respectiv pe el l-a sunat prima dată, pentru
muşamalizarea dosarului, însă era în concediul de odihnă şi nu a putut să dea
curs solicitării de a-l salva pe Sebastian Ghiţă de la dosar penal.
S-a mai arătat că urmare a intervenţiilor şi
presiunilor făcute de inculpatul Dosaru (foto mai jos), Sebastian Ghiţă a fost lăsat să plece,
s-a făcut ulterior o adresă către SC ASESOFT INTERNATIONAL SA pe numele căreia
era înregistrată maşina şi s-a comunicat că a condus o altă persoană,
încercându-se astfel protejarea lui Sebastian Ghiţă, dosarul urmându-şi cursul,
la finalizarea cercetărilor urmând să fie trase la răspundere toate persoanele
vinovate”.
DE
8 MARTIE 2016: GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT DE ŞEFUL POLIŢIEI RUTIERE PRAHOVA, DE RUDA
ŞEFULUI IPJ, DAR ŞI DE ALŢI 4 MARTORI. PROCURORII AU ADUS 12 MATERIALE
PROBATORII ÎN SPEŢĂ
Pe 8 Martie 2016, “sub numărul 65/P/2016 a fost
înregistrat la DNA Ploieşti denunţul lui Ştefan Crivăţ, şeful Poliţiei Rutiere
Prahova, cu privire la faptul că în data de 22.07.2012, împuternicitul la
comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef Viorel
Dosaru, la solicitarea lui Sebastian Ghiţă a intervenit pe lângă lucrătorii de
poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1, pentru ca acestuia să nu-i fie
întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile
publice, în condiţiile în care având dreptul de a conduce suspendat în acea
perioadă (22.03.2012-18.08.2012), de către IPJ Constanţa, la data menţionată,
Sebastian Ghiţă a fost oprit în trafic de către lucrătorii de Poliţie de pe
raza com. Bărcăneşti, judeţul Prahova, deoarece conducea autoturismul marca
Mercedes cu numărul de înmatriculare PH 99 ASG, în proprietatea ASESOFT
INTERNATIONAL, cu viteză peste limita legal admisă în localitate”, susţin sursele avocaţiale.
Surse arată că probele anchetatorilor au
fost de necotestat în faţa magistraţilor şi au inclus: denunţul formulat de şeful
Poliţiei Rutiere Prahova, declaraţiile a cinci martori, suport optic tip DVD – R
marca MEMOREX, seria MIP67OVF23015944, ce conţine înregistrarea video
captată de aparatul radar în data de 22.07.2012, privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 –
ASG, raportul nr. 16 din 22.07.2012, întocmit de operatorul radar, procesul
verbal cu seria CP nr. 2274366 din data de 24.09.2012 întocmit, fişa de evidenţă
auto pentru CNP aparţinând numitului Sebastian Ghiţă, adresele I.P.J. Prahova nr. 401909 din data de
16.03.2016, cu nr. 154276 din 18.03.2016 şi cu nr. 401995 din 21.03.2016 ,
procesul verbal nr. 65/P/2016 din 18.03.2016, adresa
I.P.J. Constanţa nr. 43754 din 18.03.2016, adresa Serviciului Public Comuinitar
Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor, adresa
I.P.J. Prahova – Serviciul Rutier nr. 401995/22.03.2016, înregistrată la
unitatea noastră cu numărul 308/P/2015 din 23.03.2016, confirmarea de primire
nr 2345/13.08.2012 de către ASESOFT INTERNATIONAL.
JUDECĂTORII:
LA SOLICITAREA DEPUTATULUI, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, L-A AJUTAT PE SEBASTIAN GHIŢĂ SĂ
NU AIBĂ DOSAR PENAL
Pe 25 Martie 2016, când a fost judecată cererea
procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi şefi de
parchet şi doi capi ai Poliţiei, potrivit surselor din mediul avocaţial,
judecătorii au constatat că “pentru a da o aparenţă legalitate de rezolvare a
situaţiei în care se afla Sebastian Ghiţă, inculpatul Viorel Dosaru, comisar
şef a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră să nu încheie procesul verbal de
constatare a abaterilor săvârşite ( conducere fără drept a unui autorturism pe
drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legală admisă în
localitate) ci sa aplice procedura în care conducătorul auto nu a putut fi
oprit, mai exact, de a transmite ulterior societăţii comerciale, proprietară a
autoturismului condus de Sebastian Ghiţă o solicitare în urma căreia conducerea
societăţii să transmit organului de poliţie datele de identificare ale
persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de
aparatul radat că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a
şi pus în practică.”
Mai mult, judecătorii ar fi notat şi că “denunţătorul
a precizat că inculpatul Viorel Dosaru a intervenit la subordonaţii săi pentru
a nu lua măsurile legale faţă de suspectul Sebastian Ghiţă, întrucât acesta l-a
recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit
la comanda IPJ Prahova, iar ulterior, după ce acesta a devenit deputat în
Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele 2012, i-a
acordat sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”.
