“Polițele de asigurare”. Exclusiv: Dosarul averii lui Vanghelie a fost redeschis.

Nu este niciun secret pentru nimeni că suntem țara în care se luptă anti-corupție fără a avea niciun mare corupt, așa cum nu mai este un secret pentru nimeni că Vanghelie este un analfabet cu bacalaureat luat la 33 de ani din a doua lovitură, pentru că, la prima, a fost dat afară din examen pentru că a încercat să copieze. La fel, nu este niciun secret că același Vanghelie are facultăți și diplome discutabile dar este putred de bogat.

Sursele de finanțare ale personajului sunt bănuit a fi neotodoxe. Asta ca să mă exprim academic. Iar mulți spun că averea sa ar urca undeva la câteva milioane bune de euro. Tocmai de aceea poate, Vanghelie a avut mereu probleme cu completarea declarației de avere. Gramatica a fost cel mai mic impediment. Banii care nu sunt, care nu pot fi justificați și nici arătați... au fost cel mai mare. Și așa a și rămas.

În 2009 și 2010, Daniel Marian Vanghelie și-a depus, în sfârșit, declarațiile de avere și de interese. Completate, cât se poate de clar, în bătaie de joc. Trebuie să faci adevărate eforturi să înțelegi ceva de acolo. Problema însă nu era asta. Legal, problema e că, în declarațiile completate de Vanghelie, nu era trecută și asocierea lui la mai multe societăți de investiții financiare. Dar, culmea, tot el a trecut cu mânuța lui o asociere la o societate în care ... nu era asociat. Banii, conturi..n-are. Decât așa, tot în bătaie de joc, 10.000 de dolari cash.

Ca atare, în aprilie 2010, așa cum se știe, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, cu privire la săvârșirea de către Daniel Marian Vanghelie a infracțiunii de fals în declarații. Inițial, procurorii au dat NUP pe lipsa de intenție. Adică, fapta s-a comis de către Vanghelie dar a lipsit partea constitutivă a infracțiunii- intenția directă. Pentru ca, mai apoi, surpriză, cazul să fie preluat de către Parchetul General. Surse din Parchetul General susțin că, încă din 12 iulie, rezoluția NUP a fost infirmată de Marius Iacob, fiind primul NUP infirmat la sesizările ANI pentru o persoană importantă. Și, ca atare, tot de atunci, dosarul lui Vanghelie este redeschis și trimis la ÎCCJ. Adică personajul a ajuns tot la mâna Dumnezeilor României. Interesant, nu?

Că Vanghelie a săvârșit un fals, miroase de la o poștă. La fel ca șeful său Voicu, nimic din ceea ce face nu e întâmplător. Și, culmea, în cazul ăsta, Vanghelie a și recidivat. Adică după ce ANI a sesizat Parchetul, la șase luni, același Vanghelie a mai completat o declarație de avere. La fel. Cu aceleași semne de întrebare. Pe scurt, în aceeași bătaie de joc.

Nu spun că acesta este un caz de mare corupție, spun doar că aici, pentru amărât de fals în declarații, e cam dubios să treneze de un an un dosar care-l vizează chiar și pe Vanghelie, un om extrem de potent financiar.

Nu întâmplător am ales să scriu despre acest caz acum. Și fără nicio legătură directă cu cazul Vanghelie, mai scriu doar atât. Se intră în an electoral, iar poate că orientarea “naturală” a unor procurori nu numai de la Parchetul general, ci și de la DNA este să facă jocuri în această perioadă. Unii poate se gândesc să închidă dosare, alții să deschidă altele, totul printr-o subterană negociere. Vorbesc despre așa numitele “polițe de asigurare”. Totul în perspectiva schimbării puterii și câștigării influenței într-o zonă politică sau alta. Personal, cred că un asemenea joc este sinucigaș.

Pentru cei care nu cred, îi invit să recitească stenogramele din cazul Voicu. Punea miniștri, făcea dosare, comasa și desființa instituții, conducea altele. Totul într-un joc ce friza demența dar sigur pe faptul că va câștiga puterea. Rețeaua, oricum, îi mergea ca unsă. Doar și-o construise în 20 de ani și nimeni nu l-a deranjat. Dar, ce să vezi? Surpriză. Voicu a pierdut.

Ca atare, tot ce sper e ca jocurile începute de ceva timp să înceteze pentru că, în joc, sunt credibilitatea și legitimitatea instituțiilor din care anumiți procurori fac parte. Și pentru că aceste jocuri sunt mai mult decât periculoase. Și, în final, mai sper ceva. Ca decizia în cazul Vanghelie, oricare ar fi ea, să se dea cât mai repede, iar Voicu să ia măcar cu suspendare și.. să nu fie și el achitat.