România. 1988-2013. 25 de ani, nicio diferență.

Vlad Petreanu e senzațional. Mulți știu asta. Reiau o parte din ce a postat pe blogul lui sub titlul "Strugurii rămân acri, tovarăși".
Citiți cu voce tare. Asta se întâmpla în România de fix acum 25 de ani. Ascultați-i astăzi.
Cum vă sună?
Cum vă place?

Stenograma ședinței Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988: 

Tov. Nicolae Ceaușescu:

Tovarăși,

Am convocat această ședința pentru a discuta unele probleme internaționale. În primul rînd, în legătură cu prelungirea acordării caluzei națiunii celei mai favorizate României, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, a făcut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, în această comunicare, se spune că “îi va fi greu să propună prelungirea acordării clauzei, dacă România nu răspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii” și așa mai departe. Că la noi sînt o serie de probleme economice, probleme religioase și probleme ale dreptului omului și, totuși, recunosc că în ce privește emigrarea s-au soluționat pozitiv multe lucruri.

Tov. Elena Ceaușescu:
Au ridicat, din nou, probleme vechi, probleme cunoscute.
(...)

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Așa este. Din nou se ridică aceleași probleme și ei spun că le va fi greu să ceară prelungirea clauzei.(...)  Nu putem accepta în nici un fel acordarea clauzei pe baza condițiilor care ni se pun. Nu vom accepta niciodată! I-am scris și lui Reagan – ca răspuns la scrisoarea lui – despre aceste lucruri; problemele economice românești – la ce se referă el – aici nu este vorba de nici o problemă economică, ci problemele economice sînt foarte grave în Statele Unite ale Americii – recunoscute chiar de economiștii lor – și care afectează și alte state, inclusiv țările în curs de dezvoltare.

Tov. Manea Manescu:
Situația lor economică afectează toată economia mondială.

(...)

Tov. Nicolae Ceaușescu:
În legătură cu democrația, i-am spus că, considerăm că democrația noastră este superioară celei din Statele Unite ale Americii. Sigur, putem în acest fel să discutăm, dar sunt probleme interne și nu considerăm că poate fi obiectul unor discuții privind relațiile noastre. Sigur, noi am spus că renunțăm la prelungirea acordării clauzei dacă se pun fel de fel de condiții. (...). Și dacă nu vor, România nu va mai cere prelungirea.

Tov. Gheorghe Rădulescu:
Foarte bine.

(...)

Tov. Aurel Duma:
(...)  Totodată, s-a examinat surprinderea în legătură cu hotărârea de a se da publicității un comunicat privind o problemă asupra căreia s-a convenit să se păstreze o strictă confidențialitate.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
(...) Am spus acest lucru și cu prilejul vizitei secretarului de stat și în scrisoarea trimisă lui Ronald Reagan. Nu se poate accepta condițiile impuse de ei! Cum poți să spui că “președintelui îi va fi greu să mai ceară prelungirea clauzei dacă România nu răspunde la o serie de cerințe ale SUA”?!

Tov. Manea Manescu:
Este un amestec brutal.

(...)
Tov. Nicolae Ceaușescu:
Aceasta, tovarăși, ar fi în legătură cu această problemă. Realmente nu mai putem admite. Mai mult de 20 de ani, de fiecare dată avem aceaste probleme. Acest lucru nici cu americanii, nici cu alții nu-l mai putem admite. Ce am făcut, am făcut prin muncă noastră!

Tov. Gheorghe Rădulescu:
Este foarte bine să procedăm așa.

Tov. Nicolae Ceaușescu:
Deci, aceasta ar fi problema cu Statele Unite ale Americii.