În raport cu toate acestea, magistraţii au constat că “inculpatul
Viorel Dosaru (foto), în data de 22.07.2012, în calitate de împuternicit la comanda
IPJ Prahova, la solicitarea suspectului Sebastian Ghiţă şi în schimbul oferirii
de către acesta a sprijinului pentru menţinerea în funcţia de inspector şef al
IPJ Prahova, a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul
Biroului DN 1 pentru ca aceştia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea
comiterii unei contravenţii ( depăşirea limitei legale de viteză pe raza
localităţii), a unei infracţiuni la regimul circulaţiei ( în perioada
22.02.2012- 18.08.2012 Sebastian Ghiţă având suspendată exercitarea dreptului
de a conduce) şi întocmirea dosarului penal, în condiţiile în care în ziua de
22.07.2012 aceştia l-au surprins conducând cu încălcarea cadrului legal, un
autoturism pe drumurile publice.
Inculpatul Viorel Dosaru, în data de 22.07.2012, în
calitate de împuternicit la comanda IPJ Prahova, l-a ajutat pe suspectul
Sebastian Ghiţă în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală, în
sensul că a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul
Biroului DN 1 pentru ca aceştia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea
comiterii unei infracţiuni la regimul circulaţiei ( în perioada 22.02.2012- 18.08.2012 Sebastian
Ghiţă având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule) şi
întocmirea dosarului penal în condiţiile în care în ziua de 22.07.2012 aceştia
l-au surprins conducând cu încălcarea cadrului legal, un autoturism pe
drumurile publice”.
GHIŢĂ
A AJUNS CU RADARUL LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, INVOCÂND CONVENŢIA PENTRU APĂRAREA
DREPTURILOR OMULUI ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE, DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A
DREPTURILOR OMULUI ŞI PACTUL INTERNAŢIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ŞI
POLITICE
Datele arată că de-a lungul anilor, Sebastian Ghiţă a avut o multitudine de probleme
cu Poliţia Rutieră din Prahova, Buzău, Bucureşti şi Constanţa. În 2009, pe 18 Iunie, a
fost prins de radar cu 114 km/ oră, în localitatea Tuzla din Constanţa. A fost
amendat cu 540 de lei şi 9 puncte penalizare, a contestat procesul verbal la
judecătoria Mangalia care i-a respins-o pe motiv că nu depusese contestaţia în
termenul legal de 15 zile de la data comunicării.
Ca atare, Sebastian Ghiţă a atacat prevederea legală (
art. 31, alin 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor) la Curtea Constituţională, ridicând o excepţie de
neconstituţionalitate în dosarul său 2385/254/2009 din instanţă.
Ghiţă a susţinut că în cazul său s-a
încălcat Constituţia, respectiv art. 21 Accesul liber la Justiţie, art. 53
privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum
şi prevederile art. 6 paragrafului 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 10 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil şi art.14 punctul 1
din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Potrivit
deciziei Curţii Constituţionale nr.840 din 23 Iunie 2011, şi judecătoria
Mangalia, şi ministerul public au apreciat că excepţia de neconstituţionalitate
ridicată de Ghiţă este neîntemeiată şi nici Curtea Constituţională nu i-a dat
dreptate lui Ghiţă, respingând excepţia de neconstituţiolalitate ca
neîntemeiată.
ÎN
BUZĂU, BUCUREŞTI ŞI CONSTANŢA, GHITĂ, DE ALTE DOUĂ ORI FĂRĂ CARNET ŞI ÎN RĂZBOI CU POLIŢIŞTII,
ANTENELE RADAR, GRILA DE VENTILARE ŞI PRATICULELE DE PRAF
Potrivit jurnaliştilor Rise Project ( click investigaţie Rise Project Ghiţă Radar), pe 11 Aprilie 2007, pe Sebastian Ghiţă
l-a prins radarul şi în Ploieşti, cu 87km/oră, drept pentru care a primit o
amendă de 234 de lei şi patru puncte de penalizare. Însă în februarie 2008,
când i se suspendase permisul într-o altă speţă, Ghiţă a deschis o acţiune
civilă de anulare a procesului verbal de contravenţie. Instanţa nu a putut
constata că amenda fusese dată incorrect, însă i-a dat câştig de cauză pentru
că Poliţia nu a putut prezenta la proces filmul făcut de pe radar. Imaginile
erau stocate doar trei luni. (click Ghiţă instanţă IPJ Prahova Radar Ploieşti)
Şi pe 28 Ianuarie 2008, Sebastian Ghiţă a fost prins
de radar, la volanul aceluiaşi Mercedes, în judeţul Buzău, cu 118 km/oră.
Atunci i s-a reţinut şi permisul de conducere.
