Miștoul de la Teleorman

Povestea o știți. Două "stele" ale politicii românești candidează în Teleorman. Unul este președinte de partid, celălalt secretar general. Doi prieteni buni, foarte buni. Cei mai buni - ca să-l citez pe Liviu Dragnea de pe Arena Națională.

Însă când primii doi "cei mai buni prieteni" din USL încep să facă mișto, să-l ia peste picior pe-al treilea, respectiv pe Victor Ponta, pe problema plagiatului, cred că problema se complică din punct de vedere strategic în USL.
E posibil ca personajele care se iubesc atât de tare să fi uitat efectiv de camerele de televiziune. Dar e la fel de posibil ca ei să fi știut și special să dea acest mesaj. Înregistrarea bârfei cu referire la plagiatul lui Ponta, o găsiți aici.

Bun, și de aici ce reiese? Că Dragnea nu-l mai înghite pe Ponta. El lansează gluma, Crin o adulmecă și râde. În ochii, în gesturile lor se poate citi tot.
Mai de dimineață cred, tocmai Ponta declarase că este cel mai bun prieten al lui Crin Antonescu, că orice speculații privind neînțelegerile dintre ei mai tare le întărește și mai mult parteneriatul. La fel și cu Mr. Dragnea pe care-l vede ministru pe Administrație. De ce nu și Interne?
Păi ce să mai creadă lumea când, în aceeași zi, după doar câteva ore, Dragnea și Antonescu se amuză chiar pe seama lui Ponta? Chiar și fără acest mișto, semnalul e evident. Între Ponta și Dragnea, Antonescu îl alege pe ultimul. A arătat-o în mai multe situații. Vorba aceea- marile spirite întotdeauna se-ntâlnesc.

Ce-i mână pe cei doi în luptă? Ce-i unește? În esență, cred că lăcomia nemăsurată și setea de putere. Caractere apropiate, ambii vor în general mult mai mult.
Antonescu vrea la Cotroceni. Vrea să-i garanteze cineva Președinția. Pentru asta e dispus și la 100 de suspendări, la alegeri rapide sau la termen. Ce-o fi, numai să-i dea cineva în scris că va fi el.
Pentru asta are nevoie de un PSD furibund. Nu de un PSD care să-și dea, din când în când, cu greu, binețe cu Barroso. Are nevoie de something hard, de baronul baronilor...Și aici, ați ghicit: Dragnea is the man. E genul de om care calcă pe cadavre când vrea cu adevărat ceva.
Aici este punctul în care se Dragnea și Antonescu se întâlnesc. Pentru că și Dragnea își dorește partidul. Pe principiul: când ai partidul, ai tot. Nici nu trebuie să fii premier, oricum conduci. Te mai înțelegi bine și cu Voiculescu- succesul este dinainte garantat.

La drept vorbind, cred că o potențială alegere în fruntea PSD a lui Liviu Dragnea ar echivala cu o catastrofă internă pe stânga politicii.  Un fost lider PD să ajungă președinte PSD? Să ai președintele celui mai mare partid urmărit penal? Ar fi premiere. Prea multele bube și lipsa totală de caracter nici n-ar mai conta. Prin aburd, s-ar putea atinge de el vreo Justiție vreodată? Ar putea cineva vota în Parlament vreo solicitare de percheziție? No way, partidul îi va fi scut. Baronii îi vor fi scut. Partidul va fi Dragnea. Va pune, va dărâma și va coordona guverne din Parlament. Locul pușcăriabililor este, într-adevăr, în Parlament- asta știm deja.

Ca atare, realmente cântărind, singura piesă care poate detona "miștoul de la Teleorman" este veșnicul invocat Sorin Oprescu. Un politician experimentat, deloc naiv, care are priză la public și sper că-l mai urăște pe Vanghelie. Pentru Dragnea și Antonescu, un paterneriat Ponta- Oprescu ar fi un bun început de...sfârșit.