Planul grupărilor infracționale din USL de dărâmare a instituțiilor și statului de drept înainte de alegerile prezidențiale

Să nu credeți nicio clipă că tot ceea ce s-a petrecut ieri, în Parlament, este absolut întâmplător sau face parte cumva din cursul firesc al unor proceduri legislative. Blitzkriegul parlamentar năucitor la care România a asistat este doar o etapă a unui plan mult mai mare și bine pus la punct de anihilare a unor instituții fundamentale ale statului și de subrezire a statului de drept în perspectiva luptei crâncene care se va da în alegerile prezidențiale.

Totul dar absolut totul, în mintea grupărilor infracționale din USL are o logică, un timing ales, cuprinde o serie de momente și are un unic scop: distrugerea tuturor pârghiilor instuțiilor statului de drept care ar putea să îi încurce în marea luptă 2014.

Așadar, loviturile etapizate vor fi făcute legal, de către Parlament- ca reprezentant al suveranității populare, prin modificări legislative care să lase instituțiile statului fără nicio putere efectivă. Tocmai de aceea, ieri, primul atac s-a produs prin modificări substanțiale ale Codului de Procedură Penală care va intra în vigoare pe 1 Februarie 2014, ținta reală fiind însă DNA și ANI.

Astfel, toți cei 581 de parlamentari s-au ridicat, în primul rând, deasupra legii: nu mai sunt funcționari publici, nu vor mai putea fi cercetați pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate- gen luarea de mită și abuzul în serviciu, cei trimiși în judecată ar putea fi achitați, cei din pușcărie ar putea fi eliberați. Vorbim aici de cel puțin de 28 de parlamentari și peste 100 de aleși locali. S-a dezincriminat practic și conflictul de interese pentru parlamentari și nu numai- ceea ce lasă și ANI fără obiect iar, de acum înainte, suspendarea cursului prescripției va produce efecte față de toți participanții la infracțiune. Adică dacă unui parlamentar care face parte dintr-un grup infracțional,  Parlamentul nu-i ridică imunitatea în cazul reținerii, percheziției sau arestării- ceea ce în Legislativul României se întâmplă de doi ani- tot grupul infracțional scapă. Iar în acest caz, chiar președintele Băsescu a vorbit despre un potențial client din USL. 

În plus, dacă un ministru, printr-un abuz în serviciu, prejudiciază statul, adică pe noi, cetățenii, cu 500.000 de euro se va alege doar cu o simplă amendă de nu se știe cât, iar dacă prejudiciul e de 100.000 de euro va primi doar o sancțiune administrativă. Adică, practic, nimic. Aceste sancțiuni erau până acum la sume de 50 și 10.000 de euro. Așa se face că, tot de ieri, 240 de parlamentari au legiferat furtul, ridicând ștacheta la jaful din banii publici de 10 ori mai mult fără niciun fel de consecințe, responsabilități, sancțiuni.

Și tot ca o ironie a sorții, deși această lege de modificare a Codului Penal a suferit modificări în ultimii doi ani, ea a fost inițiată de cinci parlamentari dintre care unul este fostul senator PDL, Sorina Plăcintă al cărei fiu a fost încarcerat recent, fiind condamnat la 4 ani și jumătate de închisoare, de fostul senator PNL, Emilian Frâncu, actual primar de Râmnicu Vâlcea, condamnat și el după cinci luni de încarcerare, în primă instanță, pentru luare de mită la 4 ani de închisoare cu suspendare, și de Gyorgy Frunda, fost senator UDMR, actual consilier onorific pe probleme juridice și minorități al premierului Victor Ponta. 

După imunizarea prealabilă a tuturor parlamentarilor și aleșilor locali în fața legii, a doua etapă a planului cuprinde golirea potențialelor dosare penale de conținut. Adică de probe. Ca atare, tot actualul Parlament a votat acum ceva timp, în ciuda recomandărilor instituțiilor anticorupție, ca interceptările să nu mai poată fi făcute de acum înainte decât după începerea urmăririi penale a potențialului infractor. Această prevedere, cuprinsă în art 140, alin. 1 din noul Cod de Procedură Penală este, în fapt, cea mai grea lovitură dată luptei anticorupție. În acest sens, explicațiile sunt extrem de simple.

În primul rând, începerea urmăririi penale se va comunica potențialului infractor. O interceptare după momentul anunțării persoanei în cauză face ca dosarul penal să rămână fără probe, interceptarea fiind probă în instanță. Prevederea se aplică oricărui tip de infracțiuni, inclusiv celor care vizează siguranța națională. Așadar, până și cei suspectați de terorism vor fi anunțați înainte de a fi interceptați.

Bineînțeles că prevederea se va aplica inclusiv și miniștrilor care sunt parlamentari. Și ei vor scăpa de probele din potențialele dosare. Dacă cineva se duce la DNA și spune că ministrul X fură, procurorii vor trebui să ceară autorizație de interceptare de la judecător abia după ce Parlamentul avizează urmărirea penală. Iar în ultimul an și jumătate, Legislativul a oprit, așa cum știm, prin vot, toate începerile de urmăriri penale. Dacă, să presupunem prin absurd, Parlamentul va încuviința, când va vrea, urmărirea penală împotriva ministrului X denunțat deja la DNA, va fi oricum prea târziu. Oricum, ministrul va ști că doar acel moment va fi interceptat și, ca atare, nu va mai putea fi prins chiar dacă a furat.  

Toate aceste aspecte din noul Cod de Procedură Penală votat de actualul Parlament au fost deja sesizate de conducerile DNA și DIICOT care, din 14 noiembrie, cer insistent atât Procurorului General, cât și ministrului Justiției, Robert Cazanciuc și premierului Victor Ponta să aprobe o ordonanță de urgență care să modifice aceste prevederi. În lipsa modificărilor, toate viitoarele mari dosare de corupție dar și de terorism vor fi practic distruse prin lipsă de probe și conținut. De o lună însă, Guvernul Ponta refuză să aprobe modificările cerute, deși noul Cod de Procedură Penală va intra în vigoare la 1 Februarie 2014. 

Și aici, țintele reale sunt DNA, DIICOT, Parchet General.

Analiza DNA și DIICOT pe art.140, alin. 1, noul Cod de Procedură Penală. 14 noiembrie 2013.

Odată puse în aplicare primele două etape, faza a treia, vehiculată chiar de surse USL, ar fi unirea structurilor anticorupție, lasate fără pârghii și fără conținut, într-o singură instituție de fațadă. Mai precis, este vorba despre unirea DNA cu DIICOT, tot printr-un proiect legislativ adoptat în regim de urgență de către Parlament, crearea unei alte instituții, cu alți șefi, și evident, debarcarea actualelor conduceri ale celor două instituții.

Deși la o primă vedere pare greu de acceptat, de câteva luni, ideea a fost reluată în interiorul USL, ea fiind însă în planul Uniunii și anul trecut, în vară, în cazul în care președintele Băsescu ar fi fost demis din funcție, și acum patru ani, inițiatorii ideii fiind de fapt gruparea Cătălin Voicu- Mitică Iliescu, primul aflat acum în pușcărie.

În noiembrie 2009, potrivit interceptărilor din dosar, Cătălin Voicu îi explica chestorului Matei Constantin și fratelui lui Radu Mazăre, planul:

Cătălin Voicu: "Să unim DNA-ul cu DIICOT-ul. Ca să pot da afară pe toată lumea! Purificare! Nu mai e Direcția Națională Anticorupție, e Direcție de Crimă Organizată și Anticorupție! Am demult proiectul ăsta în cap. L-ai adus pe Miclescu de la pensie, l-ai pus acolo, ai terminat, e fiară! Dosarul "Flota" a lucrat la el, tot cu Vasile Drăghici, de la ei de la Constanța și cu Oțel, procurorul ăsta...

Alexandru Mazăre:  "Băi, șefule, dar nu ne ia iar pe noi?"

Cătălin Voicu: "Nu! Cine să vă ia pe voi?"

Alexandru Mazăre: "Păi, nu știu, întreb și eu!"

Cătălin Voicu: "Un Dumnezeu, poate, atât"

Alexandru Mazăre: "Colegul, cică au reușit să ne amețească! Dacă dă ordin la ANI și-i face lu' ăsta trei dosare în două luni, cum dracu' să nu te gândești la...?"

Cătălin Voicu: "Și finalitatea care e? A dat la ANI pentru că l-a ANI l-a prins pe ăla, că mai are doi, trei oameni, la ANI au fost numiți politici..."

Alexandru Mazăre: "Da.."

Cătălin Voicu: "Și ANI e o instituție fără nicio forță juridică, e un căcat. Tot la Parchet ți le trimite. Și acolo le omorâm, lasă-le dracu!"

La fel de semnificativ este că, în debutul acestui tăvălug legislativ care are ca unic scop amputarea prin orice mijloace a instituțiilor și protejarea politicienilor corupți, ieri, doar conducerile DNA, ANI și CSM au reacționat, dezaprobându-le în totalitate. Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, cel care ar fi trebuit să fie primul apărător al instituțiilor anticorupție pe care le are în subordine s-a mulțumit doar să dea un sms unui ziarist în care a transmis doar că proiectul grațierii și amnisitei este "inoportun și neinspirat". Și cam atât. Nimic despre modificările din temelii ale noului Cod de Procedură Penală, ceea ce pentru un procuror general al României este pe cât de incalificabil, pe atât de inacceptabil.

Lipsa totală de reacție atât a lui cât și a asociațiilor de magistrați arată, de fapt, cât se poate de clar că nimic în sistem nu este ireversibil- nici lupta anticorupție, magistrații sunt arondați grupărilor politice beneficiare iar însuși procurorul general al României este captiv puternicelor interese politice din zona puterii- PSD, motiv pentru care ar trebui să demisoneze din funcție.  

Pe de altă parte, nu este deloc exclus ca planul cel mare de șubrezire a instituțiilor statului de drept prin atacuri legislative  să includă și serviciile de informații. Stenograma publică a ședințelor Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului, din 4 Decembrie, arată furia politicienilor împotriva serviciilor de informații, vizat fiind în acest caz SRI:

Mate Andras Levente, UDMR:" Din informațiile care au apărut în presă, în mandatul trecut, cam 300 de parlamentari au avut telefoanele interceptate pe siguranță națională și cred că ar trebui să punem întrebări pe chestiunea asta măcar în plen atunci când se discută raportul. Pentru că nu cred că deputații sunt teroriști ca să fie interceptați.

Ilie Sârbu, PSD: "Noi trebuie să decidem dacă vrem să exercităm această funcție de control a Parlamentului sau nu vrem. Am propus biroului permanent al partidului, am propus Biroului Permanent al Senatului. Toată lumea aprobă dar nimeni nu face nimic. Vrem să o exercităm, este bine. Nu vrem să exercităm, atunci avem statutul și situația pe care o constatăm cu toții. Sunt instituții care au devenit independente și depind doar de Duhul Sfânt în România și fac tot ceea ce doresc fiindcă nimeni nu le întreabă ce fac. Eu am un exemplu concret și am văzut că anumite instituții, atunci când sunt bine controlate, nu fac chiar tot ce vor și afli chiar lucruri interesante și ai și o imagine, că nu se întâmplă chiar ceea ce credem. Iar dacă nu vrem să controlăm, atunci nu are rost să ne facem de lucru"

Mircea Toader, PDL: "Să modificăm legea"

Ilie Sârbu, PSD: "Problema aceasta cu modificarea legilor ar trebui să o luăm serios în discuție. Legile le-au făcut unii dintre noi și noi le-am aprobat și știm cum s-au făcut. (...) Știm de ce s-a făcut așa, dar ne facem că nu înțelegem. Dacă vrem să facem altfel, putem face. Dacă nu, sunt instituții- și nu vizez niciuna dintre ele- dar sunt și le știți cu toții- care își permit să facă tot ceea ce doresc, fără să răspundă în fața nimănui. Dacă vrem asta... "

Din discuțiile de mai sus reiese cât se poate de clar obsesia parlamentarilor privind interceptările, faptul că în forul de conducere al principalului partid politic aflat la guvernare- PSD- se vorbește despre SRI și controlul parlamentar asupra acestuia - care oricum se exercită- și, cel mai periculos, se propun modificări legislative serioase pentru că instituția este mult prea independentă față de politic. Ca atare, ceea ce pentru un stat democratic este absolut necesar și esențial, pentru PSD este inacceptabil.

Ca un corolar al tuturor acestor realități și intenții, tot ieri și tot în Parlament, a fost amânată, după ce a stârnit furia publică, și legea privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, prin care era foarte posibil ca USL să-și scoată din pușcării o galerie impresionantă de figuri politice condamnate inclusiv pentru fapte de corupție. Totul s-a întâmplat și în perspectiva unei sentințe care va fi dată pe 19 decembrie, de Curtea Supremă de Justiție, pentru fostul premier Adrian Năstase.

O să vă întrebați probabil ce legătură are toată această manifestare, pe multiple planuri, prin care politicul se imunizează în fața Justiției și dinamitează instituții ale statului, cu alegerile prezidențiale din 2014. Iar pentru asta nu trebuie decât să ne aducem aminte două momente cheie din două bătălii politice cruciale ale ultimilor ani. În caz că s-a uitat, în 2009, Cătălin Voicu a fost cât p'aci să blocheze rezultatul alegerilor prezidențiale din România printr-o acțiune nemaiîntâlnită dar planificată politic ce ar fi putut paraliza România. Atunci, ca și la referendumul din 2012, când altcineva pregătea ieșirea listelor electorale din țară, acest tip de acțiuni iresponsabile au fost blocate de instituțiile statului care au datoria să facă asta. 

De fiecare dată, înainte de momente politice cruciale, grupările penale își dau mâna, stabilesc un parcurs și încearcă să traseze o linie care să fie urmată cu precizie de efectiv toată lumea.  

Ca atare, acum, furia infracțională a USL vizează direct dărâmarea acestor instituții în perspectiva viitoarelor momente dificile și dure din alegeri.

La fel de bine o să vă întrebați poate, cum pot fi opriți acești oameni. Iar răspunsul cel mai sincer este soluția externă, nicidecum internă. Legiferarea corupției, omorârea prin lovituri parlamentare a unei  lupte fundamentale și a unor instituții într-un stat democratic, frontieră a unui bloc strategic, membru UE și NATO, trebuie sesizată Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA. 

Statul de drept în orice țară care se prezintă a fi democratică presupune domnia legii, supremația ei absolută, numai în scopul prezervării drepturilor și liberăților fundamentale. Transformarea unei țări într-un stat mafiot, prin decizie politică, modificări de legi fundamentale și golirea instituțiilor de substanță, pârghii și puteri, în scopul nimicirii lor și dominației infractorilor- este exact ceea ce Casa Albă, prin vicepreședintele SUA, Joe Biden, l-a rugat să nu facă pe Victor Ponta.

Ieri, când la Johannesburg, premierul României se gudura prin tribune doar cât să se tragă-n poză cu Barack Obama, trebuie spus că președintele SUA avea în fața ochilor un premier al unui stat european, partener strategic, stat în care se vor instala componente ale scutului antirachetă dar care, culmea, exact în acele momente istorice, lovea puternic la temelia statului de drept a țării pe care, vremelnic, o reprezintă.

Până la urmă, se vede că și istoria are momentele ei amar de ironice. Când un "gigant al istoriei" dispare și, odată cu el, o eră apune, într-un alt colțișor al planetei, o nouă epocă infracțională renaște.