Ghiţă a atacat în instanţă procesul verbal şi a pierdut procesul şi pe fond şi
în apel. ( click Ghiţă instanţă IPJ Buzău Radar Buzău)
În 2009, Sebastian Ghiţă este din nou prins de radar şi dă iar în judecată IPJ Prahova dar şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti- Brigada de Poliţie Rutieră, Judecătoria Ploieşti admite inclusiv plângerea de necompetenţă teritorială ( click Ghiţă instanţă IPJ Prahova necompetenţă) iar pe 17 Noiembrie 2011, judecătoria Sectorului 3 constată perimată cererea. (click Ghiţă instanţă DGPMB Bucureşti Birgada de Poliţie Rutieră judecătoria sector 3)
În 2009, Sebastian Ghiţă este din nou prins de radar şi dă iar în judecată IPJ Prahova dar şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti- Brigada de Poliţie Rutieră, Judecătoria Ploieşti admite inclusiv plângerea de necompetenţă teritorială ( click Ghiţă instanţă IPJ Prahova necompetenţă) iar pe 17 Noiembrie 2011, judecătoria Sectorului 3 constată perimată cererea. (click Ghiţă instanţă DGPMB Bucureşti Birgada de Poliţie Rutieră judecătoria sector 3)
Iar pe 19 Iunie 2011, acelaşi Sebastian Ghiţă a fost
prins de radar şi în Constanţa, cu 111 km/oră. Atunci a primit amendă de 640 de
lei şi i s-a luat permisul de conducere.
În două săptămâni, a contestat procesul verbal la Judecătoria Mangalia pe motiv
că “antena aparatului radar are o
sensibilitate ridicată iar neacoperirea grilei de ventilare din faţa camerei
conduce la înregistrarea de către aparatul radar a particulelor de praf, nu a
vehiculului”. Judecătorii i-au respins cauza.
EVOLUŢII
ALE CAZULUI:
-
Un parlamentar PSD a depus ieri o plângere
la DNA în care susţine că Sebastian Ghiţă l-a şantajat ameninţându-l că va
divulga informaţii presupus compromiţătoare despre el dacă nu votează împotriva
cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă care s-a discutat miercuri în
Parlament, susţin surse judiciare. Parlamentarul PSD a fost plasat de către
procurorii DNA în programul de protecţie a martorilor, susţin aceleaşi surse.
-
Ieri, procurorii DNA Ploieşti l-au plasat
pentru o perioadă de 60 de zile deputatul Sebastian Ghiţă sub control judiciar
pe cauţiune, sub plata unei cauţiuni record pentru România: 13 milioane de
euro. Adică 10% din valoarea declarată a deputatului. Ghiţă trebuie să
plătească cauţiunea în termen de 6 zile, să nu părăsească teritoriul României,
să nu se apropie de inculpaţi, de persoanele menţionate în ordonanţa
procurorilor, să nu comunice sub nicio cale cu aceştia, să nu se deplaseze la
sediile unor societăţi menţionate în caz, să nu se apropie de angajaţii
societăţilor, să nu facă declaraţii publice la obiectul cauzei, la coinculpaţi,
precum şi la martori. În caz contrar, susţin procurorii, i se va înlocui măsura
controlului judiciar cu arest la domiciliu sau arest preventiv.
-
Tot ieri, CSM, prin vicepreşedintele
Luminiţa Palade, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu declaraţiile lui
Sebastian Ghiţă din 29 şi 30 Martie 2016 în legătură cu dosarul în care este
cercetat de DNA. CSM, potrivit competenţelor legale, verifică pentru a stabili
dacă şi în ce măsură afirmaţiile lansate în spaţiul public de către deputatul
Ghiţă a fost adusă atingere independenţei procurorilor DNA şi sistemului
judiciar în tot ansamblul său.
-
Potrivit Hotnews (click Hotnews),
Sebastian Ghiţă a participat, pe 29 Martie 2016, marţi seară la recepţia
Serviciului Român de Informaţii de după şedinţa de bilanţ a instituţiei, bilanţ la care
a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. Marţi, 29 Martie, DNA făcuse deja
de mai multe zile cerere de încuviinţare a reţinerii şi arestării deputatului
Ghiţă către Parlament, comisia juridică a Camerei Deputaţilor la acel moment
aprobase doar reţinerea deputatului, iar abia miercuri, după recepţia SRI la
care a participat Ghiţă, plenul a respins cererea DNA atât în privinţa
reţinerii cât şi în cazul arestării. Miercuri, 30 Martie 2016, întrebat pe holul Camerei Deputaţilor dacă mai are de gând să rămână în comisia de control asupra activităţii SRI, Sebastian Ghiţă a declarat: "Nu am luat o decizie în acest sens".
Sebastian
Ghiţă (38 de ani) este cercetat, inculpat sau, după caz, trimis în judecată în
total în 4 dosare penale, este acuzat de 12 infracţiuni de înaltă corupţie,
printre care sprijinire de grup infracţional organizat, dare de mită, spălare
de bani, instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru
altul a unui folos necuvenit, folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducere a unui
vehicul fără permis de conducere, este membru al comisiei de control
parlamentar asupra SRI şi controlează activitatea Serviciului Român de
Informaţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu