Să luăm doar un exemplu. Ieri, ministrul de Interne, Radu Stroe, l-a demis, fără nicio explicație, pe șeful Direcției Generale Anticorupție, chestorul Jănică Arion Țigănașu. În locul lui Țigănașu, șef al DGA a fost pus cel care era șeful Direcției de Investigații a instituției. Adjunct al DGA a fost împuternicit, tot de liberalul ministru de Interne, șeful IPJ Ilfov, din județul în care USL nu mai funcționează, iar șeful CJ Ilfov, Marian Petrache ( nominalizat în celebrul dosar Curentul și Motorul alături de procurorii George Bălan, Marcel Sâmpetru și fostul șef al SIPI Ilfov, Mihai Vlad), este la putere.
Toate demiterile și înlocuirile din funcție din fruntea DGA ar fi, la o primă vedere, pure coincidențe sau simple decizii de management, fără prezentarea de explicații publice, dacă nu s-ar ști ce lupte se dau de mai bine de o jumătate de an pe controlul politic al unor instituții.
Pe 25 Aprilie, primarul liberal din Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, a fost arestat pentru o șpagă de 10% dintr-un contract public de 200.000 de euro. În cauza respectivă, procurorii DNA au colaborat cu ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) din subordinea ministrului liberal de Interne, Radu Stroe.
Nu mică a fost furia ministrului liberal când și-a văzut primarul arestat chiar de propriii angajați fără să știe. Ofițerii DGA au păstrat în confidențialitatea cauzei, însă tocmai asta ar fi provocat o reacție vehementă la nivelul conducerii ministerului de Interne, ministrul Radu Stroe dând chiar ordin verbal ca între DGA și DNA colaborarea să se reducă cât de mult este posibil. Un ordin scris și semnat de ministru ar fi putut însemna chiar un abuz în serviciu, cele două structuri putând colabora potrivit legii.
Pasul doi a fost făcut câteva luni mai târziu. O ordonanță de urgență a Guvernului Ponta decidea, brusc și fără prea multe explicații, extinderea atribuțiilor DGA, astfel încât ofițerii Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului de Interne ajugeau să ancheteze toți funcționarii publici, toți membrii administrației, demnitari și inclusiv politicieni. Această extindere de atribuții ar fi însemnat o suprapunere nejustificată și, implicit, o diminuare a rolului și atribuțiilor DNA. În noiembrie însă, Senatul- cameră decizională pe speță- a respins, după multe eforturi, ordonanța cabinetului Ponta, cu 95 de voturi pentru, 14 abțineri și 8 voturi împotrivă, fiind prima și singura ordonanță a actualei Puteri respinsă de Parlament până acum. "Micul DNA" al ministerului de Interne condus de Radu Stroe nu s-a putut înființa.
Pasul trei în toată această luptă subterană l-a însemnat, cel mai probabil, momentul de ieri când Radu Stroe a ras pur și simplu toată conducerea DGA și și-a impus la conducere oameni apropiați. Dacă nu s-a putut controla și extinde nimic, i-a schimbat pe toți.
O să vă întrebați de ce este important DGA în lupta anticorupție iar, aici, explicația este simplă. Pe lângă alte atribuții, ofițerii acestui serviciu prestează și rolul de poliție judiciară, la centru și în teritoriu, pentru procurorii DNA. Ca atare, după procurori, ofițerii DGA află primii de cauzele penale instrumentate, de potențialele arestări și acțiuni de filaj. La fel și cei ai DGIPI, șeful DGIPI fiind numit și, eventual, demis doar de primul ministru.
Întrebarea care se pune de mai mulți ani și la care nu răspunde nimeni este următoarea: cum poți să prinzi infractori, politicieni chiar, cu oameni din alte structuri care la vârf sunt conduse tot politic?
Trecând peste scurgerile de informații pentru care Ministerul de Interne, de la era Cătălin Voicu încoace, a devenit vestit, cum poți să arestezi un primar, un borfaș, un demnitar, poate chiar un cadru MI, cu oameni chiar din aceste structuri pe care sub nicio formă nu îi poți controla și ca atare, nu pot garanta confidențialitatea speței?
Vorbim, în esență, despre un viciu al sistemului căreia i se poate găsi o rezolvare, dacă ea chiar se dorește. De trei luni, pe masa ministrului Justiției și premierului Victor Ponta se află o solicitare a DNA prin care 50 de ofițeri și polițiști judiciari să fie pur și simplu transferați din subordinea altor structuri în cea a DNA astfel încât procurorii să nu mai depindă de fiecare dată, la fiecare cauză, de coordonarea și influențele, poate chiar politice, din alte ministere. De trei luni, Guvernul Ponta ignoră problema, ba chiar premierul a spus, infierat în studiourile Antenei 3, că nu va semna așa ceva, fără să prezinte însă și argumente raționale.
Ca atare, importanta și deja istorica problemă poate fi rezolvată destul de simplu. Asta în cazul în care nu se intenționează, de fapt, menținerea acestui viciu, acestei breșe în sistem care, controlată politic, poate arunca în aer dosare de mare corupție.
12 Septembrie 2013.
P.S. Un final tipic românesc pentru o țară cu corupție endemică are, deocamdată, povestea primarului liberal de Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu. Prins în flagrant și arestat pentru luare de mită, primarul Frâncu a fost condamnat în primă instanță, de o judecătoare de la Tribunalul București, secția a II-a Penală, la 4 ani de închisoare cu suspendare și, ca atare, s-a întors victorios la Primărie spunându-i, în mod halucinant, denunțătorului că îl așteptă pe la el la birou să vadă "cum implementează în continuare proiectul". Judecătoarea care l-a condamnat pe primar cu suspendare este Florentina Vasilățeanu, cea care are soțul avocat condamnat din februarie la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar al DNA, pentru fapte de corupție. Soțul judecătoarei este dat în urmărire internațională. Tot ea a decis, în primă instanță, condamnare cu suspendare și în cazul Constantin Nicolescu și Cornel Penescu - Argeș- care, la recurs, au primit sentințe cu executare. Aceeași judecătoare a făcut parte și din completul care l-a eliberat condiționat pe Adrian Năstase și a redactat celebra motivare în dosarul Cămătarilor în care vorbea despre ineficiența sistemului judiciar.
POLITIA = MONOPOL
RăspundețiȘtergerecat timp vor detine monopolul asupra folosirii mijloacelor de autoaparare si access la baza de date a populatiei, asta ne este soarta.